Page 99 - Drumul_socialismului_1970_06

4 DRUMUL SOCIALISMULUI $ Nr. 4814 % MARTI 30 IUNIE 1970

Vizita Sahinsahuiui Iranului

f f
■ — < s s s m m
în tara noastră

Preşedintele S.U.A., încheierea vizitei i —
tare şl va lo rifica re a pieselor In larg. slluota sveltă bine­
muzeistice, bogata a c tiv ita te a cunoscută a vasului, se leagă­
colectivu lui. nă uşor. O fiţe rii şi m a rin a rii- delegaţiei parlamentare
De la Constanta, coloana de elevi sînt a lin ia ţi pe puntea Richard Nixon, l-a
maşini porneşte spre M anga­ navei. În a lţii oaspeţi urcă pe
clă d irii De aici, de sus, p riv i­ lia, p rile j de a admira noile vas. Sînt intonate im nurile de
rea cuprinde desfăşurată în e- frum useţi de la Agigea, Efo­ stal ale Iranu lu i şi R epubli­ primit pe ministrul de române în Suedia
vanlai întreaga slatiune M a­ rie Nord şi Eforie Sud. Se fa­ cii Socialiste România. Pe ca­
maia. cu ho telu rile ei pasle- ce un tur prin noua constela­ targ se înaltă, alături de pa­ S UN AN SUB PAMINT
late din belon şi sticlă încon­ ţie a lito ra lu lu i românesc — v ilio n u l românesc, cel al Ira ­ Delegaţia M arii A dunări N a­ Eduard Mezincescu, a vizita t t
ju rată de întinse zone de um­ Vcnus. Jup ilcr, Saturn — nu­ nului. Comandantul şcolii dc externe roman, tionale, condusă dc tovarăşul capitala Suediei, cartiere de Speologul iugoslav M i­
bră şi verdeaţă, p rin tre care mele unor adm irabile ansam­ o fiţe ri de marină, căpitanul de Ştefan Voitec, preşedintele locuinţe şi obiective social- I lutin Velikovici (34 de
şerpuiesc alei de asfalt. A rh i- bluri de m ari hoteluri şi co­ rangul în tîi. Ilie Ştefan, şi co­ M .A .N . care, la in vita ţia culturale. ţ oni) o sărbătorit recent
leclul-şcl al judeţului, M arius chete v ile care m aterializea­ m andantul navei, căpitanul de Corrieliu Mănescu Riksdagului suedez, a făcut o ★ i ceo de-o 365-o zi a şede-
Tutu, dă Şahinşahului exp lica­ ză îndrăzneala în concepţie a rangul în lîi. A lexandru H îr- vizită oficială in această ta­ La plecarea din Stockholm , ’ rii sole solitare sub pâ-
ţii rc lc rilo a re la momentul ac­ arh itecţilor rom âni ş i' progra­ jan. prezintă raportul : .N ava ră, s-a înapoiat lu ni după- pe aeroportul Arlanda, îm po­ \ mînt, în peştera Samar,
tual şi perspectivele de dezvol­ mul de dezvoltare a turism u­ este qala dc dru m ". Sînt mo­ W A S H IN G TO N 29. — Co­ secretarului de stal pentru pro­ amiază în Capitală- dobit cu drapele de stat ale l din Serbia răsăriteană.
