Page 95 - Drumul_socialismului_1970_06

4 DBUMUL SOCIALISMULUI % Hr. 4813 9 DUMINICA 28 IUNIE 1970

Vizita Sahinsahuiui Iranului ~—dîsicmm Bţm am uu&^ţ

9 9
în tara noastră

f S e siu n e a c o m e m o ra tiv ă a O. N. U.
V izita în U ra noastră a M a­ De-a lungul traseului, tn car­ D in e xp lica ţiile p rim ite a*
iestăţilor Lor Im periale, M o ­ tieru l vizita t, m ii de bucureş- desprinde faptul că, departe de
hammad Reza Pahlavi A rya- tenl flutură stegulete, salută cu a-$l 11 încheiat biografie, car­
mehr, Şahinsahul Iranu lu i, si căldură pe oaspeţi, le urează tie ru l îşi va adăuga noi rea­ Cuvîntarea ministrului aface­
împărăteasa Tarah s-a desfă­ un prietenesc bun venit. La lită ţi arhitecturale.
şurat şi in cea de-a doua zi întretăierea bulevardelor Baba îna inte de a-şi continua v i­
sub semnul aceleiaşi p rim iri N ovac şi Leontlo Sălăjan, In zita prin cartier, oaspeţii se
călduroase pe care populaţia fata unui m are com plex comer­ opresc într-o unitate com erci­
Capitalei le-a făcut-o incă de cial, oaspeţii fac un prim popas. ală de desfacere a produselor, rilor externe al R. S. România
la sosirea în Bucureşti. S-a O mare m ulţim e de oameni se lntereslndu-se de modul de a-
dat astfel expresie sentim en­ află în In lîm p ln a re Fete In provlzlonare a populaţiei.
telor de p re ţu ire fată de în a lţii frumoase costume naţionale o- N oul cartier se recomandă,
oaspeţi, aprobării depline a (eră flo ri. Se aud aclam aţii, u­ totodată, şl ca o puternică zo­ SAN FRANCISCO 27 — Co­ războiul provoacă m ari pier­ rea d re p tu rilo r legitim e ale
colaborării rodnice dintre ce­ rări. In fata unei machete re- nă industrială a Capitalei. respondentul Agerpres, C. A- deri de vie ţi omeneşti şi u ri­ R.P. Chineze, mare putere mon­
le două popoare. prezentînd com plexul Titan, Oaspeţi! au, de altfel, p rile ­ lexandroaie, transm ite • V i­ aşe pagube m ateriale. Interese­ dială, se pronunţă peniru ad­
In cursul după-amieziî de arhitectul-şef at Capitalei, T l- ju l să cunoască n e m ijlo cit una neri după-ainiază, reprezen­ le păcii şl secu rităţii in te rna­ m iterea celor două state ger­
slmbătă, Şahinsahul Iranului, berlu Ricci. dă e x p lic a ţii amă­ din m arile între p rin d e ri rid ica ­ tanţi ai statelor membre ale ţionale cer în mod im perios să mane $1 a alto r ţă ri tn O.N.U.
Mohammad Reza Pahlavi A- nunţite cu p riv ire la dezvolta­ te în cartier, ea fiind, totoda­ O N U. s-au în tru n it, în cadrul se pună capăt războiului dus A rătînd că ţara noastră pune
ryam ehr, împreună cu m inis­ rea urbanistică şi arhitecturală tă, si una din cele mal repre­ unei sesiuni com em orative, în îm potriva popoarelor din In ­ în cen tru l p o litic ii sale e xte r­
tru l afacerilor externe, Ardes- a tîn ă ru lu l cartier, prezintă zentative unităţi ale industriei aceeaşi sală unde acum 25 de dochina, «3 se perm ită popoa­ ne re la ţiile de prieten ie şi co­
h ir Zahedl, şi persoane o ficia ­ perspectivele e d ilita re care îi noastre constructoare de ma­ ani a fost semnată C aria Na­ relor vietnamez, laoţian şl laborare cu toate statele so­
le din suita sa au făcut o v i­ vor adăuga noi frum useţi În . şinl — „Fabrica de m aşlnl-u- ţiu n ilo r Unite. În tru n ire a a cambodgian să-şl rezolve sin­ cialiste, C. M ănescu a su b li­
