Page 96 - Drumul_socialismului_1970_06

V _
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, U N IŢI-V A ! Vizita Şahinşahului

Iranului, Mohammad

teza Pahlavi Aryamehr,

in ţara noastră

Litoralul românesc, irezisti­ Inttm pinînd la coborlrea din
bilă atracţie estivală pentru avion pe înaltul oaspete, pre­
zeci de mii de turişti, din ţa­ şedintele Consiliului popular
ră şi de peste hotare, a p ri­ judeţean Constanta, Petre lo-
mit duminică personalităţi de nescu, a exprimat. printr-un
seamă : Şahinşahut Iranului cordial „bun venit" pe melea­
Mohammad Reza Pahlavi A- gurile constânţene. sentimente­
ryamehr şi împărăteasa Farah. le de simpatie şl stimă pe ca­
Sosirea suveranului Iranului re populaţia judeţului o arată
ANUL XXII. Nr. 4814 MARTI 30 IUNIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI şl a soţiei sale a avut loc la distinşilor soli al poporului
ora 10, pe aeroportul „Kogăl- Iranian.
nlceanu". împreună cu oaspe­ Se alia de fată Petre Nico­
ţii au sosit vicepreşedintele lae, primarul oraşului, şi alte
Solemnitatea decernării VUITA TOVARĂŞULUI naraş, şl membrii m isiunii ro­ pale. După ceremonialul sosi­
C onsiliului de Stat. Emil Bod-
oficialităţi judeţene şl munici­
şeful
rii, oaspeţii s-au îndreptat spre
mâne ataşate pc Ungă
statului Iranian In timpul vi­
Mamaia.
Suveranul Iranului, căruia a­
unor titluri şi ordine NICOLAE CEAUŞESCU zitei În tara noastră. Constan­ ceastă staţiune II este cunos­
tin Stătescu, secretar al Con­
siliu lu i de Stat, Pavel Silard,
cută din trecuta sa vizită, ad­
ambasadorul României la Te­
miră noile construcţii, care se
cu prilejul „Zilei învăţătorului“ heran. general-locotenent Con­ remarcă prlntr-o mai mare
stantin Popa, locţiito r al
şe­
un
fantezie arhitecturală şi
fului M arelui Stat M ajor, pre­
confort sporit.
cum şl Marla Groza, vicepre­ Şahinşahu), împărăteasa şl
prin centrele de aprovizionare şedintă a Consiliului National persoanele oficiale române şl
Cu prilejul .Z ilei Învăţăto­ miel Republicii Socialiste tice le-au fost acordate titlu ­ al Femeilor. Au sosit, de a­ Iraniene urcă pe terasa hote­
ru lu i“ . la Consiliul de Stat, a România, MIrcea Maliţa, mi­ rile de .Profesor universitar semenea, Ardeshir Zahedi, mi­ lului „R iviera" aliată deasu­
avut loc, luni la amiază, so­ nistrul învâtămîmtului. emerit al Republicii Socialiste şi desfacere ale Capitalei nistrul afacerilor externe a pra celui de-al 14-lea etaj al
lemnitatea decernări« unor ti­ In semn de preţuire a per­ România“ , „Profesor emerit al Iranului. M alektadj Alam.
doamna de onoare a Majestă-
tluri şi ordine ale Republicii sonalului didactic pentru ac­ Republicii Socialiste România“ , (Agerpres)
Socialiste România. tivitatea m eritorie In domeniul „învăţător emerit al Republi­ tii Sale împărăteasa Farah.
Soltan Sanandajl, ambasadorul
înaltele distincţii au fost în- instruirii şi educării elevilor cii Socialiste România” şi „E­ Du<mî<nică dimineaţa, la ora bun sosit în m ijlocul cetăţeni­ ten!, bărbaţi şl femei, cu vln- Iranului la Bucureşti şl al­
mînate de tovarăşul Nicolae şi studenţilor şi a contribuţiei ducatoare emerită a Republi­ şapte şi jumătate, oră de lor. Sint mărturii de netăgă­ zători, cu responsabilii pieţelor
Ceauşescu, secretarul general aduse la dezvoltarea învâtă- cii Socialiste România“ . clocot in pieţe, oră in care duit ale încrederii, stimei si si magazinelor. Searetarul ge­ te persoane oficiale Iraniene (Continuare In pag. a 4-a)
al Partidului Comunist Român, m intului şi culturii din patria Cu acelaşi prile j, a fost con­ piaţa este în. toi. la „Filantro­ dragostei cu care masele, ce­ neral a] partidului s-a interesat care 11 însoţesc pe Şahlnşah.