tare ale industriei tu ristice ro ­ lui pe lito ra l, elaborat de sta­ mente de un anum it ceremo­ respondentul Agerpres, Con­ bleme europene. celor două ţări. parlam entarii - El scontează să-şi în-
mâneşti pe lito ra l tul nostru. Un scurt şi plăcut nial, care fac parte din atm o­ stantin A lexandroaic transm i­ După întrevedere, secretarul ★ români au fost salutat! de 1 cheie experienţa la 12
O aspeţii se îndreaptă apoi popas are loc apoi în ..satul sfera specifică a v ie ţii m ari­ te - Preşedintele S U.A., Ri­ dc stat al S.U.A., W illia m Ro­ Duminică, deleqatia M arii H enry A lla rd şi de alte o fi­ ^ septembrie. De la cobo-
spre Constanta, pe noua au­ de vacantă” al staţiunii Nep năreşti. chard N ixon, l-a prim it la re ­ gers, a făcut zia riştilo r o de­ Adunări N ationale a Republi­ cia lită ţi locale. i rirea sub pămînt, M ilutin
tostradă care leagă Mamaia tun. şedinţa sa din San Clemente, claraţie în care a precizai că cii Socialiste România, înso­ Au fost de fată Eduard M c- Velikovici urmează un
Suveranul Iranului şi îm pă­
de oraşul-port. S ini străbătu­ Seara, preşedintele C om ite­ răteasa Farah ascultă cu aten­ pc m in istrul afacerilor externe în tîln ire a cu m inistrul de ex­ ţită de preşedintele celei de-a zinccscu, ambasadorul Româ­ ) program de lucru core
te la rg ile bulevarde constăn- tului execuliv al C onsiliului ţie prezentarea isto ricu lu i na­ al R epublicii Socialiste Româ­ terne român a fost „foarte in ­ doua camere a Riksdagului. niei la Stockholm şi membri ( prevede In special ob­
lenc, în aplauzele a mii de popular judeţean Constanta vei. a a c tiv ită ţii şcolii de o fi­ nia. C orneliu Mănescu. teresantă" şi s-a referit pc H enry A llard, şi de ambasa­ ai ambasadei. ; servâri hîdrometeoroîogice
cetăţeni Prim ul popas se fa­ Petre loncscu, şi soţia au o ­ ţeri. Vasul „M irrc a ". aflat în In cadrul întreve derii au scurt la temele abordate. dorul României la Stockholm , (Agerpres) 'l şi studii privind comporto-
ce la unul din cele mai inte­ ferit un dineu in onoarea Şa- serviciu din 1939, datorită a­ fost abordate problem e ale ^ mentul anim alelor core-l
resante monumente de arheo­ hinsohului Mohammad Reza m enajărilor efectuate în 1065, re la ţiilo r româno-amerioane, ^ însoţesc.
lo gie — E dificiu l roman cu mo­ Pah’ avi A ryam chr şi Îm pără­ precum şi problem e in te rn a tio ­ ' Proliferarea golinacee-
zaic. De pe terasa construc­ tesei Farah. a devenit una din cele mai nale de interes comun. \ lor este, potrivit experţilor,
Au participat dr. H, Kissin­
ţiei care adăposteşte edificiu l M ajoslă tilo Lor Mohammad moderne navo-şcoală cu vele ger, consilier al preşedintelui Ţările arabe inifiază ac)iuni coordonate 1 care sînt în legătură per-
roman este adm irată p riv e liş ­ Roza Pahlnvi A ryam chr. Sa- din lume. asiqurînd in cele ^ monentă cu speologul, u*
tea po rtu lu i modern ai oraşu­ hinşahul Iranului. şi îm pără­ mai bune co n d iţii instruirea S.U.A., şi ambasadorul Româ­ i nul dintre rezultatele cele
lui în plină dezvoltare teasa Farah. aliaţi pe litoral, pentru navigaţia pe marc a c- niei in S.U.A., Corneliu Bog­ faţă de companiile petroliere străine
în a lţii oaspeţi se opresc n- şi-au petrecut dim inuata de Icvilo r şcolii de o fiţe ri pnnlru dan. ) • moi neoşteptote ale expe­
rienţelor. Experţii conside-
poi la M uzeul de arheologie, luni în lurqul M ării Negre, la marina m ilitară şi com ercia­ In după-amiaza aceleiaşi po ziţiile lor sînt acum mai a­
care prin cele peste 100 000 bordul vasului-şcoală „M ir- lă. Se porneşte în larg. După zile, C orneliu Mănescu a pă­ ALGER 29 (Agerpres) — dio. m inistrul industriei şi ener­ ( râ că este pentru primo
piese expuse rivalizează cu cea". ce vasul parcurge cilcvo mile răsit S.UjN.. p ierin d pe calea C onferinţa O rganizaţiei ţă rilo r giei a) A lg erie i. Belaid Abdes- propiate in ceea ce priveşte u- / dată cînd animalele se re*
tîliz.area celor maî bune posi­
m ulte muzee sim ilare din Eu­ La sosirea in portul M anga­ ru a jutoru l m otorului, asistăm aerului spre tară. arabe exportatoare de petrol salam, care a prezidai Iccră rilp b ilită ţi de aplicare a h o tă rîrilo r 1 produc în condiţii ctît de
ropa. lia. solii poporului iranian, la o dem onstraţie de iscusin­ şi-a încheiat dum inică lu crările conferinţei O rqanizatiei ţă rilo r l vitrege.