zită prin Capitala tă rii noas­ beton şl sticlă. M ajestatea Sa nelte şl agregate — Bucureşti*. con stituit un p rile j de re a fir­ gure problemele, fără n ici un niat că România, totodată, pro­
tre, luînd cunoştinţă de rea­ Im perială se interesează Îndea­ La intrarea In uzină, oas­ mare a ataşam entului stalelor amestec dinafară, conform do­ movează consecvent o po litică
liză rile urbanistice. edilitare, proape de acţiu nile în tre p rin ­ pe ţii sin i salutaţi de ing. loan faţă de via bilitatea şl actuali­ rin ţe i şl Intereselor lor. De a­ activă de lă rgire a colaborării
care au făcut din Bucureşti un se pentru sistematizarea Ca- A vram , m in lslru l industriei tatea p rin c ip iilo r Cartei, de ne­ semenea, esle necesar să se li­ cu toate statele lum ii, in d ife ­
oraş modern, cu personalitate pilalel, de ritm u l co n stru cţii­ co n stru cţiilo r de maşini, de cesitatea ap licării lor de că­ chideze cît mal grabnic co n flic­ rent de orîndulrea lo r socială,
arhitectonică distinsă. lor, de m ăsurile adoptate pen­ ing. A le xan dru M ărgăritescu, tre toate statele, m ari şl tul din O rie n tu l A propiat, pe participă activ la dezbaterea
În a lţii oaspeţi au fost înso­ tru a se asigura ca rtie ru lu i o adjunct al m in is tru lu i in d u stri­ m ici, -In practica re la ţiilo r baze p o litice paşnice, prin a- m arilor problem e ale v ie ţii In­ Vizita delegaţiei
ţiţi de vicepreşedintele Consi­ ridicată fu n cţio n a lita te urba­ ei co n stru cţiilo r de maşini, internaţionale. Nota dom inantă pllcarea rezoluţiei C o nsiliu lui ternationale, la e fo rtu rile în d i­
liu lu i de Stat al R epublicii So­ nistică şl de alte probleme. Se M lrcea Pupăză, dire cto ru l ge­ a tu tu ro r discursu rilo r a con­ de Securitate al O.N.U. din 22 recţia Instau rării unui clim at
cialiste România. Emil Bodna- rostesc cuvinte de apreciere neral al centralei Industriale stitu it-o dorinţa de a nu mai noiem brie 1967. de destindere. înţelegere $1 parlamentare
raş, de prim arul general al Ca­ asupra m odulul cum au fost de m aşinl-unelte, si de colec­ repeta greşelile tre cu tu lu i şi Cel mal în a lt omagiu pe ca­ cooperare în Europa şi In lu ­
pitalei, D um itru Popa. precum rezolvate m ultiple le problem e tiv u l de conducere al în tre ­ de a se încerca concentrarea re 11 putem aduce tn acest an mea întreagă.
şl de m em brii m isiunii române pe care le ridică Înălţarea u ­ p rin d e rii. M u n c ito rii fa b ricii e fo rtu rilo r tu tu ro r statelor Jubiliar O rganizaţiei N a ţiu n i­ O expresie a co n tribu ţiei române în Suedia
ataşate pe lingă Şahinsahul nui cartier nou, a concepţiei fac o caldă p rim ire oaspeţilor. pentru asigurarea unui v iito r lor U nite — a subliniat m inis­ României la cauza păcii, secu­
Ira n u lu i — C onstantin Stătes- a rh ite ctu ra le care a făcut ca M ai în tll o scurtă discuţie lum inos com unităţii in te rna ţio­ tru l român — îl con stituie li­ rită ţii. colaborării şl înţelege­
cu, secretarul C o nsiliu lui de sutele de blocuri să alcătuias­ în sediul în tre p rin d e rii. D irec­ nale prin dezarmare, decoloni­ chidarea co n flicte lo r din Indo­ r ii in tre popoare, o recunoaş­ STO C KHO LM 27. — T ri­ m ite în-lum ea întreagă pentru
Stat, Pavel Silard, ambasado­ că un tot armonios, Im presio­ to ru l general al C entralei In­ zare, dezvoltare şi cooperare china şi O rie n tu l A pro piat, tere a ro lu lu i pe cere ţă rile misul special Agerpres, N ico­ calitatea lo r deosebită.
