Page 97 - Drumul_socialismului_1970_06

2 DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 4614 & MARTI 30 IUNIE 1970

Proiectul de lege privind organizarea producţiei Plenara Comitetuiui

şi a muncii in agricultură, In dezbatere publică
judeţean de partid

Atribuţii şi răspunderi sporite
n jv e lu l cerinţelor, plenara a
adoptat un plan da m ăsuri ca*
(Urmare din pag: 1) re prevede, p rin tre altele : în ­
în faţa consiliilor populare m entara la Deva, Hunedoara,
fiin ţa rea unor centra de docu­
ce au loc pe cuprinsul jude­
ţu lu i, a fost orientata spre mo­ Petroşani, Brad, Or&ştle şi Ha­
ţeg, dotata cu m ateriale o rien­
Progresele Înregistrata de ne dă o Im agine clară asupra Cretnd un cadru organiza­ bilizarea maselor la rgi de oa­ tate pe sectoare de activitate,
agricu ltură şl ridicarea con­ p o tenţia lu lui pro du ctiv de care to ric şi de muncă propice fo lo ­ meni a! nvunril la o muncă pentru a sa crea posibilitatea
rodnică, a co n trib u it la edu­
tinuă a n iv e lu lu i de via tă al dispune comuna Densuş. Din s irii eficiente a resurselor exis­ carea lo r în sp iritu l dragostei rid ic ă rii* n iv e lu lu i teo re tic al
satelor con stituie rod ul p o li­ păcate Insă, aportul u n ită ţilo r tente In fiecare sat şi comună, ln vă tâ m ln tu lu l de partid i or-
tic ii Înţelepte a p a rtid u lu i ca­ agricole cooperatiste şi al Proiectul de lege p riv in d orga­ fată de partid şi pa tria noas­ qanlzarea, în perioada de va­
re a acordat si acordă o deo­ pro du cătorilor in d ivid u a li la nizarea producţiei şi a m uncii tră socialistă. ră, pe baza unul grafic, a u ­
sebita atenţie dezvoltării bazei constituirea fondului ce n tra li­ în agricu ltură precizează răs­ S-a apreciat că, prin acţiu­ nor simpozioane, seri de în ­
tehnico-m ateriale a a g ricu ltu­ zat de produse agricole al sta­ punderea deosebita ce revine nile organizate pe lin ia Ideo­ trebări şi răspunsuri, expuneri
rii, fru c tific ă rii la rg i a resurse­ tu lu i nu este pe măsura cerin­ com itetelor executive ale consi­ logică, au fost larg popu lari­ sl alte acţiuni de Inform are l
organizarea unor schim buri da
lo r de sporire a p ro du cţiei la ţelor si a p o sib ilită ţilo r. O a­ liilo r populare pentru aplicarea zate sarcinile ce revin orga­ experienţă pa lo ca lită ţi şl pe
hectar 9! pe cap de anim al. semenea situaţie se daloreşte m ăsurilor de va lo rifica re de­ nizaţiei (udetene de partid.
neajunsu rilo r ce se manifestă plină a tu tu ro r c o n d iţiilo r pe­ Realizarea acestora a con sti­ în tre p rin d e ri p riv in d îm bună­ 'Cosa noi In aşezarea minerească Muneelu Mic.
La m aterializarea sarcinilor tu it obiectul unor şedi.nte ale tăţirea m etodelor m un cii p o li­
ce sln t puse In fata (lucrători­ In aplicarea cu rig u ro zita te a doclim atice şi social-econom ice secretariatului şl b iro u lu i, cu tice de masă pentru creşterea
lo r din agricultură o contribu? re g u lilo r p rivin d folosirea fon­ şi realizarea sarcinilor de plan eficientei acestora în produc­
du lu i furneiar, a lu cră rilo r de pe Întreg te rito riu l In care-ş( p rile ju l cărora s-au analizat
ţte de seamă trebu ie să o desfăşoară activitatea. un num ăr Im portant de aspec­ ţie, precum şl a unor a cţiu ni
aducă şl cele două coopera­ tehnică agricolă şl a acţiu n ilo r Înfăptuirea acestor obiective te ale m uncii ideologice. în speciale p riv in d m elodica des­ Nu sint călătorii vinovaţi de intirzierea
tiv e agricole, precum şl pro­ agrotehnice Înaintate. Pentru solicită efo rtu ri de m axim ă In­ urm a cărora s^au elabo­ făşurării m uncii p o litlco -e d u -
ducătorii In d ivid u a li din co­ edificare este suficient să rat h o tă rîrl şi m ăsuri, me­ catlva da masă In u n ită ţi din
am intim că la C.A.P. Densuş, tensitate din partea noastră,
muna noastră. Faptul că anual a lu c ră to rilo r din cadrul con­ n ite să ducă la Im pulsio­ Industria extractivă, siderur­
se c u ltiv ă clte 750-800 hectare spre exemplu, din cel 582 coo­ narea a c tiv ită ţii. In cercurile gică, în con stru cţii şl In sec­
peratori apţi de muncă, de s iliilo r populare, pentru a asi­
coi porum b şl grîu, peste 180 ş! cu rsu rile în vă ţă m ln tu lu l de to ru l forestier. trenului; răspunderea e a feroviarilor !