preşedintele Consiliului de noastră, au fost distinşi cu ferit ordinul .Steaua Republi­ piei", printre vînzători şl cum­ tăţenii patriei noastre încon­ de calitatea produselor şi a
Stat. titlu l de „Om de ştiinţă eme­ cii Socialiste România“ , clasa părători apare tovarăşul joară conducerea partidului şi dat indicaţii pentru evitarea în
La solemnitate au luat parte rit al Republicii Socialiste a Il-a, profesorului universitar Nicolae Ceauşescu. însoţii de statului, pe tovarăşul Nicolae v iito r a unor deficiente ce se Dineu oficial
tovarăşii Paul Nlculescu-Mlzll, România" tovarăşii : Ştefan Cristofor Simionescu şi „O rdi­ primarul general a l Capitalei, Ceauşescu. mai constată în aprovizionare,
Gheorghe Pană, Gheorghe Râ- Bălan, Alexandru CJimescu, nul M uncii", clasa a II-a, to­ tovarăşul Dumitru Popa. Este o Pe itinerariu se înscrie şi mal exact spus în echilibrarea,
dulescu, V lrg ll Trofin, Ilîe Alexandru Codarcea, M iltlade varăşilor prof. univ. George nouă vizită, o investigaţie inopi­ cocheta piaţă „Elefterle" din în raport cu cerinţele, a dis­ In onoarea preşedintelui De asemenea, au luat por­
Verdet, Janos Fazekas, Manea Fillpescu, Teodor Goîna, Men­ nată pe care secretarul gene­ cartierul Cotroceni. A id este trib u irii m ărfurilor pe plete. Consiliului, de Stat al Republi­ te m inistrul afacerilor externe
Mănescu, Dumitru Popescu, del HalmovicI, Calus Iaoob, ral al partidului, preşedintele întlln ită aceeaşi atmosferă de Vizita tovarăşului Nicolae cii Socialiste România, Nicolae al Iranului, Ardeshir Zahed», şl
Leonte Răutu, M lron Comstan- Vasile Radu, Remus Rădulet C onsiliului de Stat, o între­ îndestulare în aprovizionarea Ceauşescu prin centrele de Ceauşescu şl a soţiei sale, celelalte personalităţi care în­
tinescu, precum $1 Mirom N i- şl A ttlla Szabo. (Continuare tu pag. a 4-a) prinde In aceste sectoare de cu mărfuri şi de satisfacţie pen­ aprovizionare şi desfacere ale Elena Ceauşescu, Şahinşahul soţesc M ajestăţile Lor Im ­
cx>lescu. preşedintele Acade- AJtor 100 de cadre dldac-
mare interes pentru populaţia tru calitatea şi preţul produse­ Capitalei se încheie la piaţa Iranului, Mohammad Reza Pah­ periale în vizita 1n România.
Capitalei, pentru Bucureşti, ca­ lor. „Dorobanţi". Şi la acest ultim lavi Aryamehr şi împărăteasa Au fost Intonate Im nurile
•'■X re sint pieţele. Apoi, la „N aţiunii"... punct al itinerariului constată­ Farah au oferit luni un dineu de stat ale celor două tărl.