ru l Românie! la Teheran, ge- nant, atlt prin so lu ţiile este ti­ dustriale prezintă p ro filu l u n i­ Internaţională. respectarea cu stricteţe a p rin ­ socialiste II Joacă în lumea lae Ionescu, transm ite i Dele­ A poi. m em brii delegaţiei
neral-locotenent Constantin ce adoptate, cit şl p rin dlmen- tă ţii, evoluţia producţiei şl In cuvîntarea sa, Corneliu c ip iilo r înscrise în Cartă, In­ contem porană a con stituit-o şl gaţia parlam entară română M .A.N . au vizita t şantierul na­
Popa, lo c ţiito r al şefului M are­ siuntle Iul. „P rive liştea Bucu- p rincip alele m aşinl-unelte cre­ Mânescu, m in istru l afacerilor tensificarea e fo rtu rilo r tu tu ro r alegerea unul reprezentant al condusă de preşedintele M a rii val „A re n d a i", unul dintre ce­
lu i Stat M ajor, Tudor Jianu, ate în u ltim ii ani de specialiş­ externe al R.S. România, după statelor pentru înlăturarea po­ tă rii noastre in înalta fun cţie le m ai m oderne din lume. De
reştiulul, pe care am mal avut ce a evocat îm p re ju ră rile is­ litic ii de fbrţă, dom inaţie şi a- de preşedinte a unei A dunări A du nă ri N aţionale, Ştefan V o l-
directoru l P rotocolului din M i­ tii de aici. Unele dintre cele tec, a vizita t vin eri, la Got­ pe d o curlle şa n tie ru lu i se în ­
nisterul A fa ce rilo r Externe. ocazia să-l vizitez, a ca rtie ­ m al reprezentative m aşlnl-unel- torice In care a fost elaborată greslune, pentru lichidarea Generale a O N U. Româ­ teborg, două d in tre cele mal dreaptă spre be ne ficiarii din
Republica Socialistă
o ricăror forme de dependenţă
Străbâttnd artere princip a­ ru lu i dumneavoastră, ml se pai te grele, m aşlnl-agregat cu ca­ Carta O rganizaţiei N a ţiu n ilo r colonială sau ncocolonială. sta­ nia — a spus In încheiere im portante com plexe Ind ustria­ d ife rite ţări vase-gigant de
Unite, a subliniat că In acest
le ale Capitalei, Îm podobite cu din ce în ce mal frumoase. racter de unicat, stru n g u ri ca­ document şi-a găsit oglindirea to rn icire a unor re la ţii de cola­ m in istrul nostru de externe — le ale Suediei — Uzinele „V o l­ peste 200 000 tone.
steaguri rom âneşti şl Iraniene, Rom ânii ştiu să construiască rusel, m aşini de alezat şi fre ­ ţelul suprem al p o p o a re lo r: Iz­ borare echitabilă In tre toate participă cu încredere şt in te ­ vo " şl şantierul naval „A re n ­ în so ţiţi de prim arul oraşului
coloana oficială se Îndreaptă zat, sint prezentate apoi oas­ statele, pentru depăşirea deca­ res la activitatea organizaţiei d a i” . G olteborg, H a rry Slelnborg,
prin Calea V ic to rie i şl Bule­ bine. Remarc o creştere sim ţi­ p e ţilo r în vizita pe care o fac băvirea generaţiilor v iito a re de la je lo r existente, s p rijin ire a e­ N a ţiu n ilo r U nite şi a organis­ In cele 26 de fa b rici ale com­ oaspeţii rom âni au fost In v ita t!
flagelul războiului, iar fonda­
vardul R epublicii spre cel mai toare a ca lită ţii co n stru cţiilo r*, In sectoarele princip ale de m elor sale specializate, liin d plexu lui indu strial „V o lv o " — să facă o plim bare la bordul u-
producţie. to rii O.N.U- au Încred in ţa i a­ fo rtu rilo r ţă rilo r tn curs de
modern cartier al m u n icip iu lu i a spus, p rin tre «Rele, Şahin­ cestei organizaţii misiunea no­ dezvoltare, pentru asigurarea convinsă că acestora le re v i­ situat pe prim ul loc în rîndu l nel şalupe prin m arele port al
— ca rtie ru l Titan. şahul Iranu lu i. M ajestatea Sa Im perială se ne un rol rem arcabil în spri­ ţă rilo r scandinave, cu o ci­ o ra şu lu i Ca o confirm are a
Interesează de m od alităţile de bilă de a m enţine pacea sl co n d iţiilo r necesare în flo ririi d e zvo ltă rii continue a re la ţii­
securitatea internaţională, de a Si bunăstării fiecărei naţiuni. jin ire a e fo rtu rilo r de progres fră de afaceri de 4 400 m ilioa­
pre gă tire a cadrelor necesare ne coroane anual — se produc, lor econom ice d in tre cele do-'
fa b ricii, de felul în care se prom ova dezvoltarea unor re­ Aceasta impune, de asemenea, şî prosperitate ale tu tu ro r po­ uă ţări, m em brii delegaţiei par­
Tovarăşul Ion Gheorghe Maurer efectuează con tro lu l ca lită ţii la ţii prieteneşti si colaborarea să se acţioneze In modul cel poarelor. în nobila operă de a- în afară de autom obile, u tila ­ lam entare rom âne au avut p ri­
je agricole, m otoare de avioa­
produselor, de perform antele In tre state, de a fi un for de mai hotârît. de către toate dînclre a cooperării între na­ ne, motoare nautice, motoare le ju l să vadă Intrînd In rada
tehnice ale unor m aşinl-unelte arm onizare a e fo rtu rilo r na ţiu­ statele lum ii, pînă nu esle ţiuni. dc fă u rire a unei lum i industriale, calculatoare elec­ p o rtu lu i nava românească „S i­
a primit pe ministrul afacerilor şl agregate şi de provenienţa n ilo r lu m ii pentru atingerea a­ prea tîrziu pentru a 9e pune a păcii şî în cre d e rii în tre sta­ tronice etc. b iu", construită la şantierul
unor u tila je autom atizate din cestor scopuri. capăt înarm ărilor, pentru re a ­ te. naval din Galaţi.
