Page 92 - Drumul_socialismului_1970_06
P. 92
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA!
m Cuvîntarea lui Corneliu Mănescu
la sesiunea comemorativă a O M
® Vizita delegaţiei parla
mentare române în Suedia
ES Forţele patriotice controlează
$
total iiord-estul Cambodgiei
■ T j n r n m^ ^ ^ — — — — i — — — ^ — — i — — n
?
ANUL XXII. Nr. 4813 DUMINICA 28 IUNIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI
Proiectul de lege privind organizarea Comitetului Central al Partidului Vizita Şahinşahului Iranului
producţiei şi a muncii In agricultură
Cadru favorabil Comunist Român Mohammad Reza
Pahlavi Aryamehr
pentru întărirea Tovarăşului Nicolae Ceausescu
ordinii, disciplinei P articipanţii la Plenara C o n siliu lu i U n iu n ii dezbătînd sarcinile actuale ce revin a g ric u ltu rii în ţara noastră
N aţional« a C ooperativelor A g rico le de Produc cooperatiste, au stab ilit un şir de m ăsuri m enite
ţie, în numele în tre g ii tBrfinlm t, al specialiştilor să asigure înd eplinirea şt depăşirea planului de
şi a răspunderii şl ce lo rla lţi lu c ră to ri din cooperativele agricole, producţie pe anul 1970, Convorbiri oficiale
Pentru m em brii cooperativelor agricole, pen
e x p rim i C om itetului Central al P artid ului Co
m unist Romfln, dumneavoastră personal, stim a tru to ţi lo c u ito rii satelor, constituie stim ulente
te tovarăşe N icolae Ceausescu, sentim entele deosebit de puternice In creşterea producţiei SlmbStă dim ineaţa au avut Sanandajl, ambasadorul Trenu rarea fructuoasă a celor două
Prin in lcrin e d iu l presei dere faptul că m em brii coope de profundă recunoştinţă şi p re ţu ire pentru vegetale şl anim ale recentele măsuri h o tărlte loc, la Palatul R epublicii, con lu i la Bucureşti, H om ayelin ţă ri pe plan Internaţional, con
opinia publica a luat cu ra to ri şi ce ila lţi lu cră to ri din preocuparea statornică şl g rija deosebită acor de partid şi guvern p rivin d îm bunătăţirea pre v o rb iri oficiale între preşedin Samii, ambasador, director ge lucrarea în cadrul d ife rite lo r
noştinţa dc P roieclul de lege agricultură, în dubla lo r ca date a g ricu ltu rii, progresului el c il mai rapid, tu rilo r de cum părare a unor produse agricole, tele C o nsiliu lui de Stat al Re neral în M in iste ru l A fa ce rilo r organism e in te rnaţionale în in
cu p riv ire Ja orqamzarea pro- litate, de proprietari si de pro rid ic ă rii necontenite a bunăstării ţărănim ii, a acordarea de prim e pentru creşterea anim ale p u b lic ii Socialiste România, Externe şi Ahm ad Ardalan, teresul consolidării păcii şi al
ducliei şi a m uncii in a g ricu l ducători au datoria să-şi înde n iv e lu lu i de c iv iliz a ţie al satelor patriei. lor, degrevarea de im pozite a m aterialelor, N icolae Ceauşescu, şi Şahin- şef de departam ent In M in is destinderii, hotărîrea de a ac*
tura. rare are o însemnatele plinească în mod exem plar sar Plenara a dezbătui pe larg sarcinile ce revin in sta la ţiilo r, u tila je lo r şl m aşinilor nece şahul Iranu lu i, Mohammad Re terul A fa ce rilo r Externe. tiona şl în v iito r împreună,
excepţională pentru îmbunătă- cin ile de muncă, să-si aducă a g ricu ltu rii cooperatiste din cele două progra sare sectorului zootehnic şl perfecţionarea za Pahlavi A ryam ehr. In cadrul co n vo rb irilo r o fi pentru triu m fu l id e a lu rilo r de
' >'ă întreg ii a ctivită ţi in a- întreaga co n tribu ţie la re a li me naţionale p rivin d gospodărirea raţională a sistem ului de acordare a creditelor pe termen Din partea română au par ciale au fost abordate proble pace şl progres ale om enirii.