abia 482 lucrează In unitate, gura aplicarea întocm ai a pre­
hectare cu ca rtofi şi legume, partid, cu tem atici din cele
dar m in im ul de norm e sta b ilit ve d e rilo r pro ie ctu lu i de lege, De asemenea, s-a stablldt ca
că există aproape 340 hectare m al diversificate, care au răs­
nu şl l-au realizat, plnă acum, e fo rtu ri care în fina l se vor în princip alele u n ită ţi indus­
ocupate cu livezi, din care 250 puns cerinţelor, a fost înca­ De prisos să m ai am intim în scopul re zo lvă rii d e fin itive în tîrzia t. După num ai 4 m inu­
n ici 200 de cooperatori. E vi­ concretiza In sporuri substan­ tria le şi agricola să fia orga­
se află In proprietatea ob­ drată marea masă a m em brilor nizata expuneri pe teme ala Im portanţa deosebită — şl de a situaţiei. te a Intrat celălalt. Nu mai
ştească a C.A.P., Iar alte I 779 dent, In astfel de co n d iţii nu ţiale la producţia vegetală şi de partid. aici necesitatea Imperioasă — Supărător e însă că în tlm - putea îl re ţin u t V Dar n-a ce­
se poate folosi cu randam ent animală. m uncii p o litice şi economice,
hectare sln t reprezentate de m axim păm tntul şl nu se Înre­ Din discu ţiile p a rticip a n ţilo r da răspîndire a cunoştinţelor a d isciplin ei pentru siguranţa plarea de sîmbătă s-a petre­ rut nim eni nici o aprobare
flnetele naturale, că avem circa gistrează pro du cţii la un nivel BAIUŢ DRAOHIN 9a plenară a reieşit că munca ş tiin ţific a şi culturale, de circ u la ţie i în transportul fero­ cut, chipu rile , d a torită aplică­ pentru asta, n-a lu a i nim eni
Num ai
r ii o rd in u lu i am intit.
viar, pentru respectarea în toc­
măsura organizării unei g a rni­
2 000 bovine şi 8 200 ovtne, satisfăcător. primarul comunei Densuş p o litică a fost organizată ast­ popularizare a v ic to riilo r o b ­ că faptele demonstrează slaba tu ri suplim entare cl, tovarăşii
fel In cit ea să con tribu ie la ţin u te în aceşti «nl şi în le ­ mai a re g u la rită ţii cu care
m obilizarea colective lor de oa­ gătură cu perspectivele ca le trebuie să circu le trenu rile . A ­ orientare a personalului de din Sim eria s-au u ita t la oa­
oam enilor
oferă
socialism ul
meni al m un cii la îm bunătăţi­ m uncii din patria noastră. cest atribut, de a ltfe l recunos­ serviciu din staţia Sim erla- m enii care au rămas in gară.
d u se cheamă n ic i res­
Asta
cut fe ro via rilo r, se am plifică
călători, îngustim ea cu care a
Prin efortul tuturor cooperatorilor rea c a lită ţii cocsului şl red u­ si uneia obiective ce v o r tre ­ în însemnătate dacă avem în fost p riv it ord in u l la oare s-a pectare. nici înţelegere a un ul
cerea consum ului specific de
Planul da măsuri
cuprindă
ordin, şl nici disciplină. Desi­
făcut referire, şl, în ultim ă In­
vedere făptui că de fe lu l în
m ateriale, la m icşorarea p ie r­
d e rilo r de m etal — In u n ită ­ bui realizate tn vederea îm bu­ care se respectă reg ularitatea stanţă. încălcarea disciplinei. gur. consecinţele m ateriale,
„T re n u l a Intrat pe raza re ­
ţile siderurgice, creşterea pro ­ n ă tă ţirii propagandei teh­ circu la ţie i depinde n e m ijlo c it gionalei Deva, la Săvîrşin, în - ch e ltu ie lile pentru transportul
unitatea va progresa continuu d u c tiv ită ţii m uncii şl a viteze­ nice şl cu ltu ra l-e d u ca tlve acti­ meroase în tre p rin d e ri al căror tîrz ia t cu 17 m inute — ne spu­ m ijloacele auto le vo r supor­
cu
activitatea de producţie a nu­
oam enilor Ia Hunedoara
agricole,
a
de
v ită ţii
lo r de avansare tn abataje, re­
ducerea consum urilor de lemn masă. pentru popularizarea salariaţi fac naveta ou trenul. ne tovarăşul Gheorghe Grecu, ta cel vin o va ţi.