B ilanţul îm p lin irilo r N a ţiu ­ lizarea dezarm ării generale şl, In discursul său, secretarul O aspeţii rom âni au fost in ­
dotarea u n ită ţii In (aţa căro­ In prim ul rînd. a celei nuclea­ general al O rganizaţiei N a ţiu ­ v ita ţi să viziteze uzina de au­ Sîmbătă seara, la Stockholm ,
externe al Iranului, Ardeshir Zahedi ra se opreşte adeseori. De a- n ilo r U nite dovedeşte In mod re. n ilo r Unite, U Thant, a lansat tom obile, avlnd astfel p o sib ili­ preşedintele celei de-a doua
convingător că măsura succe­
in fo rm aţii
cu
seme/iea, cere
sului în activitatea organiza­ V orbind despre norm ele fu n ­ un apel la pace în întreaga lu ­ tatea să facă cunoştinţă cu Camere a R iksdagulul suedez,
p riv ire la sistemul de salari­
Preşedintele C o nsiliu lui de nlştrf un cec In valoare de zare a m un citorilor, clştig ul ţiei este dată de capacitatea dam entale înscrise In Carta me, la înţelegere şl re co n cilie ­ principalele etape ale procesu­ H e nry A llard, a ofe rit un d i­
M in iş tri al R epublicii Socialis­ 50 000 dolari S.U.A. pentru ac­ mediu al acestora, precum şi la ei de a acţiona peniru trans­ O.N.U., C. Mănescu a arăiat că re, la colaborare, elim inarea lu i de producţie a autom obile­ neu în onoarea delegaţiei
te România, Ion Gheorghe ţiu n ile de ajutorare a sin istra ­ folosirea forţei de muncă şl punerea In viată a acestor p rin tre acestea la loc de fru n ­ războaielor şi întărire a O.N.U., lo r „V o lv o ", care sint renu- M .A .N .
M aurer, a p rim it slm bătă d i­ ţilo r şi de refacere a zonelor randam entului m uncii în ca­ scopuri, de a con tribu i la rea­ te se situează respectarea su­ spunînd : „Doresc restaurarea
mineaţă pe m in istru l afacerilor care au avut de suferit de pe drul fa b ricii. Şahinşahul Ira­ lizarea unei colaborări ro d n i­ vera nită ţi! şi independentei na­ păcii în devastata Indochlnă,
externe al Iranului, A rdeshlr urma in un daţiilo r. n u lu i m ulţum eşte pentru e x­ ce în tre state Independente si ţionale, egalitatea în drepturi, o pace justă şl durabilă în O ­
Zahedi. Preşedintele C onsiliului de p lic a ţiile prim ite, are cuvinte suverane. în co n d iţii de depli­ neamestecul In tre b u rile ‘Inter­ rie n tu l A propiat. In conform i­ Noi incidente
Ex'primînd, din partea M ajes- de apreciere pentru talentul şi nă egalitate şt respect reciproc. ne ale altor state, nerecurge- tate cu re zo lu ţiile O.N.U., pre­
M in iştri. Ion Gheorghe M aurer, C onstituie Însă o realitate rea la forţă sau la am eninţa­ cum şi participarea în v iito ru l
tă tii Sale im periale, Şahinşahul hărnicia specialiştilor şi m un­
a m u lţu m ii călduros pentru a­ faptul — a spus In continu­ rea cu forţa, reglementarea cît mal apropiat a R epublici!
Iranului, M o liam m ad Reza Pah­ c ito rilo r între p rin d e rii, îşi e x­
cest nou ajutor pe care Şahin­ are m in istru l afacerilor e xte r­ prin m ijloa ce paşnice a dife­ Populare Chineze la a c tiv ita ­
lavi A ryam ehr, a guvernului şi şahul Tranului, statul şi popo­ prim a convingerea că în cola­ în Irlanda de nord
a poporului Iranian, sentim ente borarea economică dintre ce­ ne al României — că deşi a rendelor. dreptul popoarelor tea acestei organ izaţii m ondi­
ru l iranian îl acordă României trecut un sfert de veac de la de a-şi hotărî singure soarta. ale” .
de compasiune si solidaritate şi a apreciat că aceasta consti­ le două ţări, întreprinderea O rganizaţiei N a ţiu n ilo r U n i­ BELFAST 27 (Agerpres) — de 23 de ani, de a înainta un
cu poporul român fată de cala­ bucureşteană — „F M U A B " — term inarea războiului mondial, Au mai lu at c u v în lu l Iacov
tuie încă o expresie a leqâtu- in lum e mai persistă încă nu­ te îi revine un rol Im portant M a lik. adjunct al m in istru lu i Situaţia p o litică din Irlanda apel la Camera Lorzilor.