Cuvintul tovarăşului Nicolae Ceauşescu al partidului, tovarăşul Nicolae string aici, jurul secTota- rile sînt aceleaşi: produse su­ oficial. desfăşurat într-o atmosferă de
Vestea că secretarul general
In tim pul dineului, care s-a
Şi
se
cetăţenii
Au participat Ion Gheorghe
ficiente şi
de bună calitate,
în
Ceauşescu, se allă printre cei
M o­
Niculescu-Mlzll, Gheorghe Pa­
veniţi să vîndă şi să cumpere ruhjf- general al partidu­ preturi accesibile. Cetăţenii Maurer. Emil Bodnaraş, Paul cordialitate, Şahinşahul A ry ­
hammad Reza Pahlavi
l-ou prim it pe secretarul ge­
se răspîndeşte cu iuţeală şi. lui. întreclndu-se în a-i adresa neral al partidului cu aceeaşi nă, Gheorghe Rădulescu, V ii- amehr, şl preşedintele Consi­
Stima|i tovarăşi, ferm, unit, sub conducerea par­ du-şi contribuţia la realizarea din toate colturile pieţei, m ulţi­ cuvinte de caldă primire. Este efuzie de sentimente, cu ace­ gll Trofin, Iile Verdet, Janos liu lu i de Stat, Nicolae
tidului, pentru lnvinqerea qreu- programului de dezvoltare so­ mea iese în întim pinare, salută, eaşi bucurie, cu optimism şl Fazekas. Manea Mănescu, Du­
Doresc, în prim ul rlnd, să vă tă jllor. Unanimitatea cu cialistă a patriei. (Vii aplauze). aplaudă. îşi manifestă bucuria o adevărata efuziune de sen­ încredere, caracteristice orică­ m itru Popa, Leonte Răutu, V a­ Ceauşescu, au toastat pentru
adresez dumneavoastră, tuturor care tineretul, cadrele di­ S-a spus foarte just aici că de a avea în m ijlocul ei. In timente în care se îmbină res­ rei in tlln lri a conducătorului sile VIlcu, loslf Banc, Ion Io- dezvoltarea tn continuare a
acelora car© au prim it astăzi dactice — la fel ca în­ va trebui să acordăm o per­ această oră matinală, pe con­ pectul şi afecţiunea, m ulţum i­ nltă, cu soţiile, vicepreşedinţi relaţiilor de prietenie româno-
distincţii şi ordin© «le Republi­ tregul nostru popor — au manentă atenfie educării tine­ ducătorul partidului şi statului, rea şi recunoştinţa. După ce se partidului şl statului cu oame­ ai Consiliului de M iniştri, Iranlene, pentru fericirea şl
cii Socialiste România, cele mal răspuns chemării partidului şi retului nostru In spiritul patrio­ neobositul tovarăş Ceauşescu, vizitează hala, unde buna apro­ nii muncii din tara noastră. membri al Consiliului de Stat
calde felicitări din partea Co­ au acţionat tn aceste îm preju­ tismului socialist, al prieteniei omul care nu precupeţeşte nici şl al guvernului, alte persoane prosiporllatea celor două po­
mitetului Central al Partidului rări constituie o dovadă grăi­ şi frăţiei dintre oamenii muncii, o clipă, care uită de odihnă vizionare cu carne de toate (Agerpres) oficiale române. poare.
Comunist Român, a Consiliului toare a rezultatelor activităţii fără deosebire de naţionalitate. pentru a fi neîncetat în m ij­ sortimentele, de toate calităţile
de Stat şl a guvernului patriei educative a şcolii noastre. Iată In România trăiesc oameni de di­ locul poporului, acolo unde este o realitate ce dă sa­
noastre. (V il aplauze). De ase­ de ce, cu atlt mal mult, tin să ferite naţionalităţi — şi tot poate fl în tîln it cetăţeanul cu tisfacţii nu numai gastro­
menea, doresc ca, în numele adresez 1n această zl m ulţum iri ceea ce s-a creat pe a­ preocupările lui, unde clocoteş­