în a lţilo r oaspeţi le-au (ost îm preună ru virrp re şe d in tcle ţă marinărească. La comenzile Ia A lqer. In com unicatul p u b li­ exportatoare de petrol care apără interesele ţă rilo r c M ilutin Vefîkovici se află
oferite, la sfîrşilu l vizitei, o C o nsiliului de Stat. Emil Uod- scurte, elevii urcă agili pînă SAN FRANCISCO 29 - Co­ cat se arată că m in iştrii de re ­ (O.P.E.C), a declarai co aceasta producătoare de petrol. 1 într-o perfectă stare de
m ilenară omloră de Tomis şi o narnş. şi celelalte persoane o- in vîrfu) celor trei calarqe şi respondentul Agerpres. Con* sort din irak. A rabia Saudită. a co n trib u it la întărire a solida­ După cum s-a mai anunţai, ^ sănătate. El nu a suferit,
scrie de lu crări ştiin ţifice de iicialo iraniene şi române au întind pinz.ele — vela mare, slanlin Alexandroaîe transm i­ K uw eit, Abou Dhabî. Qatar, L i­ rită ţii ţă rilo r membre, deoarece h o tă rîrilo adoptate de cele ^ în tot acest răstimp, de
arheologie. Ei au semnal in fost salutaţi rle viceam iralul gabicrul şi conlraq-ahîcrul. le : M in is tru l a'acerîlor externe bia. Uahrein. A lgeria şi Dubai, ele au căzut de acord asupra două conferinţe vor ii date pu­ : nici o boală. Speologul a
cortea de onoare a muzeului, G rigorn M artcş, com andantul zburătorii şi vela rea mai rle al României, C orneliu Mănescu, au dezbătui Inale punctele in ­ necesităţii unor acţiuni coordo­ b lic ită ţii numai după ratificarea ^ lăsat să - î crească barbo
au apreciat modul de prezen­ M arinei M i Iii are- sus — rindunica. aflat la San Francisco cu p ri­ cluse pe ordinea de zi şi au nate faţă de com paniile pe tro­ lo r de către statele membre ale ^ şi părul, ior cea moi mare
le ju l fe s tiv ită ţilo r consacrate adoptat ho tă rîrile luate în con­ . porte a timpului din zi
N asul alunecă acum uşor. liere străine. El a subliniat că o rg a n iza ţiilo r respective.
îm p lin irii unui sfert rle veac form itate cu recom andările ce­ 1 este consacrată redactării
fără zgomot. Sînlem pe pun­ de la semnarea Cartei O.N.U., lei de-a 20-a conferinţe a Or- ^ jurnalului, core numără
Cu prilejul tea unei corăbii cu pînze. înal­ a avut dum inică o întrevedere nanizatieî ţâ rilo r exportatoare ( deja aproape 1 000 de
adm iră priceperea
ţii oaspeţi
m arinarilo r noştri. cu secretarul dc stat al S U.A., de petrol (O.P.E.C.) care a avut \ pagini.
W illia m Rogers. loc tot la A lqer, între 2*1 şî 26 „RA-2“ IŞI CONTINUA
O form aţie artistică a ma­
f
r
*
«
** * ** a
"E * B
In cadrul acestei întrevederi,
i t
iile i învăţăt rin a rilo r prezintă apoi un cei doi m iniştri de externe au iunie. Următoarea conferinţă a CURSA
scurt program.