f vx ->lo im portanta ram ura a e- zarea p la n u rilo r de producţie, apelor, extinderea Irig a ţiilo r şl a celorla lte lu scurt. Toate aceste măsuri stim ulative constitu ticip at Ion Gheorghe M aurer, me p rivin d re la ţiile dintre ce S-a subliniat, de către ambele
r.ononiiei naţionale. la aplicarea largă a cu ce ririlo r cră ri de lm b un ătătîrl funciare, precum şl dezvol ie încă o dovadă a g r ijii pe care pa rtidu l şi sta preşedintele C o nsiliu lui de M i le două state ş! p o sib ilită ţile părţi, necesitatea îm b u n ă tă ţirii
Elaborat dc M in iste ru l A g ri ştiin ţe i si a teh nolog iilor avan tarea In perspectivă a zootehniei, adoptate de tul o acordă de zvoltă rii a g ricu ltu rii, bunăstării n iştri, Em il Bodnaraş. vicepre de ridicare a acestora pe o clim a tu lu i p o litic în lume, în
cu ltu rii si S ilv ic u ltu rii si Con sate. astfel în cit să se obţină Plenara C C . al P.C.R. din m artie 1970, şl a sta ţărănim ii. Folosind cadrul favorabil creat de şedinte al C o nsiliu lui de Stal, treaptă superioară In v iito r, sp iritu l p rin c ip iilo r unanim re
siliu l U .N.C.AP. în sp iritu l de o pro du ctivitate şi efid e n tă b ilit măsuri care să asigure realizarea obiective m ăsurile recent adoptate, Întreaga noastră ţără Cornel Burtică, m in istru l co precum şi aspecte ale situaţiei cunoscute ale d re ptului Inter
m ocratism ului caracteristic v ie economică cit mai ridicate. lo r de o excepţională însem nătate cuprinse în nim e va munci fără preget pentru a da eco m e rţu lu i exterior, George M a- internaţionale actuale. national de respectare a su
ţii politice şi sociale a ta rii Pornind de la definirea a tri aceste documente. A pre ciin d e fo rtu l m aterial u- nom iei naţionale, poporului, can tităţi sporite de covescu. prlm -adjun ct al m i Cele două părţi au dat o ve ra n ită ţii şi independentei, e-
noastre, proieclul este supus b u ţiilo r organelor agricole cen rlas pe care îl face statul In scopul dezvoltării produsei agroalim entare. n is tru lu i afacerilor externe, şl înaltă apreciere e vo lu lie l po g a lită tii în drepturi, neames
dezbaterii publice, oferind ţă trale şi locale, proiectul de le a g ricu ltu rii, ţărănim ea cooperatistă este hotărî- Dezbătînd proiectul le g ii organizării producţi Pavel Silard, ambasadorul z itiv e a le g ă tu rilo r sta to rn ici tecului în trebu rile interne.
rănim ii. tuturo r lu cră to rilo r din tă să folosească cît m al raţio na l a ju to ru l acor ei şi a m uncii la agricultură, plenara 11 consi Românie! la Teheran. te în tre România şl Iran, între C o n vo rb irile s-au desfăşurat
ge stabileşte reg ulile de fo lo Din partea Iraniană au par popoarele celor două ţări. în tr-o atmosferă de prietenie
agricultură posibilitatea să-Si sire a fondului funciar, lucră dat, să p a rticip e activ, cu toate m ijloa cele de deră de o deosebită Im portanţă pentru agricu l ticip a t A rdeshîr Zahedl, m inis C o n vo rb irile au scos in e v i SÎ înţelegere reciprocă.