conducerii de partid şi de stat, tuturor acelor care şi-au înde­ ceste meleaguri este re­ te viata, unde se rezolvă proble­ nomice, dar şi vizuale, are
să adresez felicitări, cu prilejul plinit şi Îşi îndeplinesc datoria zultatul muncii lor înfră­ mele diurne. Lăsînd de o parte, Ioc o scenă de-a dreptul emo­ Plenara
Zilei învăţătorului, tuturor ca­ fată de tară, Iată de popor, laţă ţite i şi făurirea socialismului pentru moment, qîndul atlntit ţionantă. Cetăţenii fac cerc în
drelor didactice din tara noas­ de tineretul patriei noastre. este rezultatul muncii lo r co­ la calitatea mărfii şi la preţ. ju ru l tovarăşului Nicolae
tră. (Aplauze puternice). (Aplauze puternice). mune. In încercările grele prin cetăţenii se angajează In, dia­ Ceauşescu ţl-şl declara deplina /
A devenit o tradiţie că săr­ Cunoaşteţi perpeclivele dez­ care a trecut tara noastră, da­ log cu conducătorul partidului
bătorim această zi în fiecare an voltării României socialist© În torită inundaţiilor, s-a eviden­ şi statului, îşi manifestă satis­ lo r m ulţum ire pentru modul în
şl să facem, cu acest prilej, bi­ urm ătorii ani. înfăptuirea pro­ ţiat poate mai m ult ca oricind facţia deplină pentru modul în care este aprovizionată popu­ Comitetului judeţean de partid
lanţul activităţii desfăşurate, gramului elaborat de Congresul solidaritatea şi unitatea trainică care este aprovizionată piaţa, laţia, îşi manifestă plenar sen­
să scrutăm viito ru l spre a ve­ al X-lea privind făurirea socie­ a tuturor oamenilor muncii pentru calitatea superioară a timentele de gratitudine fată
dea ce avem de făcut pentru tăţii socialiste m ultilateral dez­ din patria noastră, fără deose­ produselor şi, în egală măsură,
a asigura educarea tinerei ge­ voltate în p a tr ii noastră va bire de naţionalitate, s-a sudat pentru nivelul accesibil sl în de conducerea partidului şl Ieri, 29 iunie 1970, a avui membru al Colegiului central tului Judeţean de partid, Aron
neraţii In spiritul dragostei fată cere în continuare eforturi se­ şl mai m ult această unitate. mereu scădere al preţurilor Ia statului, fată de tovarăşul loc la Deva plenara Comite­ al P.C.R-, si Mlhaî Părăluţă, şe­ Colcer, secretar al Comiletu­
palrie, fată de partid, fată de rioase i nu n© tndoim că popo­ Şcolii îi revine menirea nobilă, roşii, Ia ceapă, fructe şl la ce­ Nicolae Ceauşescu personal, tului judeţean de partid, care ful grupului de lectori de pe lu l Judeţean de partid, preşe­
cauza socialismului şi comunis­ rul nostru va face aceste de răspundere, de a contribui lelalte produse ale grădinii şi pentru g rija pe care o poartă a analizat preocuparea orga­ lînqă C.C. al P-C.R. dintele Uniunii Judeţene a
mului. Pulem, Intr-adevăr să eforturi, va realiza în bune la formarea şl educarea între­ livezii. nelor şi organizaţiilor de par­ La dezbaterile din cadrul CA.<P., V ictor Dumitru, procu­
fim m ulţum iţi de felul In care conditiuni ©cest vast program. gului nostru tineret în spiritul Următorul punct al itinera- poporului, pentru faptul ca în tid, sindicale şi U.T.C. pentru plenarei au Juat cuvîntul to­ ror şef al Procuraturii jude­
cadrele didactice muncesc pen­ Dar, pe lingă eforturi, se cer, prieteniei şî frăţiei dintre po­ riu lu i este piaţa „Iile P intille“ - condiţiile vitrege oauzate de creşterea eficientei muncii po­ varăşii: Clement Negrut, prim - ţene, şl M lhal Părăluţă.