a abordat o serie de problem e O rganizaţiei ţă rilo r arabe ex­ Nava din papirus
La amiază, vosul acostează bilaterale şi internationale de portatoare de petrol va avea
lu i „Ion S la vici“ din Panciu, din nou la M angalia. Şahinsa- „RA-2" a exploratorului
cave şi-au exprim at sentim en­ hul Ira n u lu i luîndu-şi rămas interes comun. loc la 26 decem brie a.c.. la se­ norvegian Thor Heyerdahl
m a M B tele de adîncă m ulţum ire pen­ bun de la gazde, a m ulţum it Au participat ambasadorul diul organizaţiei, în K uw eit. se află în prezent la 300
tru grija ce o poartă partidul ru e.ăldură pentru momentele R epu blirii Socialiste România In cadrul unui in te rviu acor­ de mile de Insulele Barba*
şi guvernul şcolii şi corpului in S.U.A., Corneliu* Bogdan, si dos. Ea a parcurs cu 300
Ciucu, prof. Francisc Izsak, didactic. pentru înaltele dis­ petrecute Ia bordul navei- M. J. H illenbrand, asistent al dai posturilor algeriene de ra­
prof. Sofia Puşcaşu, In vă tă lo - tin c ţii p rim ite ­ şcoală „M irce a " şi le-a urat de mile mai mult decit
r u lii A rn o ld Rommer si prof, succese, în desăvîrşîrea prpqă- „RA-1", care în urmă cu
In încheierea solom nRiiţîi, un an şi*a încheiat cursa
univ, D im ilrie Todoran. lir ii m arinăreşti.
p rim it cu entuziaste aplauze, Io 600 mile est de insu­
Din rin d u l celor decoraţi a lua! cu vin tu l tovarăşul După-amiază, Şahinşahul Ira ­ lele amintite.
au luat c u v în lu l acad. Remus N icolae Ceuuşescu. nului. Mohammad Reza Pah- Congresul F. A. O.
Rădulot- profesor la In s titu tu l lavj A ryam ehr, şi împărăteasa CRIZA
po lite hnic „Gh. G heorqhiu- Secretarul qcncrat al p a rti­ Farah, împreună cu vicepre­ CINEMATOGRAFULUI
D ej" din Bucureşti, prof. M a­ dului, ce ila lţi conducători de H A G A 29 (Agerpres) — Par­ de dezvoltare s-a înregistrat ITALIAN
fia Fanache din Sibiu, prof. partid şi de stat care au par­ şedintele C o nsiliu lui de Stat. ticip a n ţii la cel de-al doilea un ritm mediu de creştere de In multe oraşe ale Canadei au foc demonstraţii şi mitinguri
Francisc Izsak. inspector qe- ticipat la solem nitate s-au în ­ Emil Bodnaraş şi celelalte per­ Congres al O rganizaţiei N a ţiu ­ 5 la sută. în anul 1969 acest de protest împotriva extinderii agresiunii 5.U.A. in Vietnam şi Asociaţia proprietarilor
tre ţin u t apoi, în lr-o atmosfe­
neral al Inspectoratului şcolar soane oficiale s-au înapoiat n ilo r U nite pentru alim entaţie ritm a fost de numai 4.5 la alte ţâri ale peninsulei indochineze, precum şi împotriva copar­ italieni de cinematografe o
al ju d e ţu lu i Covasna şi prof. ră caldă, tovărăşească, cu cei cu un avion special in C api­ şi ag ricu ltură (F A.O.), care are sută. ticipării Canadei la această acţiune războinică. anunţat că. în ultim ii 10
Ion Ciulacu, d irectoru l Liceu­ d n r n r a tî . I ilK loc în prezent la Haga, aprecia­ A ctu a lu l Congres al F.A.O, In foto : Manifestaţie antirăzboinică la Ottawa. oni, au fost închise 2 575
ză că prim ul deceniu al dezvol­ îşi propune să relanseze pro­ soli de cinemotogrol, d a ­
tă rii a con stituit un semicsec. gramul celui de-al doilea dece­ torită faptului că specta­
relevă agenţia France Presse. niu al de zvoltării, recom andînd colele prezentate nu ou
Dacă în 1963 în ţările în curs p rio rită ţile în cadrul acestuia. putut face fa{â concuren­
Situaţie explozivă ţei televiziunii. Nbmol In
perioada 1967-1970, s-ou
*nchis 770 săli de cinema­
C U R I E în Irlanda de nord tograf, scrie în ziorul „La
legătură
cu
oceosta
Voce Repubblicano".
