Page 10 - Drumul_socialismului_1970_07
P. 10
DRUMUL SOCIALISMULUI * Nr. 4817 Ş t VINERI 3 IULIE 1970
Femeia -prezenţă activă in viaţa
Tinerii in uniforme
economică si social-culturală
Poate puţine aînt gospodi dicarea calificării, sarcină Im moase file ale educa(ie) pa
nele care, folosind un obiect portantă pentru obţinerea de triotice. albastre
de uz casnic din mase plastice rezultate bune în producţie", Desigur că activitatea poli
cu marca F. C. Orăştle, bă care. bine pregătit, a găsit un tică şi cultural-educativă în
nuiesc că In acel articol şl-a larg ecou în rindul participan rindul femeilor de la F.C. O-
încorporat fantezia, priceperea telor. răştle are Influente directe în fo ra InlteagA a trâ lt In a c e a ila prlmAvarâ m o n tn t« grai«.
şi hărnicia tot o femele- Pre Vorbind despre organizarea munca profesională şi în con In u n d a ţiile eu cu prlm Im ente suprafaţa da teren, ou daterlerat
zenta femeii In întreg proce de activităţi specifice femeilor duita etică a acestora. Ea se ca mm da producţie, bunuri (notariale, avutul a m ll de cete-
ţe n l. Lupta cu forţele detlA nţulte ale noturll i-a d e ilâ ţu ra t fl In
sul de metamorfozare a sub amintim că lectoratele se reflectă In numărul mare de ju d e ţu l n oitru Intr-o încordare fl-eu im aginaţii IA. tn aceastâ In-
stanţelor chimice în fabrica bucură de un auditoriu nu femei muncitoare fruntaşe în clefta re fArA preeedent, oam eni de toote v lrlte le au fAcut dovada
noastră se simte tot mal mult. meros. Pregătite Şl susţinute întreceri — peste 30 la sută unal b â rb a ţll eroice, o voinţei de a învinge, cub le m n u l o Io ie
Lucrează aici peste 500 de fe de cadre de specialitate *— dintre ele poartă prins lâ piept r n â n d , le |6 de p artid .
Purtlnd in Inim i ca un aimbol cuvîntul p a rtid u lu i |l In tre -
mei şi putem afirma, nu fără profesori, învăţători, medici — simbolul hărniciei — in faptul dereo neţârm urlto In viitorul de aur a l ţb rll, tin ere lu l d in |ude|ul
mîndrie, că mai mult de ju lectoratele pe teme pedago că în fabrica noastră n-a fost n e itru încadrai In detofam entefa do pregAtlre pentru apârarea
patriei a rAspuns p re ie n t «cofa unde iltu a ţla • ceroo (|l a cere
mătate din numărul lor şi-au gice, de educarea copiilor in nevoie de intervenţia colecti Inco), pentru n orm a llia re a «leftll.
cî$tigat. prin probitatea muncii familie, educaţie sanitară, vului pentru abateri de la con Locuitorii m unicipiului Deva f l lo ca litA ţilo r afectate de pe
şi conduita ireproşabilă, cin comportare în societate, au duita morală urmo revAisArli M u reţulu l poartA vil 1n om ţnllraa lor fo p le la
stea de a purta titlu l de mem fost cele mai mult frecventate. .Munca politică şi cullural- pline de o roiim ale tin e rilo r In unlfarm A a lb o ltrA , car« In frunte
cu contondenţii lor au m uncit î l | l noapto IAr6 a precupeţi nici
bru de partid. Amintim, în acest sens. lecto cducatlvă In rindul femeilor un efort pentru a salva bunuri m ateriale f l a fa reface pe cele
Numărul mare de femei din ratele „Dicţionar al educaţiei cere însă o continuă perfec deteriorate, pentru a da din nou o ra ju lu l a t poc tul «Au co tidia n .
cadrul colectivului nostru ce în fam ilie", „Societatea şi fa ţionare, iniţiativă, găsirea de Tinerii In unlfarmA o lb o itrfl de la lice u l In d u ll/ia l de con-
re, desigur, şi o muncă dife m ilia“. In viitorul apropiat forme noi. atractjve din par ilru c ţii, în frunte cu com andantul lor, p rofa io r Zlnger Robert, au
„ Iiv o ru l Dec obol- , la curAţotul
lucrat iile In şir la podul de la
renţiată din partea organiza ne-am propus ca teme pentru tea organelor chemate să acti şl reconstrucţie im obilelor de pe strada H orlo, fabrica de pline«
ţiilo r de partid, sindicale si aceste forme de muncă edu veze In acest domeniu. De a abator, la cooperativa a g ric o li de producţie HârAu. i l S-ou an-
ale U.T.C. La cel de-at X-lea cativă in rindul femeilor : ceea, în munca lor, organiza gaţat In continuate lA term ina în a in te de termen un bloc de lo
cuinţe pentru fo m llllle sinistra ţilor.