tru educarea tineretului pa­ totodată, cadre bine pregătite porul român şi naţionalităţile Această piaţă oferă aceeaşi inundaţiile catastrofale care ai» litice de masă Şl de propagan­ secretar al Com iletulul muni­ Participanţii la plenară, dez-
triei. Avem rezullale bune în în toate domeniile de activita­ conlocuitoare, al unităţii între­ privelişte generoasă de abun­ lovit tara noastră, populaţia dă. in scopul realizării sarcini­ cipal de partid Petroşani, Cor­ băttnd activitatea desfăşurată
»oale sectoarele invâtămîn- te. Construcţia societăţii socia­ gului popor. (Aplauze). In ace­ dentă. Mai mult decît în o ri­ Capitalei are asigurată din lor economice si în tă ririi dis­ nel Covallov, secretar al co­ de către Comitelui judeţean
lu i; de altfel sîntem fa în- liste şi comuniste nu se poale laşi timp, şcoala trebuie să ciplinei de partid. Au luat par­ m itetului de partid de la de partid pentru înfăp­
crea anului şcolar şi se face decît pe baza celor mai sădească în inim ile tinerilor, care piaţă a Buoureştiulul. aici belşug hrana, că nu se resim­ te membrii şi membrii su­ I.C.S.H., V lorel Faur, prîm - tuirea sarcinilor şl mă­
•sc in lin ii generale rezul- avansate cuceriri ale ştiinţei şi în mintea lor, ideile solidarită­ „La Matache“ vin să-şi desfa­ te lipsa din magazine şl din pleanţi al Comitetului jude­ secretar al Comitetului jude­ surilor elaborate pe lin ia
:Ie, care — aşa cum am tehnicii, iar dumneavoastră, ţii internaţionale, ale prieteniei că surplusul de produse lacta­ pieţe a nici unui produs ce ţean de partid, membrii Comi­ ţean al U.T.C., loan Raczek, muncii Ideologice de Congre­
spus — sini bune. Fără îndo­ slujito rilo r şcolii — începlnd cu popoarele ţărilor socialiste, te, zarzavaturi, fructe ele. ţă­ tine de nevoile consumatoru­ siei judeţene de revizie, prim - secretar al comitetului de par­ sul al X-lea al P.C.R., de ple­
ială. aceste rezultate sint o ex­ de la educatoare plnă la pro­ cu popoarele de pretutindeni ranii cooperatori sau producă­ secretari şi secretari cu pro­ tid de la E.M. Lupeni. loan narele Comitetului Central în
presie grăitoare a muncii pe fesori universitari — vă revine In spiritul idealurilor păcii şl lui. bleme de propagandă al co­ Dobrln, director la Centrala domeniul economiei, al vieţii
care o depun cadrele didactice : sarcina de a asigura formarea colaborării ,* tineretul nostru tori individuali din Ilfov, A r­ • La „Traian", apoi la „Pan- mitetelor municipale şi orăşe­ industrială Hunedoara. Brîn- social-cult/urale, au subliniat
ele sînt, totodată, expresia a- şi instruirea in acest spirit a trebuie să fie în primele rînduri geş, din părţile Sibiului şi telimon" şi In continuare la neşti de partid, secretari şi coveanu Pogea, preşedintele că activitatea de propagandă
lilu d in ii serioase, a exigentei cadrelor de miine ale patriei ale luptei pentru afirmarea a­ Braşovului. Se impun, de ase­ „O bor" In forfota m ulţim ii ve­ locţiito ri de secretari ai unor Consiliului judeţean al sindi­ şl politică de masă a ţlnu/t şl
tineretului nostru fată de el în­ noastre. Este o misiune frumoa­ cestor înalte idealuri, deoarece menea, prin cantitatea m ărfuri­ comitete comunale de partid, catelor, Clemente Constandln. continuă să tină pasul cu ma­
suşi. a strădaniilor sale de a să. cere cere spirit de abne­ numai In conditiuni de pace, nită să facă piaţa, apariţia to­ cadre de conducere din orga­ preşedintele Comitetului Jude­ rile transformări şt prefaceri
învăţa, de a folosi condiţiile gaţie, multă răbdare — şl. în de cooperare paşnici între toa­ lor expuse spre vînzare, prin varăşului Nicolae Ceauşescu nizaţiile de masă şl obşteşti, ţean pentru cultură şl artă,
acelaşi timp, energie, exigentă, lectori şi propagandişti, zia­ Nicolae Andronache, redactor-