aducă aportul la definitivarea rile de tehnică agricolă şl ac care dispune, la înfăptuirea am plului program tura cooperatistă sl apreciază că prevederile
lui. în scopul asigurării celui ţiu n ile agrotehnice o b lig a to rii elaborat de pa rtid In vederea In ten sificării $i lut sînt m enite să întărească disciplina în mun tru l afacerilor externe, Soltan denţă, de asemenea, colabo (Agerpres)
mai propice cadru organiza care vor con tribu i la punerea m odernizării producţiei agricole, dezvoltării e- că, răspunderea fiecărui lu crător din a g ricu ltu
toric si de muncă pentru dez în valoare a întreg ulu i poten conom lco-soclale a satului românesc. ră pentru folosirea chibzuită cu m axim um de Spectacol de gală
voltarea intensivă şi m oderni tia l pro du ctiv al pâm întului şi Plenara noastră a avut loc la scurt tim p du randament a fo n d u lu i funciar, a e fe ctive lo r de
zarea a g ricu ltu rii. al anim alelor. pă ce în numeroase zone ale tă rii calam ităţile animale, a p la n ta ţiilo r şl a o rică ro r m ijloace
Spectacolul s-a bucurai de
Subliniind că „O rganizarea Im portant de rem arcat este naturale au provocat pagube uriaşe econom iei, m ateriale şi băneşti de care dispune ag ricu ltura Sîinbătă seara a avut loc la superiori, un numeros public. un frumos succes, a rtiş tii fiin d
superioară a producţiei si a că. în contextul ra p o rtu rilo r de au Inundat sute de aşezări sl întinse suprafeţe noastră. Vom lua încă de pe acum toate măsu Opera Română un spectacol A u lu at parte m in istru l afa răsp lă tiţi de asistentă cu a
de gală-
m uncii, executarea la tim p a muncă se iac o serie de preci de teren agricol. în s u fle ţiţi de exem plul eroic rile organizatorice care să conducă la în d e p lin i A p a riţia în lo jile oficiale a ce rilo r externe al Ira n u lu i, plauze repetate.
tu turo r lu c ră rilo r agricole zări tn legătură cu răspunderile al clasei m uncitoare care s-a dovedit, şi In a rea preved erilor acestei legi. Şahinşahului Iranu lu i, M oham A rdeshîr Zahedi, şi celelalte In te rp re ţilo r le-au fost ofe
Asigurăm conducerea partidului, pe Dumnea
cu respectarea riguroasă a ce revin com itetelor executive ceste îm p re ju ră ri grele, forţa principală a so voastră personal, tovarăşe secretar general, că mad Reza Pahlavi A ryam ehr, persoane oficiale care însoţesc rite flo ri din partea Şahinşa-
re g u lilo r agrotehnice, fitosa- ale co n siliilo r populare, orga cie tă ţii noastre, lo c u ito rii satelor au răspuns cu cu soţia, a preşedintelui Con pe suveranul Iranu lu i In vizita hulul Mohammad Reza Pah
nitare. zootehnice si sanitar- nelor agricole, conducerilor de bărbăţie sl dîrzenle chem ării p a rtid u lu i de a-şi Întreaga ţărănim e cooperatistă, tot 1 lo c u ito rii s iliu lu i de Stat, Nicolae sa In România. la vi A ryam ehr şi a îm părăte
velerinare, întărire a o rd in ii şi unităţi, specialiştilor, tu turo r înzeci e fo rtu rile In munca de refacere, pentru satelor nu-şl vor precupeţi e fo rtu rile pentru în Ceausescu, cu soţia, a fost în - Erau prezenţi şeii de m i sei Farah, precum şi din par
disciplinei, constituie o obli- lu cră to rilo r din agricultură a asigura dezvoltarea continuă a a g ricu ltu rii. făptuirea neabătută a Program ului P artidului tlm iplnată de asistenţă cu pu siuni diplom atice acreditaţi tea preşedintelui C o nsiliu lui
Qâlic prim ordială a lu c ră to ri or o Leu Aplic a rt a pre ved erilor A pre ciin d in iţia tiv a U n iu n ii judeţene Teleorm an de -cred ere puternică a a g ricu ltu rii, pentru ca ternice aplauze. la Bucureşti, alţi membri al de Stat, N icolae Ceauşescu, şl
lo r am u n ită ţile agricole de p ro ie ctu lu i de lege. precum si a C ooperativelor A g rico le de Producţie de a aceasta ram ură de bază a econom iei naţionale La spectacol au asistat Ion corpului diplom atic, ziarişti
stal. a m em brilor cooperativelor sancţiunile disciplinare pentru vin de statului însemnate cantităţi de produse să co n tribu ie din plin la progresul patriei, la Gheorghe M aurer, Em il Bod rom âni şl străini. a soţiei, Elena Ceauşescu.