m ităţile naturale ce s-au abătut rilo r tradiţionale de prietenie îşi va aduce o co n trib u ţie re­ meroase problem e nerezolva­ în lupta pentru destinderea In­ afacerilor exte rn e şl reprezen­ de nord s-a încordat brusc v i­ Im ediat după ce a devenit
în aceasta prim ăvară asupra şi colaborare ce leagă popoa­ marcabilă. cu a tit mai necesa­ te. In d iie rile părţi ale globu­ ternaţională, pentru m enţine­ tant permanent al U.R.S.S. la neri seara după ce s-a anuntat cunoscuta ştirea arestării Ber-
tă rii noastre, m inistrul de ex­ ră cu cit Iranul se află la în ­ rea păcii şi secu rităţii Inter­ O.N.U., Ahmed O uld Taya arestarea tine rel deputate în nadeltei D evlin, sute de cato lici
terne al Ira n u lu i a înm înat pre- rele român şl Iranian. ceput In ceea ce priveşte dez­ lui, războiul provoacă încă nationale. pentru soluţionarea (•M auritania), reprezentantul Camera Com unelor, Bernadelle din oraşul Londond§zrfr flu ma­
m ari suferinţe unor popoare;
’otelul C o nsiliu lui de M l- (Agerpres) voltarea unei asemenea ram uri. paşnică a problem elor litig i­ gru p u lu i ţă rilo r africane pe lu ­ D evlin, una din liderele luptei nifestat pe străzi, arunejad cu
„Sper că experienţa dumnea­ cursa îna rm ă rilo r a luat pro­ pentru dre p tu ri civile a popu­
p o rţii u ria şe ; dom inaţia colo­ oase şl dezvoltarea cooperării na iunie, A g u ilio n e Boyd (Pa­ sticle incendiare si pietre asu­
voastră ne va fi de folos în e-
Semnarea Programului ceastă d ire cţie ” , a spus Dom­ nială, In variatele ei forme, nu în tre state. România se pro­ nama), reprezentantul grupu­ la ţie i catolice nord-lrlandeze. pra m ilita rilo r b rita n ici. Aceş­
nunţă consecvent pentru întă­
nia Sa. a fosl lichidată pretutindeni, rire a şi creşterea e fica cită ţii lu i tatino-am erican. Charles Bernadelle D evlin a fost întem ­ tia au ripostat, folosind gre­
niţată în
nade cu gaze lacrim ogene. In
închisoarea pentru
Yost. reprezentant
permanent
de schimburi culturale dintre In încheierea vizite i, M a­ Iar starea de subdezvoltare a c tiv ită ţii O N U. pe baza p rin ­ al S.U.A. la O.N.U., A m in to re femei din Arm aqh. unde va urma c io c n irilo r care au con­
predomină încă în vaste zone
jestatea Sa Im perială. Şahinşa­ ale glob ulu i pămintesc. c ip iilo r Cartel, susţine neabă­ Fanfanl, preşedintele senatului ispăşi o condamnare de şase tinuat. în tot cursul nopţii de
italian, şl Ioseph A lio to , prim a­
România şi Iran hu l Iranu lu i, Mohammad Reza Ca rezultat al e x tin d e rii ac­ tu t înfăptuirea u n ive rsa lită ţii ru l. oraşului San Francisco. lu n i pentru) participarea el la v in e ri spre sîmbătă. zed de
Pahlavi A ryam ehr,
semnează
incidentele ce au avui loc în
acestei organizaţii şl restab lll-
m anifestanţi şl m ilita ri au fost
în cartea de onoare a fab ricii. ţiu n ilo r m ilitare. în Indochlna vara anului trecui în Irlanda ră n iţi.
D in nou coloana oficială,
La 27 iunie a avut loc la în dom eniile te le viziu n ii $j de nord. Arestarea a survenit In acelaşi moment, în capi­
M in isterul A face rilo r E xlernc presei, schim buri de echipe şi escortată de m otoclcllşti, stră­ după ce Curtea de apel din tala Irlandei de nord, Belfast,
semnarea Program ului de m aterial spo rtiv ctc. bate arterele Capitalei, îndrep- CMBODfllA Forţele populare au avut loc cio cn iri între ca­
tîndu-se spre reşedinţa ce le-a
schim buri culturale dintre Belfast a respins o cerere a ce­
După semnarea proqram uluî, fost rezervată M ajestăţilor Lor to lici şi protestând. In urma
România şi Iran pe anii 1970 Vasfle Gliqa, adjunct al m inis­ Im periale. lei mai tinere deputate din in te rve n ţie i armatei. 25 d'
$1 197). Program ul prevede
tru lu i afacerilor externe, şl Pe străzi aceeaşi m ulţim e controlează loial nord-eslul ţârii Parlam entul englez, în vîrstă persoane au fost rănite.