create de statul nostru pentru te popoarele, se poate asiqura calitatea superioară a acesto­ naşte pentru moment o tăcere
a-şi însuşi cît mai temeinic co­ pasiune, spre a face din tinerele dezvoltarea cu succes a con­ ra, magazinele de desfacere inspirata de simţul respectului, rişti. şef al ziarului „Drum ul socia­ (Continuóte in pog. a 2 -u]
morile ştiinţei şi culU-xii înain­ vlăstare ale tării buni construc­ strucţiei socialismului şi comu­ ale comerţului de stat, centre­ şi îndată, inspirate tot de ace­ La lucrările plenarei au par­ lism ului”, loan SIrbu, şeful sec­
tate. Am putut să constatăm tori ai socialismului, buni ce­ nismului, se poate clădi v iito ­ ticipat tovarăşii Ion Medrea, ţiei de propaganda a Comite­
aceasta atitudine înaintată si în tăţeni ai patriei, gata să facă to­ le cooperaţiei agricole de pro­ laşi sim tâm înt. al respectului
îm prejurările grele din luna tul pentru înălţarea şi fericirea rul mal bun al omenirii. (Aplau­ ducţie. şi dragostei, izbucnesc aplau­
mai cînd. datorită inun­ ei. (Aplauze puternice). ze puternice). In hală, cumpărătorii găseau ze, se aud vo d care rostesc
daţiilor calastrofale, în multe In anii care au trecut de la Doresc, în încheiere, să vă carne, pe gustul fiecăruia, de „Trăiască tovarăşul Nicolae Un remarcabil succes în muncă, o contribuţie
judeţe a trebuit să facem fată eliberarea tării, cadrele didac­
unor serioase greutăţi. In aceste tice au înfăptuit întotdeauna urez încS o dată. dumneavoas­ porc, de vită, de pasăre. Ceauşescu”, „Trăiască Parti­
condiţii, cadrele didactice, ti­ cu consecventă politica mar- tră, tuturor cadrelor didactice, Şi aici, tovarăşului Nicolae dul Comunist Român“ , „Vă de seamă la progresul economic al patriei
nerelul au fost alături de toii xist-leninistă a partidului nos­ noi şl noi succese în activita­ Ceauşescu 1 se face spontan mulţumim din suflet pentru
oamenii muncii, înteleqînd că tru ; sîntem convinşi că si In tea pe oare o desfăşuraţi, multă o călduroasă primire. Gospodi- faptul de a vă afla în m ijlo -
mai presus de orice era. în «­ viito r ele vor munci cu abne­ cui nostru".
rele momente, datoria fată de gaţie şi dăruire pentru înfăp­ sănătate şi fericire. (Aplauze nele îl ies in cale, se întrec în
Industria judeţului Hunedoara
palrie, datoria de a acţiona tuirea acestei politici, aducin- puternice, prelungite). a-i strînge mina, în a-1 ura S-a stat de vorbă cu celă-
înfăptuirea exemplară a ma­ pectării banului public*. Legea fiecărei trepte organizatorice alt© persoane juridice sau per­ unităţile şi gestiunile şi are
ior sarcini înscrise în proqra- precizează de asemenea că, sînt obligaţi să controleze di­ soane fizice, precum şi alte o- drept scop respectarea norme­
. ul economic elaborat de Con­ fiind un instrument al condu­ rect activitatea compartimente­ peratii care aduc modificări In lor legale cu privire la exis­ a îndeplinit planul semestrial
gresul al X-lea al partidului, cerii economiei, deci o pîrqhie lor ce le conduc, să stabilească patrim oniul organizaţiilor". tenta, integritatea şi conserva­
Tiigurarea mersului nestinjenit in ridicarea eficienţei econo­ responsabilităţi precise pentru Pentru ducerea la îndeplinire rea bunurilor, folosirea m ijloa­
*1 economiei naţionale spre un mice, controlul se cer© să fie subordonaţi, să dezvolte auto­ a acestor sarcini, conducătorii celor materiale şi băneşti, éfec-
laltgrad de dezvoltare, moder­ competent, operativ şi eficient, controlul salariaţilor in munca corryjartimentelor financiar-con- tuarea plăţilor şi încasărilor, Cu două zile înainte de ter­ suplimentarea producţiei. In din angajamentul anual ma­