c r e m u lu i ,
La
s firş ltu l
agricole si a pro ducătorilor in încălcarea o b lig a ţiilo r de mun peste cele contractate, toate u n iu n ile judeţene făurirea societăţii noastre socialiste, m u ltila te ra l înainte de începerea specta /n a if/io r oaspeţi Iranieni le-au
dividuali, a organelor agricole că şi a În d a to ririlo r statutare. s-au angajat să-şl Intensifice e fo rtu rile pentru dezvoltate. naraş. Paul N icule scu-M lzll. co lu lu i, au fost Intonai© im lost prezentat! rea liza torii
Gheorghe Pană, Gheorghe Ră-
centrale si locale, a tu tu ro r ce a con tribu i la realizarea fon dului central de dulescu, Ilie Verdeţ, M axim n u rile de stat al© celor doua spectacolului şl p rin cip a lii In
lor ce muncesc în a g ricu ltu ră “ , Intelegind sem nificaţia m ajo «lat, llv rln d peste plan can tltătl suplim entare de CONSILIUL UNIUNII NAJ10NALE A ţări. terpreţi. Ce! doi şefi de stal.
ră a pre ved erilor pro ie ctu lui Berqhianu, C onstantin Drăgan,
proiectul de lege urmăreşte con de lege care este m enit să a produse agroalim entare. COOPERATIVELOR AGRICOLE DE Em il Drăgămesou, Petre Lupu, Programul a rtistic a cuprins soţiile lo r şl celelalte o ficia
cretizarea in d ica ţiilo r cuprinse sigure întărire a ord in ii, disci P a rticip a n ţii la Plenara U n iu n ii Naţionale, PRODUCŢIE Manea Mănescu, D um itru Po piese coral© st coregrafice, arii lită ţi române ş! Iraniene s-au
în cuvjnlarea tovarăşului din opere, cîntece şi dansuri în tre ţin u t cordial cu reprezen
plinei şi răspunderii în muncă, pa, Gheorghe Stoica, Vasîle
N icolae Ceauşescu la plenara populare rom âneşti. Şi-au dat ta n ţii artei rom âneşti, pe care
lu c ră to rii din agricultura ju V IIcu, lo sif Banc, Petre Bla-
C. C. al P.C.R. din 17— 19 mar- jo vtcl, Ion Iliescu, Ion loniţă, concursul ansamblu) dc balet î-au fe licita t călduros pentru
deţului nostru slnt chemaţi să
lie a.c. p rivin d „crearea tu tu contribuie cu întreaga lor pu PLENARA CONSILIULUI UNIUNII NATIONALE ,xu soţiile lor, precum şi m em şi orchestra Operei Române, înalta ţin u tă artistică şî mă
ror co n d iţiilo r pentru folosirea tere Si pricepere la m ateriali bri ai C o nsiliu lui de Stat şl ai Ansam blul armatei, Ansom blul iestrie inte rpre ta tivă.