Congres al partidului, tovară „Eterna dragoste". „Vreau să ţiile de partid, de sindicat şi Detaşam entele de tin e ri de la pregA tirea p m lm opârarea
şul Nicolae Ceauşeseu sub întemeiez o fam ilie". „M icul de tineret au ghid documen patrie i, bAleţi şl fete din liceele „D e ce b a l*. lice u l pedagogic,
linia necesitatea Intensificării cod al po lite ţii" şi altele. tele partidului nostru care precum şi grupul şcolar de construcţii au s o lto t a mare ca n ti
muncii cultural-educalive In Cadrele inginereşti şi tehni sint un nesecal izvor de Îm tate de bunuri m ateriale de la depăşitele I.C.R.A., fabrica de
undo peste 300 de tineri au d at
pî4ne, b a ia de
da-
recepţie,
rîndul femeilor, asigurarea de ce din rîndul femeilor au fost bogăţire a activităţii de zi vodă unei în a lte conştiinţe d vle e şl dato rie p a trio tica , a educa
condiţii pentru participarea lor cuprinse în „Şcoala uzinală", cu zi. ţie i 1 n o ile In spiritul dragostei da p atrie »1 partid , ca o recu
activă, multilaterala Ja viata o formă superioară, organizată Colectivul de munca de la Fabrica chlmicâ Orâştie a realiza» de la inceputul anului o pro- noştinţa pentru co n d iţiile mlnunarte de vlaţA şl InvAţAturA ca
economică, socială şi politică în învăţăm intul de partid, un ANA HERLEA ducţi. suplimentara de peste 5 milioane lei. O contribuţie importantă la consemnarea acestui le-ou fost craata. _ . . . . . . .
lo c u ito rii comunei IU«, al solelor Foii, SAuleştl, HArAu. Stie-
a tării, fntelegînd sensul ma de s-au prezentat diferite te secretara comitetului succes au adus-o şi salariaţii secţiei de mase plastice de unde vâ prezentam acest aspect. tea, Oelm or şl cofalalto lovi!« de c a la m ită ţi nu l var u ita pe
jo r al acestor indicaţii, comi me economice, adaptate con de partid de la F. C. Orâştie aceşti lln e rl m inunaţi, care, cu lopata In mlnA, cu deşte le şl
tetul de partid din fabrica d iţiilo r întreprinderii. d eca n u l, o lA lu rl de v ln tn ld , da com unişti au m uncit pentru re
facerea g oip o d A rlilo r, pentru punerea In funcţiune a u n ltA ţlle r
noastră a îndrumat activitatea In atenţia com itetului de economice. 1a I.M .A . lila , uscâlonil b o io de recepţie de
organizaţiilor de bază, a co partid, a sindicatului şi orga la llia şl a lte le
m itetului sindicatului spre ac nizaţiei U.T.C. stă şi educarea In vederea reface In lup ta cu illh llle n a tu rii, tin e rii de la Term ocentrala M in
ţiu n i axate pe educarea pro patriotică. Ea nu se rezumă CIŞTIGUL tia , avînd perm anent e ie m p lu l comun Işti Ier, au m uncit i l şl noap
te pentru a m enţine In stare de funcţionare agregatele şl a face
fesională şi etică a femeilor. numai la unele expuneri pe a NOSTRU rii culturilor de i (A p u lie ie perm anent aceastA JnlmA de energie a ţâ rii.