LO ND RA 29. — Corespon­ losit masiv qrenade cu gaze INUNDAŢII IN REGIUNEA
La in vita ţia prem ierului c ră rilo r sesiunii m inisteriale dentul Agerpres. Liviu Rodcs- pentru a încerca să-i îm prăş­ SEULULUI
suedez, O lo i Palme, prim ul a O.S.A. de la W ashington, cu, transm ite : După două zile tie pe m anifestanţi, fn prezent,
m inistru al M alayeziei, Tun- aceea a ră p irilo r de d ip lo ­ de lupte şi cio cniri grave în ­ in locul unor rem edii po litice Ploile torenţiale din ul­
ku A bdul Rahman, a sosit m aţi şf personalităţi politice, tre dem onstranţi pe de o par­ pentru situaţia creată de fapt timele zile au provocat
dum inică la Stockholm în tr-o p a rticip a n ţii au adoptat un le şi u n ită ţile de p o litie şi de îndelungate lupte sociale, inundaţii şi olunecări de
v iz ită oficială de trei zile. docum ent in care condamnă forţele armate pe de altă par­ economice şi discrim in ări în teren in regiunea Seulului
A bdut Rahman va avea con­ asemenea acţiu ni. Docum en­ te, in franda de nord s-a creat dom eniu! d re p tu rilo r şi lib e r­ Numeroase persoane si-au
v o rb iri cu O lo i Palme şi va tul afirm ă că aceste acte o situaţie explozivă, cele mai tă ţilo r cetăţeneşti, se aplică pierdut viaţa, iar sute de
vizita o serie dc obiective sint „delicte de drept co­ afectate fiin d oraşele Belfast so lu ţii de forţă. La ceî 8 000 case au fost distruse
industriale suedeze. mun, a căror gravitate le şi Londonderry. T u lb u ră rile au rle soldat» b rita nici aflaţi fn
❖ O * transform ă tn crim e îm po­ început de sîmbătâ. ca o reac­ Irlanda de nord se mai adau­ ACCIDENT AVIATIC I
triva u m a n ită ţii". Se reco­ ţie directă la un marş dem on­ gă acum a lţi 3 000. Intre timp.
F eroviarii japonezi au o r­ mandă ca un com itet ju rid ic strativ al gru pă rii extrem iste generalul Frccland. com an­ Un avion cu reocţie al
ganizai la T okio şl in alte interam erican să studieze a p ro te stanţilor — „Loja de dantul şef al fo rţelo r armate marinei americane s-o
oraşe greve, dem onstraţii şi căile prin care „societatea să O range“ •— şi în urma ares­ britanice din Irlanda dc nord, prăbuşit fa aterizare în
m anifestaţii de solidaritate facă ifaţă actelor de te ro ­ tă rii deputatei Bernadette Dev­ a dat un avertism ent pubtic cursul unui zbor şcoală,
cu cei 5 000 de m uncitori pe­ rism ", iar ţările al căror cod lin, unul dintre conducătorii sever, p o triv it căruia se va efectuat în apropiere de
nalizaţi de conducerea căi- penal nu prevede pedepse m işcării catolice pentru drep­ Iragc direct asupra oricăror c i­ Son Antonio (Texas). Ac
I6V ferate pentru p a rticip a ­ pentru astfel de acţiuni, să turi civile. După cum se ştie, v ili care vor folosi sau vor odentu/ s-o soldat cu
rea la mişcarea grevistă adopte m ăsurile corespunză­ deputatei i s-a refuzat dreptul purla arme. moartea o cinci persoane
desfăşurată în perioada ofen­ toare. la apel în fata Camerei Lo rzi­ La D ublin capitala Repu­ şi rănireo altor 12.