de mină, energie şl exploziv în m al m are măsură, p rin In­ Poate că şt transportul opera­ de la R.C.M. In Sim eria tot în- Clar şi categoric. Dar maî
S tudiind P roiectul de lege cuanulatA, io acest an am luat varăşelor M a ri a Cre/ţu, Locre- — în exploatările m iniere, va ­ term ediul presei locale, a ac­ tiv , fără îrvtîrzlere, a fost unul tlrz ia t a ajuns. Cu întirzte re este încă ceva care a ieşit în
a sosit în Sim eria şl
trenul
evidenţă cu acest p rile j : acel
dintre m o b ilu rlle care au de­
cu p riv ire la organizarea pro­ m ăsuri pentru organizarea c it ţ(a O laru, Herm Im a M orar, lo rificare a superioară a masei ţiu n ilo r In iţia ta pe lin ia acti­ term in at organele C.F.R. să e- 2 301, care venea la legătură aspect al răspunderii persona­
ducţiei şi a m uncii tn agricul­ mal bună a m uncii în ţoale V io rica Solea, se în tre c pentru lemnoase în sectorul forestier, v ită ţii Ideologice. jn ită un ordin sever care pre­ Dentru H unedoara". Şi. pentru le pentru calitatea m uncii
tură. am desprins că scopul com partim entele de activitate. a term ina d t mal repede lu ­ de devansare a term enelor de In Încheierea lu c ră rilo r ple­ cizează că toate tre n u rile , Ind i­ ca o rd in u l să fie respectat cu prestate. Pentru că. de fapt,
u rm ă rit este să se creeze ca­ Toate lucrările, tncepind cu cră rile de În tre ţin e re a c u ltu ­ punere In funcţiune, reducerea narei, a luat c u vîn tu l tova ră­ ferent de natura lo r, trebuie orice preţ, după ce a fost t i ' despre accasta-i vorba. Nu I i
dru l legal necesar pentru îm ­ pregătirea terenului şl te rm i- rilo r şl re co lta tu l fu ra je lo r, consum ului de fîer-beton, che­ şul loachlm Moga, m em bru al să circu le fără trvtîrzierl, res­ n u t reglem entar în staţie, i s-a se cere nim ănui să nu respec- '
bunătăţirea în tre g ii a c tiv ită ţi nind cu recoltarea şl depozi­ pentru începerea la ttonpa se­ restea. cim ent sl alte mate­ C.C. al P.C.R., prim-secretar ponsabilitatea Ie şirii din gra­ dat plecarea spre Hunedoara te ordinele, ci dim potrivă. Dar
în ag ricultură. Legea — p rin tarea produselor, se fac In cerişulu i la g ilu şl orz. Aş ria le — în u n ită ţile de con­ al C om itetului ţudeţe&n da fic u l de mers căzînd direct in fără să aştepte legătura de la soluţiile, m odalităţile prin ca­
prevederile sale — va îl un mod corespunzător şl la tim ­ vrea să arăt că tovarăşele stru cţii-m o n ta j etc. partid, care a dat In d ica ţii sarcina personalului vin o va t Săvîrşin cu care, de altfel, s-a ro se realizează ordinele ţin
instrum ent puternic pentru p u l p o triv it. T oţi cooperatorii M a ri a Clzmaş, M elanla Cazan, D iscuţiile au evidenţiat însă preţioase cu p riv ire la desfă­ în tiln it Ia ieşirea din sta(ie. de răspunderea, de per soi»--,U-
activitatea noastră şi va asi­ ştiu din vrem e ce lu cră ri au Florlca şl M iro n Gherqhel au şl faptul că. alături de rezu l­ şurarea 1n v iito r a în tre g ii de lntîrziere* „N u este pentru prim a dată — latea profesională, de disciou-
gura dezvoltarea in perspecti­ de făcut la fiecare cultu ră re ­ cerut şl au prăşit d te două tatele bune în activitatea dez­ m unci ideologice, re le vln d sar­ Iată însă că, sîm bătă 27 Iu­ şi noi ne-am În tiln it peste na Sn muncă, de caoacilalea
vă a u n ită ţilo r agricole. partizată, cum şi cînd să e­ parcele. bătută, au existat neajunsuri nie, un num ăr Însemnat de ace cu trenu l cu care trebuia de orientare a om ului pus să