In primul rînd, o alontie ceastă temă, ci şi la participa La pregAtirea pentru apârarea p a trie i, au InvAţat sA nu dea
sporită s-a acordat educării rea femeilor la acţiuni de în legume înapoi din fa ţa greutA ţlfar fl au dovedlt-o. In ml|toeul far a fost
com unistul Bereş Fierea, com andantul
perm onenl ca un esem plu
politice a salariatelor din fa frumuseţare a îm prejurim ilor lor de centru. Ca dovadA a de voia meniu Iul şl voinţei do neclin tit,
brică. Aceasta s-a realizat prin întreprinderii, a localităţii. Tot Pentru realizarea sarcini- j nepr upeţlnd nlel un efort, râspunslnd chem ârll p artid u lu i pon-
formele de învătămlnt de par în cadrul ei se înscriu şi nu CEI MAI DE PREŢ lor de plan In legumlcul- : tru o şterge d l mol repede ră nile râmase dupA fu rlo apelor, t i
tid unde au fost încadrate pe meroasele excursii, organizate tura, o preocupare de seamă j nerelul In uniform ele albastre de la pregAtirea pentru opArarea
p a trie i, o lA lu rl de vlrsln ld , e co ntrib u it la punorea In funcţluna
ste 300 de membre de partid, peoitru vizitarea şi cunoaşterea a conducerilor unităţilor înainte de termen a celui de-al d oile a grup de 300 M W .
din activul fără de partid şl locurilor istorice, a monumen In afară de marile distru deri din judeţ — a fost cooperatiste o constituie re- In detaşam ente compacte cel de la I.C .S .H ., C.S.H., I M.
utedste. telor naturii, a obiectivelor In geri materiale din primă deosebit. Oamenii işi ana „Poate mai mult ca oricind, îosămfnţarea grabnică a tu- | H unedoara In Irunte cu cem ondanţll Ier, In tim pul lib e r vin «IA-
turi de levarAşIÎ de muncâ d in g â n lle p atrio tice sâ redea InfA-
Pregătirea profesională a fe dustriale şi social-culturale ce vara acestui an, apele au in aceste zile a-au confruntat turor suprafeţelor compro- j ţlşaroa pltoreascA avutA înainte do cotostrolA o frum oaselor neoi*
meilor este, de asemenea. In înfrumuseţează chipul nou al lăsat În urma lor şi un ca lizau posibilităţile pentru că conştiinţele oamenilor — mise. J Ir# le ca iltA ţl de pe V alea M ureşului, «A fac A d in nou sâ puliexe
aten|ia colectivului nostru. ţării noastre. Cred însă că- e pital de mare preţ: forţa doreau să producă mai mult. spune secretarul comitetului Venind in sprijinul uni- j vlo(a economlcA a întregului Judeţ.
A ctivitatea contlnuâ.
m uncitori, studenţi, lln e rl
Elevi, ţâranl,
Din cele 516 salariate un nu nim erit să arăt aici participa „Economia ţării a fost lovi de partid de la LC.S.H., to tăţilor cooperatiste calamila- j de ţoale categoriile, m o b lllra ţl de o rg a n lia ţllle U.T.C., In perioa
măr de 430 sint calificate prin rea deosebită a tovarăşelor morală, fermitatea, voinţa tă, trebuie să contribuim, varăşul Cornel Covaliov. E te, Staţiunea agricolă Işal- j da ce urm eoiA, o rg a n lra ţl m şantlera do muncâ palrleticA«' depun
şcoli profesionale şl cursuri de noastre la acţiunile patriotice, oamenilor. Unitatea de su s-o ajutăm, s-o redresăm“ . examenul maturităţii lor po nlţa a trim is gratuit coope- ! eforturi susţinute pentru a o bţin e rezultate bune la locul lo r
calificare, organizate în între încărcate de omenie, din a flet şi de gtndire, uriaşa e La turnătoria I colectivul litice, profesionale şi civice raltvelor agricole din Deva, : de muncâ, dind dovadA da b â rb â ţle şl curaj pentru a produce
cit moi malte bunuri m aterlole, pentru a râspunde presant la che
nergie cu care se munceşte
prindere, în diferite meserii, ceastă primăvară. în care furia pentru refacerea bunurilor şi-a dublat angajamentul. pe care îl dau acum, cînd ne Dobra, Rapolt şl Geoaglu un j marea p artid u lu i.