sivei de prim ăvară a oame­ lor, îm potriva condam nării ci b lic ii Irlanda, au fost exprim a­ MEDICAMENTE
n ilo r m uncii. A cţiu n ile fero­ ♦ © ♦ la şase luni închisoare pentru te în g rijo ră ri faţă dc situaţia
electivul catedrei de construcţii artistice de la Institutul de artă industrială din Harcov a IN... în g h e ţ a t a
v ia rilo r au paralizat părtini participare la o dem onstraţie din Irlanda de nord. iar m i­
crecacest model de maşină origi nolă pentru transportul pasagerilor la avion, Maşina poate A d m inistra ţia de la Safgon orqanizată în cursul anului
fi fosilă pe orice vreme şi poate transporta 120 de pasageri, traficul a 450 de tre n u ri de a confiscat săptămfna trecu­ trecut. De data aceasta, cio c­ nistru l de externe irlandez, Fabrica de îngheţată
n foto : Macheta noii maşini. pe p rincip alele artere. tă 11 ziare, pe m o tiv că a­ n irile au fost de o violentă Palrick Hi 1 Ie ry , şi-a am înat 3 i oraşul australian
♦ 0 4 cestea au publicat ş tiri ostile fără precedent şi s-au soldat plecarea la Luxem burg ta tra ­ Perth o pus în vinzare un
tative le cu cei şase membri
regim ului Thieu. Ş tirile res­ pînă in prezent cu Sase m orţi nou produs core conţine
C om unităţile cipriote — ai Pieţei comune,- pentru a se medicamente menite să
pective se refereau la bom­ şi peste 350 ră n iţi, dintre care
greacă şl turcă — vo r p a rti­ bardam entele Întreprinse de in tiln i de urgenţă cu Sir Alee vindece distrofic muscu­
cipa, la 5 Iulie, la alegeri un ii în stare gravă. In te rve n ­ Douglas Home. m in istrul de lară Io copii. Pînă în pre­
avioane ale fo rţe lo r am eri- ţia u n ită ţilo r m ilita re a în d ir-
generale separate pentru de­ cano-saigoneze asupra unul jit şi mai m ult cele două frac­ externe al M a rii B ritan ii A tit -ent, noul produs, care
semnarea
no ilo r
la D ublin, c it şi la Londra, au
Din ţările socialiste în Camera R eprezentanţilor. sat din provincia Rach Gia ; ţiu n i religioase, ceea ce a dus avut loc dum inică marî m ani­ medicii pediotri, a fost
membri
o serie de
conţine
in­
grediente recomondote de
atacul s-a soldat cu moartea
la incendierea
umor
clă d iri
s-a
festaţii în cursul cărora
S in i prim ele alegeri, organi­
zate în C ipru, de la obţine­ sau rănirea a peste 100 rle (peste 100 m im ai în Belfast), cerut eliberarea deputatei Ber- experimentat cu succes pe
persoane din rin d u l popu­ folosirea bom belor cu petrol
rea independentei acestui la ţie i civile . nadelle D evlin şî aplicarea un grup de 50 de copii.
/LADÎVOSTOK 29 (Ager- arzind, se transformă în va­ Crirncea şi in alte locuri stat, cu zece ani în urmă. Semnalînd noile incidente şi a pietrelor, baricade, p re ­ unor reform e sociale şi econo­ TIMBRU „EL MUNDIAL"
cum şi intense schim buri de
p*s) — O vie activitate pori, dind apoi naştere unor funcţionează posturi anti- Din decem brie 1963. cînd dintre adm inistraţia Thieu si focuri de arme între dem on­ mice în Irlanda de nord. M i­
ştinţifică se desfăşoară la cristale extrem de mici (din- grindină care bombardează au izbucnii con flictele in te r­ presa saigoneză, agenţiile de stranţi şi m ilita ri. La p o litia n istru l de interne, Reqinald Un timbru destinat o
lordul navelor sovietice de tr-u n gram de iodurâ de cu proiectile norii „pericu­ ne, reprezentanţii com u nită ţii presă rem arcă faptul că de din Belfast s-a afirm a i că de­ M audlinq, începe m arţi (astăzi) comemora victoria echipei
cercetare care strdbat mările plumb se formează circa un loşi“. turce n-au mai participat la la sfîrşîtul iu i m artie ptnă m onstranţii ar fi folosit chiar o vizită în Irlanda de nord. de fo tt-rl a Braziliei Io cel
pentru a examina situaţia la