la maximum a n o ilo r resurse zarea ob ie ctivelo r ce stau în gu vernului, m em brii sultei ro U n iun ii Generale a S indicale
de ‘.‘are dispune agricultura fata a g ricu ltu rii, la sporirea mâne ataşata pe lînqă M aies lor, corul de cameră „M a d ri
mi«, iră socialistă. în interesul continua a producţiei agricole, tăţile Lor Im periale, conducă gal" al C onservatorului „C i- Alte relatări privind vizita
rid .arii n ive lu lu i de trai al ţă prin organizarea superioară a to ri de in s titu ţii centrale, per prian Porumbescu", precum şi Şahinşahului Iranului in ţara
rănim ii, satisfacerii cerinţelor în tre g ii a ctivită ţi economice, în A COOPERATIVELOR AGRICOLE DE PRODUCŢIE sonalităţi ale v ie ţii ştiin ţifice cunoscuţi solişti vocali, In noastră - in pagina a IV»a.
de consum ale poporului, pro- scopul fo lo sirii cu m axim um de şi culturale, generali şi o fiţe ri strum entişti şl balerini.
qresul întreqH societăţi socia
randam ent a fondului funciar,
liste“ . In zilele de 26 şi 27 iunie înscrise pe ordinea de zi au a m uncii în ag ricu ltură şi
a efe ctivelo r de a n im a le , t i>
In abordarea problem elor 1970 a avut loc Plenara Con luat cuvînt/ul tovarăşii : consideră că prevederile pro PROIECT
tu ro r m ijloacelor m ateriale şi
complexe pe care le ridică or s iliu lu i U n iun ii N aţionale a Ion SpStârelu, Emil Petra ie ctu lu i sînt m enite să creeze
ganizarea producţiei şi a m un băneşti aflate la dispoziţia a- C ooperativelor A g rico le de che, Gheorghe G ull. A ndrei cadrul legal necesar pentru
cii in agricultură se are în ve- g ric u ltu ril. Producţie. A u luat parte mem Ballot, Volcu Sţancu, G heor organizarea producţiei şl a L E G E
b rii C onsiliului uniunii, ai co ghe Dinu, C onstantin Lăcâtu- m uncii la un n ivel superior,
m isiei de revizie Si C om itetu şu, M aria Zldaru. T rlla n Da* să contribuie la îm bunătăţirea
lu i Casei de pensii a m em bri rle, M lhal B lrllga, N icolae H u- în tre g ii a ctivită ţi din a g ricu l
lo r cooperativelor agricole de dlţeanu, V la d im ir V ulpanovlcl, tură.
A fost pusă în funcţiune, producţie, preşedinţii u n iu nilor D um itru Dlnişor, Ion A posto- nea. situaţia creată tn a g ricu l privind răspunderea conducerilor organiza
A fost analizata, de aseme
cooperatiste judeţene, condu
Gheorghe
lescu, Io s ll
Banc,
căto ri ai unor m inistere, in Petrescu, G avrl] O lteanu, M l- tura cooperatistă ca urm are a
cu 4 zile înainte de termen, s titu ţii centrale şi organizaţii hai U borny, Tralan Andea, ca la m ită ţilo r naturale ce s-au
obşteşti, preşedinţii unor aso
abătut anul acesta asupra tă
M arin A rg in t, Ruvln Mastan.
c ia ţii intercooperatîste. VasIJe Neaqu, Ion Oprea. Şte rii si s-au sta b ilit m ăsurile ţiilor socialiste pentru gospodărirea
o nouă fabrică de oxigen prezidate de tovarăşul V irg il fan Barbu, Tănasle Fanea, care trebuie luate, în co n ti
Lu crările
plenarei au fost
nuare, în vederea recuperării
Constantin Lungana, Petre N i*
T rofin, membru al C om itetului tă. Anghel Ivănuş, Ion Ruşl- pagubelor pricinuite, pentru
realizarea inteqralâ a sarcini
la Hunedoara Executiv, al P rezidiului Per naru. A lexandru Tache, Emil lo r de producţie ce revin sec mijloacelor materiale şi băneşti, organizarea
manent, secretar al C. C. al
Clobanu, A ngelo M tculescu.