schim buri de echipe artistice Soltan H. V. Sanandaji, ambasa­ prietenoasă, animată de ace­
şi solişti, expoziţii de artă, fil­ dorul Ira n u lu i la Bucureşti, leaşi sentim ente de bucurie de
me, participarea ia fe stiva lu ri şi-au exprim at In scurte cuvîn- a avea ca oaspeţi pe şeful sta­ PNOM PENH 27 (Agerpres) ve, forţele pa triotice au ocupat eliberată în nord-estul Cam-
cinem atografice, publicarea re­ tărî satisfacţia pentru dezvolta­ tu lu i iranian, de aceeaşi d o rin­ — In Cambodqla, forţele alte două im portante oraşe bodgieî, şi prin a cţiu nile lo r ÎNTREPRINDEREA
ciproca de lu crări beletristice, rea continua a re la ţiilo r ro- ţă, ca pretutindeni, să se ma­ populare de rezistenţa co n ti­ cambodgiene — Bo Kheo şi continufi să-şl extindă con tro­
schim buri între B iblioteca Cen­ m âno-iraniene şi convingerea nifeste plenar tradiţion ala os­ nuă ofensiva asupra p o ziţiilo r Labansiek, preluind astfel lu l” .
trală de Stat din Bucureşti şi că prezentul program va con­ p ita lita te cu care rom ânii ştiu trupelor ad m inistraţiei Lon co n tro lu l total asupra p ro vin ­ R eferitor la o s tilită ţile din
B iblioteca N aţionala din Tehe­ trib u i şi mal m nlt Ia cunoaşte­ să-şi primească prietenii. N oi — S irik M atak şl ale u n i­ c iilo r din nord-eslul tă rii — alte părţi ale Cambodgiei, a­ MINIERA HUNEDOARA
ran. S in i m enţionate, de ase­ tă ţilo r m ilitare am erlcano-sai- R atanakiri, M o n d u lk iri şi Stung genţiile de presă semnalează
menea, vizite reciproce de spe­ re * va lo rilo r a rtis tic * şl cul­ NICOLAE DRAGOŞ goneze care au1 Invadat această Treng, relatează agenţia A.P. că forţele de rezistentă popu­
cialişti în d ife rite dom enii ale turale create de popoarele ce­ tară. In noaptea de v in e ri spre U n ită ţile m ilita re ale reqim ulul lară exercită puternice presiuni Angajează imediat
•cercetării ştiin ţifice, colaborare lo r două tari. MIRCEA S. IONESCU slmbătă, după atacuri succesi- au fost obligate să părăsească asupra depozitului de m u n iţii
cele două localită ţi, deşi la Lonq V ek in sectoarele Kom- PENTRU MINELE DIN GHELAR Şl TELIUC :
Pnom Penh, s-a exprim at ho- pong Trach din apropierea g o l­ — mineri
târîrea de a m enţine „cu orice Kom pong Speu, în zona Prcy — ajutori minori
fu lu i laiLardez, Kom/pong Cham
p r e f p o ziţiile respective care
PLENARA CONSILIULUI UIÜ.P. S p rijin acordat asigurau accesul spre capitala Bet. Angajam ente Intre forţele - vagonetari
Veng-Kom pong Cham — Tonle
khm eră.
Forţele de rezistentă
- muncitori necaliflcatl
României pentru
populară, relevă agenţia A.P.,
saigoneze au fost semnalate în
controlează In prezent cinci de rezistenta populară şî trupe Salarizarea se va face conform H.C.M. 914/1968,
un s p rijin puternic, stim ulator, im portantă la consolidarea eco­ înlăturarea pro vin cii, şapte capitale pro ­ zonele operaţionale Strung ramura miniera, grupa B subteran.
acordat de stat ţărănim ii coo­ nomică a u n ită ţilo r respective, vinciale, inclusiv numeroase Treng şi in partea de nord a Pentru nefamiliştl se asigura cazare confort l la
fUrmore ¡din pag. 1) peratiste. Plenara îşi exprim ă plenara a ho tărî! m ajorarea urm ărilor alte lo ca lită ţi şi puncte stra­ Cambodgiei unde u n ită ţile re ­ cămin, iar familiştii primesc apartamente.
convingerea că ţărănimea va cuantum ului pensiei de bătrl- tegice dispuse în Jurul oraşului gim ului de la Salgon încearcă Transportul la locurile de muncă se va face cu
răspunde acestui a ju to r depu- nete sau de in va lid ita te ce se inundaţiilor să forţeze repunerea în circu ­
d a t că, p rin lr-o tem einică o r­ nînd e fo rtu ri susţinute pentru acorda celor care au deţinut Pnom Penh. A genţia citată con­ laţie a tronsoanelor şoselelor autobuzele şi se decontează abonamentele în con­
ganizare a m uncii, suprafaţa sporirea producţiei agricole tim p de cel puţin 10 ani aceas­ stată că, de fapt. forţele pa­ naţionale aflate sub con tro lu l diţiile prevăzute de lege.