(mai ales în meseriile de ope aDclor n-a cunoscut lim ite. Fe „Aveţi certitudinea indepli- pregătim să aniversăm două număr de 320 000 fire răsa- I
ratoare chimice şi operatoare meile din fabrica noastră au materiale de miliarde de decenii de construcţii socia duri de tomate, care s-au j 10AN LUPU
lei,
strivite de nelnfrinata
mase plastice). In prezent ia fost în primele riodurl în ac stihie a apelor, sint atribute liste la Hunedoarau. şt plantat pe terenurile unt- j activist al Comitetului judeţean al U.T.C.
cele două cursuri de califi ţiunile de refacere, de donare De sub mîinile constructo tăţilor respective. j
care pentru operatoare chi a îmbrăcămintei şi obiectelor ce însoţesc azi oamenii de la rilor hunedoreni, la ¡lia re
mice si operatoare mase plas de uz casnic, au organizat di un capăt la altul al ţării. Biografii naşte viaţa. Locuitorii işi re
tice sint cuprinse şi frecven fuzarea cocardelor .1 Iunie. Dacă n-au dat piept cu furia găsesc încrederea în căldura
tează. bisâptămînal 02 de fe Z iu i internaţională a copilu apelor, dacă n-au simţit di căminului. Şi nu numai tn
mei. Astfel, la sfirşitul aces lu i". in urma cărora au fost rect ce Înseamnă viitura, au colective căldura căminului. îşi re Producţia de metal urcă
tui an, peste 80 la sută din vărsaţi în contul 2 000 — 800 lei, fost prezenţi in uzine, pe găsesc puterea, dăruirea. La
totalul salariatelor de aici, iar în prezent participă la co şantiere, pretutindeni unde llia renaşte viaţa. Am în- 9
vor fi calificate în diferite lectarea de sticle, borcane, de se cerea — şi se cere mai contemporane tilnit-o in bucuria familiilor
meserii. Tot pentru ridicarea şeuri, tot in acest scop. Vreau mult ca oricind — efort. care-şi văd zidul caselor spre noi cote calitative
calificării femeilor se organi să subliniez că participarea fe Despre ctte ore de nesomn, Inălţîndu-se, în ochii mame
zează simpozioane pe teme meilor la toate acţiunile orga de dăruire şi voinţă nu ar lor care la spitalul de aici
adecvate. Aşa de exemplu, nizate In ultim ele 5 sâptămini putea vdrbi oamenii Mintiei, nirii lui 7* — l-am întrebat au dat viaţă unor feţi sănă
simpozionul „Calificarea şi ri- a fost una din cele mal fru- cei care in condiţiile unui pe inginerul A. Mltrofan, toşi şi voinici, după ce au roaliaje amestecate, refracta privind stabilirea mărcilor de
vitreg anotimp şi-au respec şeful secţiei. „Absolut. Deşi încercat incertitudinea şi re degradate Din cauza depo* oteluri, cele mai adecvate sco
tat cuvîntul dat In faţa par- dispunem de un singur uscă- groaza din zilele calamităţii. zită iii şi manipulării defectu pului, lasă încă de dorit.
tidului, a ţării! Am auzit, tor pe care-l lolosim la ma Dar personalul medico-sani- oase multe laminate sînt ex Desigur, toate acestea tin de
cti două luni fn urmă, pe ximum. Avem în schimb tar al spitalului a muncit pediate strîmbe, torsionate, a- capacitatea, competenta şi răs
cffiva comunişti de la ceva de mare preţ. Şl anu eroic pentru ca, în citeva negalivc. rcsîrînse pe grosime mestecale. Pentru evitarea u punderea directă a m uncitori
Energoconstrucţia, sfătuin- me : participarea — aş putea zile, cei suferinzi să găsească cu 25 la sulă. iar pe lăţime cu nor asemenea neajunsuri, este lor. tehnicienilor şi ingineri
du-se, În adunare de partid, spune totala participare a aici alinare. Aşa s-a putut 30-40 la sută. ceea ce a in necesar să sc elaboreze în cel lor, a conduceri com binatului.