P.C.R., preşedintele C o nsiliu lui P articipanţii la plenară, dez to ru lu i cooperatist. Plenara ex
U.N.C.A.P. bătînd sarcinile ce revin agri prim ă conducerii pa rtidu lui,
C o lectivul în tre p rin d e rii 9 500 Nmc oxigen tehnologic ! A u particip at tovarăşii Va- c u ltu rii cooperatiste din pro tovarăşului N icolae Ceausescu
de construcţii siderurgice şl 3 500 Nm c oxiqen tehnic. sile V tlcu , membru al Com i gram ele naţionale, p rivin d gos personal, recunoştinţa întreg ii şi funcţionarea controlului financiar
Hunedoara a Înscris le ii tn Pentru slderurgiştil hune- j tetului Executiv al C. C. al podărirea raţională a apelor, tărănim i pentru a ju to ru l
palmaresul succeselor o dorenl, punerea în lu nclîu - j P.C.R., vicepreşedinte al Con extinderea Irig a ţiilo r şi a ce prom pt şi deosebit de preţios
nouă filă : a fost pusă In ne a ob ie ctivulu i reprezintă s iliu lu i de Stat, şi lo sif Banc, lo rla lte lu crări de îm bunătăţiri pe care pa rtidu l şi statul l-au
iunctlune, cu 4 zile Înainte o ptrghle tehnică puternică membru supleant al C om itetu funciare, precum si dezvolta acordat şi il acordă a g ricu ltu In cadrul preocupărilor partidului şi stalului nostru pentru ridicarea eficienţei eco
de termen, noua fabrică de in bătălia din acest an pen lui E xecutiv al C.C. al P.CR.. rea In perspectivă a zooteh rii în co n d iţiile grele determ i nomice in toate sectoarele de activitate, Ministerul Finanţelor a elaborai proiectul de lege
oxigen. Ea produce 13 000 tru obţinerea a peste 3 m i vicepreşedinte al C onsiliului niei. adoptate de Plenara C.C, nate de calamitate. privind răspunderea conducerilor organizaţiilor socialiste pentru gospodărirea mijloacelor
Nmc oxigen pe oră, din care lioane tone oţel. de M in iştri. al P.C.R. din m artie 1970. au Sîntem la începutul uneia m ateriale şi băneşti, organizarea şi funcţionarea controlului financiar.
La dezbaterea problem elor subliniat că cele două pro dintre cele mai im portante Potrivit practiciHncetăţenite in viaţa noastră economică şi socială, prevederile proiectu
grame. sarcinile reieşite din cam panii din agricultură — re lui de lege sînt supuse dezbaterii publice, astfel incit toţi salariaţii, indeosebi specia
expunerea tovarăşului Nicolae coltarea c u ltu rilo r pâioase. A - liştii in domeniul economic-financiar, lucrătorii care au in primire şi gestionează valori
Ceauşescu la Plenara C om ite nalizînd co n d iţiile în care a materiale, să-şi poată aduce contribuţia la Îmbunătăţirea lui.
tulu i Central al pa rtidu lui, fost pregătită această cam Propunerile şi observaţiile vor fi transmise comisiilor economice ale comitetelor jude
panie, plenara C o nsiliu lui
prezintă o im portantă excep ţene de partid, presei locale şi centrale, precum şi Ministerului Finanţelor.