Num ai munca unită a tu tu ­ xecute aceste lu c ră ri şi pro ­ Ex.prim lnd adeziunea noas­ asupra, cărora C om itetul Jude­ cin ile ce trebu ie în făp tu ite În navetişti de pe ru ta S ăvîrşin— să plecăm " — ne spunea to ­ dea „cale liberă " trenului. „N u
ror m em brilor cooperatori, e- d u cţiile pe care trebuie să fle tră deplină fată de prevederile ţean, organele şl org an izaţiile acest vast dom eniu de a c tiv i­ Sim eria nu s-au prezentat la varăşul Grecu. de alta, dar trenul e pus !a
fo rlu rile susţinute pentru ca realizeze. Deşi unitatea noas­ p ro ie ctu lu i de lege p riv in d o r­ de p a rtid subordonate vo r tre ­ tate de cfitTe organele şl or­ tim p la serviciu, la C.S.H., înseamnă oare aceasta res­ dispoziţia călătorilor pe care
întregul complex de lu crări tră este situată livtr-o zonă In­ ganizarea producţiei şl a m un­ bui să-şl îndrepte atent ia în ga nizaţiile de partid, de ma­ pentru că... tre n u l nr. 2362 a pectarea strictă a o rd in u lu i trebuie să-î servim " — spunea
aqrfeole şă fie aplicat la tim p, dustrială şl m u lţi cooperatori cii In ag ricultură, ne angajăm v iito r. în tlrz la t şi n-a mai prins le ­ dat, sau e vorba de lipsă de tovarăşul Stan. Or. cele rela­
în funcţie de gradul de fe rti­ lucrează In în tre p rin d e ri şl In­ să nu precupeţim ntcl un e­ Pentru înlăturarea carenţe­ să şi obşteşti, strlns legale de gătura spre Hunedoara. Şi. orientare şi de răspundere tate arată că personalul de
lita te a solului şi de ce rin ţe ­ s titu ţii, avem o bună p a rtici­ fo rt pentru înfăp tu irea ou cele economice ce re vin Jude­ pentru că nu este p rim ul caz profesională ? serviciu numai Ia călători nu
le fiecărei c u ltu ri In parte, n- pare la muncă. succes a san dn llo r puse de lo r ce m al persistă în a ctivita ­ ţu lu i nostru, « tît în acest an — « ltu a tii sim ilare s-au mai — E vorba de Indiferentă s-a qîn dit, ci doar la respecta­
siguTfi îndeplinirea şi depă­ M em brii tu tu ro r echipelor pa rtid In faţa a g ric u ltu rii ţări) tea de propagandă, în m un­ c it şl In u rm ă to rii ani al nou­ lntlm ţplat şl cu alte tre n u ri — profesională, de înţelegere în ­ rea o rd in u lu i cu orice preţ.
şirea sa rcin ilo r cuprinse In din cooperativa noastră m un­ noastre. ca p o litică şi culitural- lu i cin cina l 1971— 1975. cel în cauză s-au adresat Co­ gustă, sim plista a unui ordin „Să nu răspund eu", par a spu­
planul de producţie, ridicarea cesc cu hărnicie Şl lu c ră rile educatlvă de masă şl pen­ m ite tu lu i judeţean de. partid, — apreciază tovarăşul ing. N i- ne faptele. Evident, se vor lua
eficientei în tre g ii noastre acti­ de între ţin e re sînt făcute în VICTORIA MARCU colae Sta*n, directoru l Regio­ m ăsuri drastice Invpotrîva ce­
vită ţi. Pe baza experienţei a- bune. con dltlunl. Echipele to ­ preşedintele C.A.P. Timpa tru ridicarea acesteia la
nalei de căi ferate Deva. Ca lo r vinovaţi- Ele însă nu pot.
să-şi etaleze, vedeţi dumnea­ înlo cui răspunderea fiecărui
Aceste zile, de mare densitate în e fo rtu ri şl IzbLnzl, ou
voastră, exîqenta şi d is c ip li­ lucrător fată de modul cum
adus s id e ru rg ic ilo r şl co n stru cto rilo r humedoreni o nouă şl
na. tovarăşii de serviciu au îşi îndeplineşte sarcinile de
m ajoră satisfacţie. Fabrica nouă de oxigen «— im portant o-
DIN ZORI PINĂ-N SEARĂ, -b L e & lv -o l acestui u ltim an al c in c in a lu lu i — a fost pusă dat plecare trenu lu i spre H u­ serviciu.