cşim să acţioneze pentru ca oamenilor la efortul pe care ca primii 'Zece copii din îm fluenţat favorabil reducerea mai scurt timp o metodologie Şi se poate afirntâ că) prînlr-o
cel de-al doilea grup să-l acum il cere ţara". prejurimile Ulei să vină pe consumului de melal în con- unitară privind reglen.ouiareac.. mobilizare mai sti$tlnutcf, anb-'1
pună In funcţiune mai de Deunăzi, cind am citit fn lume, aici în spital. în con ^li*uctia de maşini şi în con condiţiilor de recepţie, depo m aliile semnalate pot fi lichi
vreme, Se angajau ferm. ho- coloanele ziarului nostru diţii normale. Desigur că strucţii. Perfecţionările tehno zitare. manipulare şi transport date. Există insă un domeniu
tărit. Dar intre timp au venit rtndurile ; „Eforturile deose Liviu, Dalia. Marínela, logice au delerminat de ase a tuturor materiilor prime Şi de deosebită importantă î n ,
ceasurile grele, aduse de bite depuse de colectivul de Gheorghe, Camelia sau An- menea optimizarea caracteris produselor în combinai. care conducerea combinatului,
acel nefast 15 mal, care le-cu muncă al U.V. Călan sint toniu cel de 4 kg şi toţi cei ticilor fizico-meeanice ale la Deşi nu cu amplitudinea de consiliul de administraţie al
cerut eforturi noi. La Mintia încununate de un nou suc care s-au născut la ¡lia fn minatelor. Procentul de rebu anii trecuţi, abaterile de la Cenlralei industriale Hunedoa
lupta s-a dat pe două fron ces — îndeplinirea cu 4 acele zile grele vor afla, pe turi a înregistrat în acest an disciplina tehnologică se ma ra. împreună cu M inisterul In
turi. Şi acolo unde trebuiau zile mai devreme a planului ste ani, de la părinţii lor, ce 0 continuă scădere. Compara nifestă încă frecvent la ela dustriei Metalurgice, trebuie
verificate, întărite diguri, semestrial“ — am înţeles a însemnat dragostea, uma tiv cu anul trecut, în luna mai borarea, turnarea şl laminarea să acţioneze cu energie şi e
evacuate utilaje din calea mai profund cestul de 1 naltă nismul, solidaritatea oameni rebutul la ofelăria Martin nr- otelului. Carenţele in califica ficacitate sporită. Este vorba
acelor. şi la grupul de nobleţe muncitorească al oa lor prin al căror ajutor ei au 1 a fost mai mic cu 32 la su re. slaba îndrumare a unor in de îmbunătăţirea dotării teh
2W MW ce trebuia pus fn menilor de la centenara uzi venit pe lume în condiţii tă. far la olelărîa M artin nr. gineri şi maiştri fac ca multe nice cu maşini şi instalaţii
funcţiune. A fost o luptă ca nă de pe Strei. normale, datorită cărora ma 2 cu 22 la sută. aparate şi instrumente de ve pentru ridicarea giadului de
re a ţinut, zile $1 nopţi, mulţi De citeva săptămîni, în mele au pllns cu lacrimi de Consemntnd accsle progrese rificare şi ccnlrol să nu fie fo finisare calitativă a produse
oameni pe frontul dăruirii. fiecare duminică dimineaţa, bucurie. Copiii născuţi la llia evidente făcute de otelari sl losite, Iar în sedii, conduce lor, cu aparatură de laborator,
Dar învingătorii sint minări pornesc din Hunedoara spre în primăvara aceasta vor laminatori, de cadrele de spe rea proceselor tehnologice să măsură şi control- în acest
de acele zeci de ore de ne lila 6-8 autobuze. In ele, afla, clnd vor fi mari, de cialişti şl conducere, trebuie se iacă empiric, nu după in sens. este prevăzută punerea
somn, pentru că ele le-au a sute de constructori de la spre acel cîştlg de preţ pe precizat că eforturile şi preo dicaţiile apai aiurii. A tîl în o- în funcţiune în curînd a unei
dus adevărate Împliniri. l C.S.H. Oameni care s-au care l-a dat anul eroic 7 0 : cupările pentru ridicarea gene telării cit şi la laminoare este maşini de flamat în flux ta
Transformate intr-o adevărată uzina, atelierele de material Gestul muncitoresc în- angajat să refacă aşezarea ce forţa morală, fermitatea, u rală a parametrilor calitativi necesar ca, în spiritul noii legi bluming „1 300", iar la lamino
rulant din Simeria continuă să se dezvolte an de an. tilnit la U.V. Călan în zilele a cunoscut cel mai greu nitatea de suflet şi de voln? ai metalului nu se situează în a calităţii, să se extindă şi să rul „800“ se desfăşoară o im
Fotografia noastră ilustrează o parte a lucrărilor de construc cînrl ţara se lupta cu apele mlnia apelor De citeva săp- ţă, uriaşa energie a oameni Întregime la nivelul sarcinilor se întărească exigenta şi auto portantă etapă de modernizare.