Cu planul semestrial îndeplinit ţională pentru dezvoltarea si U.N.C A.P. consideră că anul
decît
o ri-
mai
acesta,
m ult
m odernizarea In ritm susţinut
a aqriciiM urii noastre socia clnd, ea trebuie să se desfă In ansamblul m ăsurilor cu rabllă a m uncii de conducere că apărarea ilegalităM « o da -
liste. şoare In tr-o perioadă cit mai p riv ire la perfecţionarea con colectivă, trebuie să reprezinte liste şl creşterea eficienţei ac
lam inate finite pline. Valoarea La aceste succese m inerii o- Dezbaterea In cadrul plena scurtă, astfel ca să se evite ducerii ŞÎ p la n ifică rii econo un m ijlo c de seamă de preve tiv ită ţii î^onom icG, O rganele
Combinatul m etalului livrat lu p llm e n ta r la ei* dougă noi volori pe lin ia creşte rei, precum si dezbaterea pu orice pierdere de recoltă. Suc m iei naţionale, la creşterea e- nire şi Identificare a deficien de conitu^J fina nciar au o b li
rii
eficienţei a c tiv ită ţii econom i
fid e n ţe i a c tiv ită ţii economice,
ţelor şî de stab ilire a m ăsuri
gaţia să JfectuczŞ jji co n lro l
p ori întrece prevederile Cu circa
cesul deplin al acestei acţiuni
80 m ilioana lei. De asemenea, se ce prin suplim entarea econom ii blică a celor două programe este con diţiona t de organiza stab ilite de C onferinţa N a ţio lor pentru îm bunătăţirea m un com petent o p e ra tiv $1 eficient
remorcă foptul că au fo it ono lor şl beneficiilor la 2,2 şl res nationale, au relevat aproba
rate înainte de termen fl chior pectiv 3,5 m ilioane lei. rea si sp rijin ire a unanim ă de rea tem einică a m uncii, In fie nală şi Congresul al X -lea al cii, întărirea disciplinei finan în Întreaga econdţtle, m anl-
siderurgic In devani to to lilo te a centrectelor care se bucură aceste docu care unitate, de folosirea in te P artidului Comunist Român, ciare şi de plan. Totodată, festînd o poziţie flfrfneîpîală şi
economice cu centralele Industria
se înscriu şi m ăsurile re fe ri
le, întreprinderile şl celeloMe u- Uzina mente în rîn d u rile maselor grală, judicioasă, a tim pu lu i toare la gospodărirea raţio na con tro lu l trebuie să devină un intransigentă f£(f( de cel ce
im portant instrum ent de edu
n ltâ tl economice beneficiare de larqi de membri cooperatori. de lucru, a forţei de muncă şi aduc pagufcV g o tu lu i obştesc
a m ijloacelor mecanice. In a lă a m ijloacelor m ateriale şi care a cadrelor din economie
Hunedoara s id e ru rg ic ii hunedorenl aduc ceo Interesul în tre g ii tărănim i ca - cest sens, plenara consideră băneşti, apărarea p ro p rie tă ţii în s p iritu l respectării banului sub orice lafffflă. apărlnd cu
metal din ta tă . In fe lu l
Plenara consideră că este în
acesta,
„Victoria“ necesar ca în flecare unitate socialiste, organizarea şi func public, să contribuie la dez ferm itate interesele financiare
mol mare contribuţie la încheia- la marele efort financier pe ţionarea co n tro lu lu i financiar, voltarea conştiinţei socialiste
reo prim ului semestru, cu un b i oare îl face stalul pentru m o agricola s i fie constituita o generale ale ste iu lu i nostru
Sideru’ g lftii hunedoienl, recu* com isie locala care să coordo în scopul in tro du cerii unei o r a oam enilor m uncii, a g rijii
ncscufi penlru lo tu l de frunte c® lanţ de marc prestigiu pe onsam- dernizarea a g ricu ltu rii să a socialist.
îl ocupă între m arile colective blul economiei judeţului. Căian dauge resursele m ateriale şl u neze întreaga ao livita te de d in i şi discipline riguroase în acestora fată de avutul ob In scopul re a liză rii acestor
m uncitoreţli ole p au le i In boto lia strîngere si depozitare a pro adm inistrarea banilor statului. ştesc-
pentru luplim entarco producţiei, mane de care dispun coope ducţiei, să asigure succesul a In co n d iţiile lă rg irii a trib u obieotive, M area A dunare N a
rapofteotâ că în iiu a de 27 iu rative le aqrîcole în cit să se C ontrolul financiar, ca in
nie ou în d e p lin it prevederile ce E.M. Lupeni Eforturile deosebite depuse sta poată realiza la tim p. integral cestor im portante lucrări. ţiilo r şi creşterii com petenţei strum ent al conducerii econo ţională a R epublicii Socialiste
I» revin prin planul de ita t pe tornic anul acesta de colectivul In cadrul plenarei s-a sub m inisterelor, centralelor şi în miei, are datoria să urm ăreas- România adoptă prezenta lege.