nedoara fără să se gîndească
Aceasta tine de conştiinţa*
în funcţiune cu 4 zile mal devrem e fa ţă -d e -d a ta planificată-
fiecărui om. de. pregătirea lu i
la faptul că dinspre Săvîrşin
Pentru constructori, această prem ieră Industrială echi­
valează cu o nouă v ic to rie a te n a cită ţii şi d ă ru irii In m un­ vin a lţi navetişti, cere trebuie profesională, de capacitatea
să se prezinte la serviciu- Au
de a rezolva — şl nu sim plist,
că, a vastei lo r experienţe şi com petenţe profesionale : ea văztrt-o num ai pe a lo r : să nu îngust — problem ele pe care I
CU TOATE FORŢELE PE OGOARE ! co le ctivu lu i de la I.C.S.H., care se pregăteşte să a n ive r­ în tîrzle îrenul din vina lor, le rid ică sarcinile de produc­
constituie o realizare rem arcabilă, înscrisă în palm aresul
să nu fie ol răspunzători. În ­
ţie. Şi, de ce n-am spune-o, în
seze două decenii de rodnică şl prestigioasă prezenţă pe
m a rile schele ale Hunedoarei. colo... N-au luat nici o măsură direcţia rid ic ă rii p re g ă tirii pro ­
organizatorică pentru
regle­
fesionale. a în tă ririi răspunde­
O xigenul, ca element vlta liza to r şi dinam izator al pro ­ mentarea situaţiei... r ii şl disciplinei, conducerea
ducţiei de otel. este d« m u lt u<n „a lia t" fid e l şi de nădejde — Ce anume se putea face Regionalei de căi ferate Deva
al o ţe ta rilo r. In anii cin cin a lu lu i actual, o ţe la ril şl specia­
Creşterea producţiei şl « ca dispoziţia dată să fi fost va trebui să acţioneze cu mai
eficientei în agricultură este o Cînd sapele stau şi buruie­ liş tii hunedorent au asim ilat, generalizat şi perfecţionat cu totuşi respectată, iar oamenii m ultă ferm itate.
cerinţă de prim ordin şi Im ­ deosebit succes tehnologia de elaborare a o ţe lu lu i, p rin să nu fi rămas în gară ?
Insuflaren oxigenului In cuptoarele o ţe lă rie i M a rtin nr. 2.
pune con ducerilor u n ită ţilo r a­ — T renul am in tit era şl aşa S. POP
gricole şi specialiştilor luarea La Hunedoara a fo<st creat şi in strum entul de Insuflare a
zare a m uncii, folosirea ra ţio ­ nile cresc şi compromit culturile nedoara", una din cele mai perfecţionate pe plan m ondial.
o xige nului In b a h de metal lic h id — faimoasa lance .H u ­
de măsuri pentru» buna organi­
Rezultatele oM inute In elaborarea o ţe lu lu i cu oxigen sin t
nală şi cu maximum de randa­ de-a dreptul spectaculoase. Ele se exprim ă p rin creşterea
ment a forţei de muncă şl m ij­ aocentuată a In d icilo r de u tiliza re intensivă a cuptoarelor, industria judeţului Hunedoar
<1
loacelor mecanice, pentru exe­ tlzate. D intre fa m iliile am intite tim p şl energic nu se ajungea a c u ltu rilo r legum icole, la po­ care sînt acum cu pes^e 25 la sută m al m ari faţă de 1965,
cutarea la tim p şi în con diţii unele n-au particip at la muncă aici. rumb, cartofi, mentă sl sfeclă, Iar producţia absolută de oţel va îi la s îlrş itu l acestui fina l
a'U’oteFnice corespunzătoare a nici anul trecut. Dar conduce­ Lu crurile nu mai trebuie tă­ să recolteze furajele, să-şi în ­ de c in d n a l mal mare cu peste 730 000 tone faţă de 1965.
tu lu ro r «lucrărilor agricole. rea cooperativei — în marea răgănate. Slnt necesare măsuri deplinească o b lig a ţiile ce le au a îndeplinit plănui semestrial
Acesle cerinţe sînt cunoscute ei „bunătate Şl dărnicie* şl în care să determ ine pe to ţi mem­ ca m em bri al cooperativei a­
bine şi de către co n siliu l de totala el nepăsare — de-a dat b rii cooperatori să particip e gricole.