de un m ilion de hectare pre­ care să asigure livrarea la fon­ tă funcţie de la 300—400 lei G uvernul Pakistanului a do­ trio tice au „creat o regiune forţe lo r patriotice.
văzută cu cu ltu ri duble in dul de stat a unor can tităti lunar, cu m enţinerea tu turo r nat medicamente în valoare de
sectorul agricol cooperatist cît mal mari de cereale, plante celorlalte drepturi de care se 50 000 ru p ii pakistaneze.
poate fi considerabil depăşită. tehnice, legume, fructe şi pro­ bucură m em brii cooperatori. In C om itetul de a jutora re in itla t
E io rlu ri deosebite trebuie duse anim aliere. acest sens, plenara a adus mo­ de Asociaţia de prietenie Ja­
depuse peniru întreţinerea e- Plenara C o nsiliu lui U n iun ii d ifică ri S tatutului Casei de ponia— România a colectat sl
xemiplară a c u ltu rilo r de legu­ pensii şi regulam entului de a­ donat 11 lăzi cu Încălţăm inte P R E Ţ U R I L E
me, recoltarea ritm ică, fără N aţionale a dezbătut $i adoptat plicare a acestuia. In greutate de 500 kg. Acest a­
pierderi, a producţiei şi valo­ regulam entul de organizare si ju to r urmează să fie transpor­
rificarea acesteia în co n d iţii funcţionare a asociaţiilor in te r- In vederea perfe cţion ării ne­ tat în mod g ra tu it de socie­
de calitate superioara, asiqu- cooperatiste. întreru pte a a c tiv ită ţii u n iu ­ de cumpărare şl vînzare la legume-fructe
A nalizînd stadiul în d e p lin irii n ilo r judeţene, creşterii co n tri­ tatea „Lufthansa” .
rîndu-se astfel livrarea către
stat a unor cantităţi sporite pianului de in v e s tiţii în coo­ buţiei lor la îndrum area orga­ M un icip alitatea oraşului Fre­ .¡¡l.2‘ua 26 ‘un‘® ®if0uî permanent ol Comitetului executiv ol Consiliului popular jud«(«an a stabilit! prin daclzla
de legume şî zarzavaturi fată perativele agricole. plenara nizatorică a cooperativelor a­ chen — R. F. a Germ aniei a nr , 328/1970, preţurile ferme de cumpărare şi preţurile plafon de vînzare cu amănuntul la legume-fructe, volablle pentru co-
de prevederile contractelor în ­ consideră că esle de datoria gricole $i rea liză rii exemplare donat şi expediat in România merţul socialist.
cheiate. c o n s iliilo r de conducere, pre­ a sarcinilor ce revin a g ricu ltu ­ un nou a ju to r de circa 20 tone
cum şi a u n iu n ilo r cooperatiste rii cooperatiste, plenara a ho- îm brăcăm inte şi încălţăm inte.
Dezbătind sarcinile im p or­
judeţene şi d ire c ţiilo r aqricole, tă rît constituirea com isiilor pe
tante ce revin în acesl an aqri- Firm a Israel Export Trust
să acorde o atenţie mai mare problem e ale u n iu n ilo r coope­
c u ltu rii cooperatiste în dome­ Co din Haifa a donat 2 400 li­ PRODUSELE U/M Perioada Preţ ferm cumpărare Preţ plafon vlnrare
rea liză rii tu tu ro r lu crărilor, să ratiste.