şt oceanele lumii. In portul trilion de cristale). Pe aces­ ★ a ctivită ţile legislative. în prezent, aşa-zlsul guvern arme automate şî alte arme de fata locului. In acelaşi timp, de-al nouăleo campionat
Vladivostok s-a înapoiat re­ tea se condensează apa, for- de la Saigon a confiscat 101 foc, la care u n ită ţile m ilitare cx'trem işlîi protestant! co n ti­ mondial a fost emis
cent vasul „Voeikov" aparţi- mindu-se mici granule de PRAGA 29 — Corespon­ au răspuns. Această situaţie nuă să pregătească m arşuri şî recent, Avînd o valoare
nînd serviciului meteorologic gheaţă care cresc rapid, fă- de ntul Agerpres, Eugen Io- In Încheierea dezbaterilor e d iţii ale diverselor publica­ este apreciată ce avînd carac­ procesiuni dem onstrative care de 50 centime, timbrul
al U.RS.S., care a efectuat cindu-şi loc prin stratul de ncscu, transmite : In străve­ asupra uneia dintre proble­ ţii ce apar în capitala sud- terul unui adevărat război sînt considerate că ar putea reproduce Cupa iules Ri­
cercetări in Oceanul Indian. nori spre pămînt. Cind ajung chea localitate Straznice, din mele înscrise pe agenda lu ­ vîelnameză. civil. Au fost operate num e­ provoca o nouă erupţie a u­ mei, înconjurată de două
Amplele experimente făcute in stratul cald al norului, sudul Moraviei, sc desfăşoară roase arestări, iar arm ata a fo ­ nor cio cniri violente. cercuri în mijlocul cărora
pe meridianul 60, atit in e­ cristalele se topesc şi cod sub în aceste zile cel de-al 25-lea sint imprimate hărţile Bra­
misfera nordică c it şi in cea formă de ploaie. festival de folclor. Tradiţio­ ziliei şî Mexicului.
sudică, au furnizat date ce Răspunzind unei întrebări nală manifestare a portului. Alte trei timbre, cu su­
vor fi utile in studierea influ­ privind un fenomen nu mai dansului şi cîntecului popu­ biect sportiv, vor fi emise
enţei reciproce a oceanului puţin pustiitor declt focul, a­ lar, festivalul cunoaşte in a­ în 2 î I e I e următoare. Ele
şi atmosferei. nume ploile torenţiale, omul ceastă ediţie o participare re­ LUTTE„Popoarele din Indochina, mai unite decit aricind“ vor oveo imprimate figu­
In prezent, în oceanele In­ de ştiin ţă a precizat : „pre- cord — peste 6 500 de artişti rile celor moi celebri ju ­
dian si Pacific işi desfăşoară întimpinarea ploilor toren­ populari, amatori sau profe­ cători brazilieni portici-
activitatea alte cinci mari ţiale este posibilă in mod sionişti. Pitorescul costume­ panţi Io campionatele
nave de cercetări ştiinţifice practic*. „Precipitaţiile pu­ lor, frumuseţea jocului si Intr-un editorial consacrat americane. După recucerirea mondiale din 1958, 1962
sovietice, care au ridicat an­ ternice, a arătat el, cad din cîntecului popular, precum situaţiei din Indochina. săptă- V ăii U lcioarelor, p a trio ţii lao- şi 1970.
cora tot din portul Vladivos­ concentrări atmosferice ce se şi m ăiestria artistică a zeci­ m înalul sud-vietnam ez ..En tieni au eliberat im portantul COMBINA MINIERA
tok. întind de obicei pe suprafeţe lor de ansambluri care se Lutle" subliniază că consecinţe­ oraş Attopeu şi reqiunea Bolo-
reduse, care pot fi supuse ob­ produc conferă festivalului le extin de rii războiului am eri­ ven. DIRIJATA DE LA
servaţiilor. In caz de nevoie, titlul dc adevărată sărbătoa­ can de agresiune în Indochina N ici în Cambodqia faptele nuj d is t a n t a
MOSCOVA 29 ■— Corespon­ asupra lor se poate acţiona re a artei populare de pc sînt diam etral opuse celor scon­ ju stifică optim ism ul in iţia l al Specialiştii sovietici din
dentul Agerpres, J^aurenţiu cu ajutorul aviaţiei, cu ra­ meleagurile Cehoslovaciei. tate de in iţia to rii ei. Laseî A lbe. Cei 100 000 de m i­ bazinul minier Nikopolsk.