de muncă de la Uzina „V icto ria *
prim ul lem eitru. Călon, in vederea încheierii op Şi în co n d iţii tehnice superioa lin ia t că în co n d iţiile acestui treprind erilor. cadrele de con
Pe b a ia depăşirilor ocumulote M inerii de le Lupeni sînt p ri time a a ctualului cincinal, sint re. toate obiectivele stabilite. an trebuie să se depună efor ducere ale acestora au o b li
de la începutul anului }■ plnâ mul colectiv din cadrul Centra încununate de un nou succes — Plenara C o nsiliu lui U niun ii Capitolul I
acum şl a real ila rilo r din urmă- lei cărbunelui Petroşani, care ro- Îndeplinirea cu 4 zile maî devre turi susţinute pentru însăm in- gaţia să asigure un control
toorclc 3 iile , iid e ru rg i|tii vor porteato ¡ndoplm íreo mai devre me o pionului semestrial. Pe o- N aţionale a adoptat o holă- ţarea In cultură dubla a unor sistem atic al a c tiv ită ţii de ad
realiza Io tem eitru p e ite io ro - me a planului semestrial Io toţi ceastâ cole, uzina asigură o pro rire care cuprinde sarcinile suprafeţe cît mai mari. aceas m inistrare a p a trim on iului, în
nile de plan aproape 58 m ilioa ind ica to rii. Devonsorea cu 4 sile ducţie suplim entară de 8 m ilio a principale ce revin ag ricu ltu Dispoziţii generale
ne lei Io producţia globală şl pe a scadenţei semestriale va perm i ne lei. U tilîzoreo mai bună o rii cooperatiste din cele două ta constituind una dintre cele vederea cunoaşterii şi urm ă
i1e 2 300 lei pe la lo rio t Io pro te colectivului mineresc de la Lu agregatelor şi suproleţelor de mai im portante rezerve pentru ririi permanente a m odului de
ductivitatea muncii. peni să încheie bilanţul pe p ri producţie, respedareo tehnologii programe si m ăsurile ce tre compensarea pierd erilor de gospodărire a b u n u rilo r ob
mul semestru cu substanţiale ART. 1. — Conducerile o r suri pentru înfăptuirea exem
De o deosebită im portantă depăşiri de pion : perle 8,5 mi- lor de lucru la lurnale, cocscrle buie luate de către toate u producţie înregistrate în zone şteşti, id e n tific ă rii si m obiliză ganizaţiilor socialiste poartă plară a sarcinilor de plan, r i
pentru economia naţională sini lioano lei la produeţio globolă, şi turnătorii, folosirea ro(ionolă a niun ile cooperatiste si coope
depâţirîle masive Io producţia fi- tim pului de muncă «înt numai rativele agricole de producţie le calam itate Plenara a apre- rii rezervelor, p re ven irii, des răspunderea pentru organiza dicarea continuă a ca lită ţii
xlcâ - aproape 8 300 tone cocs, aproape 20 000 tone cărbune brut ciţiva din factorii care ou contri co p e ririi şi recuperării pagu rea Intreq ii activită ţi a aces
entras şl un spor de 38 kg de
10 000 tone otel din care oproope buit la depăşirea tuturor ind ica în vederea în d e p lin irii lor.
cărbune pe post Io productivita belor si tra g e rii la răspundere tora şi obţinerea unei înalte
4 000 tone a lia t, peste 3 500 tone tea fizico O muncii. torilor eeonom ieo-finondori. Plenara a dezbătut in con a celor vin o va ţi de încălcarea eficiente economice. în care
tinuare proiectul de lege p ri (Continuóte In pag. a" i-oJ; le g a lită ţii socialiste. scop mobilizează întreg ul co (Continuare-in. pag. a 2 a)
vind organizarea producţiei şl C ontrolul, ca parte insepa- le ctiv de salariaţi, lu în d mă-