conducere al C.A.P. Bâcia şi la to ţi lo tu ri personale în doc la muncă, să execute fără In- în ju d e ţu l noslru s-au pus In
de inqin eru l agronom dar nu să la măsuri pentru tragere la tîrzlere lu cră rile de întreţin ere N. ZAMFIR Noua fabricâ funcţiune înainte de termen
se acţionează cu toată ferm i­ răspundere a tu tu ro r acelora (Vfffioré din rçqp. g ru pu l energetic nr. 2 de la
tatea şl răspunderea pentru a care p rin nepartlclparea In C.T.E. M ln lla , fabrica de o x i­
rid ica activitatea economică a muncă aduc pagube averJI ob­ gen de la Hunedoara, Instalaţia
cooperativei 9a n ive lu l sarci­ şteşti. Cel din vin a cărora cul­ re de 600 000 Iei şl alte de brichetare a cărbunilor de
n ilo r şl ce rinţelor actuale. La tu rile au rămas neprflşlte ş! de oxigen de bunuri m aterialo. Ţoale aceste Ia Coroeşlî, cea de talc de la
aceasta unitate, datorită slabei s-au compromis trebuie să 11 depăşiri reprezintă cel puţin Zlaştl şi alte obiective indus­
organizări a m uncii şl a m obi­ se Im pute pagubele provocate. 50 la sulă, iar la unele so rti­ triale. Pînă la finele sem estru­
liz ă rii oam enilor, lu c ră rile a- mente chiar mai m ult din an­
Trebuie să spunem că nici lu i con stru ctorii vo r raporta
grlcole de întreţin ere a cu ltu ­ gajam entele anuale m ajorate. predarea unui num ăr de aproape
com itetul comunal de partid — la Hunedoara
rilo r sln t rămase In urmă. A p o rtu l cel mai de seamă la 1 500 apartamente la Deva, H u­
La grădina de legume, In secretar tov. loan H erţ şl alcătuirea acestui bilanţ ro d ­ nedoara şi în Valea Jiu lu i, a
suprafaţă de 25 hectare, c u l­ lo c ţiito r tov. Em il Dijm ărescu, nic, de prestigiu revine u n ită ­ com plexului hotelier dc Ia H u ­
tu rile nu se mat văd din bu­ şl cu a tlt mai pu ţin consiliul ţilo r care aparţin de Centrala nedoara şl a a lto r obiective so-
ruien i. Mazărea, ceapa, fasolea, In acest context, este lesne de înţeles că fabrica nouă in dustrială Hunedoara — com ­ cia l-culttira le .
popular, nu manifestă preocu­
varza sfnt pe cale să fie com ­ de oxigen, capabilă să producă 13 000 Nm c pe oră, din care binatul siderurgic, Uzina „V ic ­ încheind cu succes prim ul
parea şf răspunderea cuvenită
promise. Fotografia pe care o 9 500 N m c oxigen tehnologic şl 3 500 Nm c oxigen tehnic, to ria * Călan, „R efractara" semestru de a ctivita le eco­
publicăm alăturat dă o im a gi­ iată de soarta producţiei, faţă înseamnă o nouă poziţie îna intată ciştiqală pe fro n tu l ote­ Baru. Aceste colective care nomică. colectivele de oameni
ne concludentă a p ro p o rţiilo r de mersul general al lu c ră rilo r lu lu i hunedorean. Ea este legată prin conducte m agistrale deţin o pondere de peste doua ai m uncii din ju deţul nostru,
neglije nţei şi a lipsei de răs­ în aceasta unitate, nu ajută în de otelărla M a rtin nr. 2, pentru a-i „pom pa" — începind cu treim i din producţia in dustrială sub conducerea organelor şi
pundere m anifestate de condu­ urm ătoarele zile — o cantitate dublă de oxigen decît pînâ a Judeţului, au depus e fo rtu ri o rg a n iza ţiilo r de partid, sînt
suficienta măsură conducerea
cerea cooperativei — preşedin­ acum. In acelaşi tim p, specialiştii şi o te la rii au pre gă tit o deosebit de rodnice, depăşind hotârîte să-şi consacre toate
te Hortensia Hălătale — şl a cooperativei şl nu În trep rind Aşa arato culturile legumicole de la C.A.P. Bâcia. Buruienile nouă tehnologie de elaborare, net superioară celor actuale constant. în fiecare decadă şi energiile lo r creatoare, să-si
in gin eru lui S ilviu O laru. Sa­ măsuri care să conducă la în ­ au ajuns la Inâlţlmea unui stal de om. după care oxigenul este insuflat direct în baia de metal cu Juna din acest semestru pre­ înzecească e fo rtu rile Denliu