nizare şi elicientă sînt de ne- iar cei ce îl efectuează să ma­ curentă şi, îndeosebi, să orqa- tabile din ministere şi celelalte recepţiilor şi inventarelor, felul men, Industria judeţului Hune­ acelaşi timp, această remar­ jorai. Importante valori se
i început fără gospodărirea ra- nifeste o poziţie principială şi nizeze controlul financiar pre- organe centrale, comitete exe- cum se desfăşoară controlul doara, angrenaj de bază in cabilă realizare este rezultatul estimează peste prevederi la
onală a mijloacelor materiale preventiv, evidenta contabilă, mecanismul economic naţional, preocupărilor Intense şl com­ producţia mariă vlndută şl în­
, băneşti, fără ordine, discipli­ angajarea şi răspunderile ges­ a îndeplinit prevederite planu­ petente ale m iilor de cadre de casată precum şl la producti­
nă şi rigurozitate maximă în tionarilor. Pentru eliminarea a- lui şi angajamentele majorate specialişti, ale consiliilor de ad­ vitatea muncii. Se estimează
• ilu l. Ansamblul acestor cerinţe RIGUROZITATE MAXIMĂ ÎN GOSPODĂRIREA cum în acest domeniu, legea acest an final de cincinal. dlrec|le pentru organizarea şi mentării livră rilo r de laminate,
de
nom aljilor manifestate pîna a­
m inistraţie şl comitetelor
aierenle primului semeslru din
estionarea bunurilor socielă-
de asemenea ca pe baza supli­
lii, în administrarea banilor sta-
nivel superior
conducerea la
ex­
precizează obligativitatea
de
Raportind acest succes
produse, planul Ia export
pe
şi necesităţi indispensabile ridî- presă a conducătorilor organi­ deosebită Însemnătate pentru a economiei, pentru v a lo rifi­ cherestea, mase plastice ş| alte
ârii eficientei economice în zaţiilor socialiste ca, pe baza economia naţională, pentru carea eficientă în circuitul e­ semeslru să fie depăşit cu pe­
oale sectoarele da activitate, MIJLOACELOR MATERIALE, ÎN ADMINISTRAREA constatărilor şi propunerilor or­ lichidarea grabnică a urm ărilor conomic a m arilor resurse teh- ste 85 milioane lei.
ăile şi modalităţile cele mai ganelor de control, să îa măsuri calam ităţilor, pentru progresul nico-economlce şl de muncă Expresia concreta a acestor
• ficiente prin care trebuie energice, în cel mult 30 de zile, economic al patriei, oamenii existente în Industria judeţu­ importante valori global© o
atisfăcute, îşi găsesc expresia pentru înlăturarea şi preveni­ muncii din judeţul Hunedoara lui nostru. constituie depăşirile conside­
ri au o temeinică fundamentare rea abaterilor constatate. dovedesc din nou, In mod stră­ Utilizarea mai deplină a rabile de plan la produsele de
m proiectul da Lege privind BANILOR STAIULUI A trib u ţii şi răspunderi sporite lucii, înaltele lor v lrlu fl mun­ uriaşului potenţial tehnic şi mare însemnătate pentru eco­
răspunderea conducerilor orga-, revin prin noua lege organelor citoreşti, spiritul de abnegaţie, material, intensificarea gene­ nomia naţională. Astfel se pre­
tizaţiilor socialiste pentru gos­ M inisterului Finanţelor, şi or­ dăniirea, responsabilitatea Şl rală a ritm urilor producţiei şl vede ca bilanţul semestrial să
podărirea m ijloacelor materiale ganelor bancare — Direcţia conştiinciozitatea în muncă, punerea In funcţiune a noi consemneze producţii suplimen­
i băneşti, organizarea şi func­ teritorială de control şi re­ holărlrea lor nestrămutată de capacităţi productive, folosirea tare de circa 20 000 tone cărbu­
ţionarea controlului financiar. vizie, sucursalele Băncii Na­ a lupta din răsputeri pentru judicioasă a forţei de munca şi ne net şl Importante
In fundamentarea prevederi­ intransigentă faţă de cel ce a­ ventlv. In virtutea noii legi. a­ cutive ale consiliilor populare, tionale, Băncii de Investiţii, traducerea exemplară in viată a timpului de lucru, organiza­ cantltăll de fier în mi­