Duţă, transmite : Veşnicul joc chete sau proiectile. In urma In Vietnam ul de suri pierde­ lita ri saigonezi şi americani, din sudul Ucrainei, au
al naturii „ploaia şi focul“ ploii provocate astfel pe cale rile suferite de trupele saiqo- care au invadat te rito riu l Cam- realizat o combină pe şe­
este supus voinţei omului. artificială, slăbesc curenţii BELGRAD 29 (Agerpres) neze au crescut considerabil bodgiei, înlîm pină o puternică nile pentru extragerea m i­
Intr-un interviu acordat zia­ atmosferici ascensionali care — In localitatea iugoslavă în cursul u ltim u lu i an. fără ca rezistentă din partea forţelor nereului de mongan in
rului „Pravda", omul de contribuie la creşterea noru­ Kruşevaţ au început lucrări­ nLmăru) m ilita rilo r americani populare din această tară. Pînă subteran. De un gabarit
Ştiinţă sovietic prof. N. S. Sis­ lui imbilundu-l cu umezeală, le de construcţie la o nouă ucişi în lupte să fi scăzut. In in prezent, p a trio ţii au scos redus, uşor manevrabilă,
kin, dc la observatorul prin­ iar precipitaţia se reduce. fabrică de hirtie. Spre deose­ decurs de numai două luni — din luptă 40 000 de m ilita ri Ina­ ea poate fi dirijată de Io
cipal de geofizică „Voeikov" Dar, a adăugat omul de ştiin­ bire de alte fabrici, cea de la precizează şăptăm înalul „Cn mici, dintre care 12 000 am eri­ distanţă, de un singur o­
din Leningrad, arăta că a­ ţă sovietic, aceste lucrări Kruşcvaţ va folosi ca mate­ L u tle ” — forţele patriotice au cani. perator, cu ajutorul unui
nul trecut, pentru prima oară sint puţin avansate, şi se im­ rie primă paiele, fiind prima scos din luptă peste 88 000 m ili­ Penlaqonul a crezul că va pupitru de comandă. Dis-
în seculara luptă a omului pune continuarea cercetări­ de acest gen din Iugoslavia. tari inam ici, dintre care 26 000 putea m odifica în avantajul punînd de o freză de
împotriva incendiilor din lor". Noua fabrică de hirtie, în americani. Totodată, patriot ii său raportul de forţe, dar rea­ contrucţie originală pen­
marile masive păr/uroase, au Sîskin a relatat despre mă­ care procesele tehnologice ou ocupat jum ătate din asa-nu- litatea , demonstrează tocmai tru dislocarea şi eoncasa-
fost stinse incendii pc 100 01)0 surile practice care se între­ vor fi complet automatizate, iu ilcle „sale straleaice” create con tra riu l — popoarele ţă rilo r rea minereului, combina
ha din taigaua siberiana. prind în prezent şi împotri­ va începe să funcţioneze la de adm inistraţia saigoneză cu din indochina sînt mai unite are o productivitate ridi
■Mijlocul folosii a fost... ploa­ va unui alt duşman al agri­ întreaga capacitate in a doua sp rijin u l trupelor americane. decit orieînd. fiind hotărîte să cotă oulînd extrage pînă
ia. In norii strinsi se trimite culturii, grindina. In momen­ jumătate a anului viitor şi Pe de altă parte, in Laos fo r­ lupte în s p rijin u l cauzei lor VIETNAMUL DE SUD. In foto : Baterie antiaeriană a la 100 tone minereu pe
un pirocarlus cu iod ură dc tul dc faţă, a spus el, în va produce anual 20 000 tone ţele pa triotice au repurtat juste pînă la victo ria finală — Frontului de Eliberare, doborînd în flăcări un avion ¡namic în oră.
plumb sau de argint care, Gruzin, Asia Centrală, in hirtie. succese rem arcabile, în pofida conchide săptăm înatul ,,Cn provincia Quang Binh.
in te nsificării bom bardam entelor Lulte". i ___ ___ ___________
Redacţia şi administraţia ilarului i Dawn. n > P a l. <*» V . « . I _____