n iu l zootehniei, precum şi mă­ tri ulei com estibil. de
combată folosirea fon durilor Calitatea *
surile care să conducă la în­ Plenara a adoptat unele mă­ A ta şa ţii m ilita ri ai S.U.A. la apHcare Calitatea
destinate lă rg irii bazei tehnico-
deplinirea lor, plenara consi­ suri organizatorice cu p riv ire Bucureşti anunţă că anul aces­ Extra I n
deră că este posibila realizarea m ateriale a cooperativelor a­ la completarea C onsiliului, Co­ ta nu va fi organizată recepţia Extra I
integrală a efectivelor prevă­ gricole în alte scopuri decit m ite tu lu i E xecutiv şi B iro ulu i tradiţion ală cu p rile ju l sărbă­
zute şi sporirea producţiei ani­ cele stabilite ia început de an Permanent al U n iun ii N aţionale to ririi Z ile i fo rţelo r armate ale Cartofi timpurii
maliere. Dînd o îna llă apreciere de către adunările generale. A ­ a C ooperativelor A qricole dc S.U.A. Fondurile, reprezentînd kg. 26.VI.-5.VII. 1.20 0,90 2.25 1,70
colo unde pînă la Încheierea Castraveţi salată 1.VII-5.VII. 1,95 1,50
chem ării adresate întreg ii tă- producţie. In completarea nu­ costul acestei recepţii, au fosl Dovlecei mijlocii M 1.15 3.30 2,60 2,10
rănim i de către cooperativele b ila n ţu lu i nu se va asigura fi­ m ărului de vicepreşedinţi ai depuse la Banca română de co­ 1» 26.VI.-5.VII. — 3.40 2,80
nalizarea integrală a in v e s tiţii­ Dovlecei mari »1 26.VI.-5.VII. - -
agricole de producţie din ju ­ C o nsiliului U niunii N aţionale a merţ e xte rior în folosul reqiu- - - sjin
lor productive, acestea să fie Fasole verde grasă 4-
deţul Teleorman de a vinde C ooperativelor A g rico le de n ilo r sinistrate în urma recen­
reportate peniru anul urm ător, fideluţâ n 1.VII-5.VII. _ 2.00
5.40
statului, peste plan. cantităti Producţie au fost aleşi tova­ telor in undaţii. • i “ "
dîndu-li-se aceeaşi deslinatie. Fasole verde alte soiuri 1. VI1-5. Vil. - 1.40 m
mai m ari de produse, uniunile răşii : A drian Roqojan — sef Cetăţeanul de oriqin e rom â­ l i 2.50
judeţene s-aiz angajat să liv re ­ A preciind activitatea desfă­ secţie U.N.C.A.P., D um ilru Tu- nă M ih a il I. M inea, cu dom ici­ R o ş i i i i 1.VII-5.VII. 4,65 4,00 3,00 5,90 5,10 3.60
Varză albă
ze suplim entar la fondul de şurată în vederea ap licării Ho- dose — preşedintele C.A.P. liu l în Varşovia, a donat sa­ u T.VII—5.VJI. 0,65 0,50 0,35 1,35 1,10 0,90
stat însemnate cantităţi de pro­ tă rîrii cu p riv ire la m ajorarea Stoicănesti — O lt, M aria Zidaru la riu l său pe o lună. Totodată, Coacăze negre i i 1 .VII—5.VII. — 6,00 4,00
duse aqroalim entare. pensiilor m em brilor coopera­ — preşedintele C.A.P. Păuleşti Cireşe pietroase alte soiuri i i 1.VII-5.VII. 3,25 2,50 1,90 5,40 4,30 3,40
Recentele măsuri luate de tori, Plenara C onsiliului U niu­ — Satu Mare. ca membru al C o m itetului de Cireşe nepietroase i i T.VII—5.VII. 2,60 2,00 1,50 4,50 3,50 2,80
nii N aţionale recomandă con­
partid şi guvern p rivin d îm ­ In încheierea lu cră rilo r ple­ conducere al unei organizaţii
bunătăţirea p re tu rilo r de cum ­ s iliilo r de conducere ale coo­ narei. a luat cu vîn lu l tovarăşul religioase din Polonia, a In itia l Preţurile de cumpărare intră în vigoare :
părare a unor produse agricole, perativelor agricole să se în ­ V'irgil Trofin. o largă colectă cetăţenească - pentru cartofii timpurii la data de 26 iunie 1970, ora 0,01 ;
acordarea de prim e pentru grijească in şi mai mare măsu­ In tr-o atmosferă însufleţită, - pentru restul produselor la data de 1 iulie 1970, ora 0,01,
creşterea anim alelor, deqrcva- ră de achitarea la tim p si în pa rticip anţii la plenară au a- peniru fondul de ajutorare Preţurile de vînzare intră in vigoare :
rea de im pozite a m ateriale­ întregim e a con tribu ţiei fiecă­ doplat în uninim itate textul Pînă acum au fost depuse la -pentru cartofii timpurii şi dovlecei la data de 28 iunie, ora 6,00;
lor, in sta la ţiilo r, u tila je lo r şi rei unităti la crearea fondului unei scrisori adresate Com ite­ Ambasada română din V arşo­ - pentru varza albă la dala de 3 iulie 1970, ora 6,00 ;
de pensii. In tru cît unii coope­
m aşinilor necesare sectorului tulu i Central al P artidului Co­ via, în numele acestei organi­ - pentru restul produselor la data de 2 iulie, ora 6,00.
zootehnic, perfecţionarea sis­ ratori deţin de m ulţi ani func­ La restul produselor romin valabile preţurile stabilite prin deciziile anterioare.
ţia de preşedinte de coopera­ m unist Român. tovarăşului zaţii, 5 000 zlotî şi obiecte în
tem ului de acordare a credite­
lo r pe termen scurt, constituie tivă, aducindu-şî o con tribu ţie N icolae Ceauşescu. valoare de 2 500 zlo ţi.
Redacţia şl administraţia ziarului: Deva. str. Dr. Petru Grota. nr. 35. Telefoane : 12317 şl 11275. Tiparul I întreprinderea poligrafică Deva. 44065