lata a fost compromisă. După dreptarea situ a ţie i create. Pen­ a ju to ru l a 4 lănci faţă de două în prezent. In acest scop, vederile planului )a to ţi Indi­ consolidarea şi dezvoltarea
1,5 ha cu ltiva te cu satată s-a la oţe lărle s-au făcut Instalaţii speciale, Iar pentru v iito r se c a to rii. S irierurglştii luinedo- succeselor do bindite in lupta
tru că, dacă se Intervenea la reni, îndeosebi, au m uncit cu
încasat suma derizorie de 1 270 preconizează adaptarea unul cuptor de 400 tone la fu n cţio ­ pentru suplim entarea produc­
lei. Fiind neprăşite la tim p narea cu Intensitate de lnsuflare de 4— 6 000 Nmc de o x i­ o rară tenacitate şl dăruire ţiei, să finalizeze cu un bilanţ
s-au com prom is şi unele supra­ gen pe oră. A nsam blul acestor acţiuni şl m ăsuri va perm ite pentru a da patriei can tităţi optim acest u ltim an ai cin ci­
feţe cu fasole, ceapă şl, dacă ca In c in cin a lu l v iito r, p ro d u cţia de otel a Hunedoarei să sporite de metal de bună ca li­ n a lu lui, să pregătească cele
nu se iau măsuri urgente, se T T w • I w w • • sporească cu aproape o Jumătate de m ilio n de tone faţă de tate. Remarcabilă este şl a cti­ maî bune co n d itiu n l dc trecere
întrezăreşte perico lul ca şi Urmările nepăsării n iv e lu l acestui an. vitatea m in e rilo r de Ia Lupenl la înfăptuirea program ului e­
celelalte c u ltu ri să nu albă o U tilizarea oxige nului se va extinde în noi dom enii. De care au în d e p lin ii planul se­ conom ic al v iito ru lu i cincinal.
soarta mai bună. la fabrică porneşte o m agistrală pentru transp ortul oxige­ m estrial cu 4 zile Înainte de
Dum inică a fost o zf foarte n u lu i tehnic cu concentraţie de 95,5 la sută la blum inq termen, exlrâg ind suplim entar
bună de muncă. Dar ta Băcla ,,1 300". A le i se va folosi la noua maşină de llarnat blum uri aproape 20 000 lone cărbune
nu am văzut pe ctm p nici un In flux, Instalaţie de înaltă p ro d u ctivita te şl n ivel tehnic, cocsllicabll. De asemenea, m i­
cooperator. Stau şi se odihnesc ce va co n trib u i la îm bunătăţirea considerabilă a ca lită ţii ne rii de la I.M . Barza, E.M. încheierea F e s tiv a -!
în tim p ca c u ltu rile sînt sufo­ lam inatelor. De asemenea, fabrica este legată de furnalele C erlej, energctlclenil de Ia
cate de buruieni. De ce atîta nr- 5— 6. unde se va furniza oxigen pentru a fi insuflat în M ln lla si Paroşcnl, co le cllvu l lului internaţional |
nepăsare? Ing ine rul coopera­ furnale In vederea experim entării unei tehnologii perfec­ F.C. Orăştle, I.M.C. fi ir cea,
tive i Îşi neglijează a trib u ţiile ţionate, care perm ite reducerea substanţială a consum ului U.M.M.R. Simeria, au înd eplinit al film ului de a n i-i
pe care le are, face ce vrea specilic de cocs şi intensificarea producţiei de fontă. mal devrem e sarcinile semes­
el. Fn zilele de 23 şi 24 iu nie Fabrica însăsi este o dovadă elocventă a eficientei şi triale la toţi Ind icatorii. maţie „Mamaia ’70" !
a lip sit nem otivat de la ser­ m odernizării. Unica „m aterie p rim ă " pentru fabricarea o x i­ O a ctivita te Intensă şi rod­
viciu. Cînd şi cum va fi tras la genului este... aerul din atmosferă. A spirat In tr-u n com pre­ nică s-a desfăşurat în acest D um inică a avut lo c lesll- j
răspundere? Uniunea ju d e ­ sor de mari dim ensiuni — cu un debit de 1 270 Nm c pe semestru in dom eniul in vesti­ vitatea decernării p re m iilor j
ţeană a C.A.P, şi D irecţia agri­ m inut şi antrenat de un m otor de 9 000 kilo w a ţi, cu o v i­ ţiilo r. D atorită preocupărilor acordate celor mai bune cro- \
colă trebuie să in te rvin ă cu teză de rotaţie de 4 600 ture pe m inut — aerul este com­ permanente ale be ne ficiarilor a ţii din cele 130 de film e de !