lo r sale, legea porneşte de la duc pagube avutului obştesc ceasta capătă un rol hotărîtor centrale industriale Şi unităţi Băncii Agricole. Acestea sînt a sarcinilor trasate de partid. rea pe baze şliin(i(ice a pro­ nereu marfă, importante can-
premisa temeinic verificată şi sub orice formă, să apere cu în oprirea, înainle de efectu­ cu statut similar, unităţi jude­ investite cu puteri larqi în lu­ Realizarea exemplară a sarcini­ ducţiei şî a muncii au deter­ Hlăfl de plumb, zinc şl metale
onfirmată de practica noastră fermitate interesele financiare are a operaţiilor nelegale, ne­ ţene şj interjudetene, întreprin­ area de dispoziţii executorii lor semestriale şi angajamen­ minat în fiecare lună din acest nobile In concentrate, aproape
•conomică, potrivit căreia generale ale statului nostru so­ reale şi neeconomicoase, pre- deri. organizaţii comerciale, pentru conducerile organizaţii­ telor mobilizatoare asumate an o tot mai amplificată acu­ 8 500 tone cocs, 10 000 tone
.Controlul, ca parte insepa- cialist. intlm pinînd încălcarea dispozi­ cooperatiste şi alte unităţi cu lor din raza în care îşi des­ este rodul nem ijlocit al muncii mulare de depăşiri de plan. olel. din care 4 000 tone aliat,
abilă a muncii de conducere Pe temeiul acestor principii, ţiilor, abuzurile sau păgubirea gestiune economică internă sînt făşoară activitatea, astfel ca eroice a mll şl mll de co­ astfel că la finele semestrului 3 500 tone laminate finite pline,
:oleclivă. trebuie să reprezinte legea defineşte pe larq răspun­ avutului obştesc. Pentru a da investiţi cu atribuţii si respon­ fondurile materiale şi financiare munişti din jntreprinderilc, Industria judeţului va încheia peste 200 lone produse din
in mijloc de seamă de preve­ derea conducerilor organizaţii­ eficacitate maximă acestei for­ sabilităţi corespunzătoare noilor puse la dispoziţia centralelor şantierele şi celelalte unităţi c- bilanţul economic cu rezultate
nire şi identificare a delicien- lor socialiste, salariaţilor şi me de prevenire a neregulilor cerinţe. industriale, întreprinderilor şl conomice ale judeţului nostru, de mare valoare la to|l Indica­ mase plastice, aproape 2 000 mc
elor şi de stabilire a măsurilor cadrelor de conducere privind în mecanismul economico-li- Noua lege consacră o impor­ ai activităţii laborioase desfă­ torii. Potrivit estimărilor Direc­ cherestea, 1 500 mc prefabrica­
neutru îmbunătăţirea muncii, gospodărirea economicoasă a nanciar, legea extinde sfera de tanţă majoră controlului finan­ celorlalte organizaţii econo­ şurate de organele Şi organi- ţiei judeţene de statistică, pro­ te din beton şl alte materiale
întărirea disciplinei linanciarc mijloacelor materiale sl băneşti aplicare a controlului financiar ciar intern, formă prin care se mice şi bugetare să fie păstra­ za|lite noastre de partid pen­ ducţia gtobală industrială ce de construcţie, mobilă In valoa-
;i de plan. Totodată, controlul şi apărarea integrităţii patrimo­ preventiv la toate „operaţiile efectuează controlul qestionar te. gestionate, administrate şi tru organizarea şi mobilizarea se va obţine suplimentar în
niului obştesc. O deosebită a- din care se nasc. se modifică de fond asupra gospodăririi zecilor de mii de mineri, side*
'.rebuie să devină un imporlanl utilizate cu maximum de fo­ judeţ va întrece 80 milioane
tentie se acordă controlului ori prin care se sting drepturi mijloacelor- materiale şi bă­ (Continuare in pagi a 2-a)
instrument de educare a cadre­ propriu în interiorul unităţilor. sau obligaţii patrimoniale in­ neşti. Acesta se exercită cel los pentru progresul economiei rurqişli, chimişti. enerqeticieni, lei, valoare ce corespunde unui
lor din economie in spiritul res­ In acest scop, conducătorii tre o organizaţie socialista şi puţin o dată pe an la toate nationale. constructori în bătălia pentru procent de peste 50 la sută