măsuri energice pentru ca să prim ai la 5-6 atmosfere şl refulat în regeneratoare speciale — îndeosebi I.E.C. Deva, CS. scurt m etraje prezentate de I
fie salvate c u ltu rile şl să traqă unde, la o tem peratură de minus 173 grade, se lichefiază. Hunedoara, I.M. Barza, Consi­ cel de-al treilea Festival In- I
Ia răspundere con siliul de con­ A crul lichid este apoi supus d is tilă rii fractîonate în coloa­ liu l popular judeţean — $j a ternaţlonal al film u lu i de j
ducere si pe inginerul agronom, ne de distilare prim are şl secundare, unde rezultă oxigenul m uncii pline de abnegaţie a anim aţie „M am aia *70“ .
lu ln d măsuri de sancţionare a tehnologic şi tehnic. De asemenea, mai rezultă azot, precum constructorilor, |n ju d e ţu l nos­ f.uind cuvîn tu l, scriito ru l !
şi amestecuri de gaze Inerte şl nobile — heliu, krî.pton şl
tutu ro r vin o va ţilo r. tru s-a executat în acest se­ M lrcea Sîntim breanu, dlrec- I
xenon — care. deocamdată, se refulează in atmosferă.
Cînd întreb i de ce s-a ajuns mestru un volum de jn ve sli|I( , to ru l general al C e nlru lu l j
Toate Instalaţiile se caracterizează p rin tr-u n în a lt nivel
in această situaţie ti se spune: în valoare de circa 1,3 m iliarde i N ational al Cinem atografici, i
tehnic. Ele sînt confecţionate din o te lu ri in oxid ab ile de
nu vin oam enii la lucru. Este le», ceea ce corespunde unul preşedintele festiva lului, a :
mare rezistenţă şl cupru şi sînt dolatc cu aparatură de au­
Intr-adevăr o slabă participare procent de peste 52 la sulă subliniat succesul acestei i
tomatizare, măsură şi control, ftr e asigură conducerea au­
la muncă. Sînt fa m ilii ca cele din planul anual. Un procent m anifestări de prestigiu In- ;
ale coo peratorilor Sincfata tomată a proceselor tchnoloqice şi conferă o siguranţă de­ sim ilar se realizează la con- ternaţlonal, desfăşura! sub \
Şi la grădina de legume a C.A.P. din B o lit, culturile nu ie mai «râd decil pe alocuri din buruieni. plină în exploatare. De altfel, trebuie arătat că în fabrică
Bucşa, Leontina Frentoni. Fe- sţru c ţii-m o iila i datorită în p rin ­ deviza „Im agina ţia om ului, )
A ceaito este urmarea nepăsării de care do dovadă conducerea acestei u nito (i. Gradul mare de imburuie* nu lucrează declt cile 5 m uncitori de înaltă calificare pc
renrz Sigismund, Popa Fîlisa- nare a culturilor, (aptul co lucrările de întreţinere sînt rămase in urmă, trebuia so determine consiliul do cipal rezultatelor excepţionale in se rviciu l um a nită ţii".
bela, Georgescu A ndrei, Covaci conducere so la măsuri ca dum inică să se lucreie din plin pe ogoare. Oar nu o făcut n im i;. Pe tot ho­ schimb, iar costul oxigenului fevine ie ftin , tn tru cît consu­ dobindite de colectivele de la Ion Popcscu-Copo, preşe- {
Petru. Butnlan Angelica. Savu tarul cooperotîvei doar un m cco niiato r (o jo cum so vede ji din fo to g ra fe ) ţi inginerul se trudeau so mul de energie electrică se rid ică la. cel m ult o Jumătate F.nerqoconslructia. Enerqomon- cfinlele ju riu lu i, a înm inal ■
regleze cultivatorul cu care trăseseră citeva brazde prin Ionul
de eortofi M ecanizatorul (ace lucrări
intre rtn-
Constantin. Torok Francisc. durl, dor trebuie p râ ţît pe tind j i smuls buruienile, care sint destul de m ari. Oare va mai dura m ult această de kilo w a f-o ră pe m etru cub. laj şi 3 izo laţii M intia, a con­ a ¡rol prem iile acordate clş- !
Danciu M aria. baci Carol, care situaţie 7 Com itetul o răje n eic de p a rtid Colon ji consiliul popular nu ou nim ic de spus 7 LAURENJIU V1SKI stru cto rilo r de la I.C.S.H. şi l ig ătorîlo r.
nu şi-au prăşit c u ltu rile repar- T L C . Deva. In acest semestru,