ţie a unei noi hale pentru întreţinerea vagoanelor. — şi pe care l-am regăsit tdm lm , constructorii aceştia lor. şî posibilităţilor, potenţialu controlul pe toate fazele flu Este de asemenea prevăzută
Foto : N. GHENA apoi tn multe alte întreprin nu mai au zi de odihnă. LUCIA LICIU lui tehnic, tehnologic si ştiin ţi xului producliv. să fie sporită dolarea cu maşini de polizat,
fic, tradiţiei, pregătirii şi cointeresarea materială a per debavurat. îndreptai, balotat,
competentei cadrelor din com sonalului de execuţie, condu împachetat şi elichelat pentru
binatul hunedorean. Fără a cere şl concepţie pentru cali laminatele finite.
nega sau minimaliza faptul că tate. Concomitent cu urgentarea
în domeniul calităţii nu se pot Un angajament mal ferm sl achiziţionării, şi punerii in
obţine m ulaţii spectaculoase mai eficace se cerc din par funcţiune a acestor ulilaje.
U N D IA L O S F R U C T U O S $1 UTIL, Intr-un răstimp allt de scurt, tehnic, cerce-lare, laboratoare, «ste necesară reactualizarea u
tea serviciilor de concepţie —
trebuie atrasă aten(ia factori
nor proiecte privind dolarea
lor de răspundere de la Hu control tehnic calitativ, orga secţiilor productive cu Insta
nedoara că acţiunea de îmbu nizare ştiinţifică — pentru
A * - “ laţii şi aparatură modernă, de
nătăţire a calităţii rezulta studierea problemelor legate înaltă produclîvitale pentru
B O G A T IN ÎN V Ă Ţ Ă M IN T E tele obţinute înregistrează în de obţinerea de proprietăţi su degazeilir area si turnarea îh
că o dinamică insuficient de
perioare, găsirea de noi me
vid a otelului, controlul ne-
*iccen luată.
Cauzele care „moderează“ tode de verificare suplimenta deslrucliv în flux al lamina
ră a caracteristicilor calitati
telor, tratarea termică a ote
mersul mai rapid înainte spre ve. depistat ea cauzelor care lurilor. asigurarea unor supra
Consiliul municipal al sin minerale, refuză anumile sor sînt asigurate toate condiţiile Augnstln Illeşu : „N oi, cei apere pe cel care le-au săvîr- parametri calitativi de prestan influenţează negativ parame feţe şl a unui aspect comercial
dicalelor Hunedoara si consi timente de apă, preferind să pentru a se practica un co care sîntem zilnic cu sacoşa şit, punlnd totul pe seama ţă vizează o arie foarte vastă trii calităţii. îmbunătăţirea teh superior al laminatelor.
liu l popular municipal au or lase unitatea goală, in timp ce merţ modern, civilizat. Cei după cumpărături vedem şi greutăţilor... obiective : artico de probleme şi aclivităti. *ln- nologiilor. asimilarea de noi Ansamblul de probleme Im
ganizai. de curlnd, o consfă in depozit există mari cantilăti mai mulţi lucrători din comerţ trăim multe In unităţile co le deficitare, lipsa unor gestio '-eDÎnd de la materia primă şl mărci, tipodlmensiuni şi teh puse de cerinţele şi exigentele
tuire între lucrătorii din co de apa minerală îmbuteliată ; au înţeles acest lucru. Unii merciale. Acum este un mo nari calificaţi etc. tp.rminînd cu ccrce-tarea şliln- nologii. economiei naţionale cere din
merţ, echipele de control ob D. Ungureanu. alimentra nr. 9, însă nu. îm potriva apucături ment binevenit pentru a .le Tovarăşul Drago A rtu r spu tifică. Astfel, se constată că Relaţiile cu beneficiarii, cu partea siderurgiştilor, a con
ştesc şi consumatori, avînd ca nu comandă cantilăti suficien lor lor va trebui să mal lup spune. Şl pe cele bune şl pe nea : „Ştiu că sint caraghios orodusele intermediare ale noaşterea şi satisfacerea cerin ducerii combinatului eforluri:
temă buna aprovizionare a te de mărfuri, neasîgurlnd pro tăm. Dosesc marfa, fac o vin - cele rele. cînd răspund la sesizările e combinatului — cocsul, aglo ţelor lor constituie un alt do deosebite. Ceea ce s-a re r'i-
populaţiei, servirea, comporta duse ca : o|et, lactate, produse zare preferenţială, nu se pre Am trăit cu toţii zilele cala chipelor de control obştesc că meratul. fonta, dolomita, cal meniu în care se cer făcute zat pînă acum si. mai cu sea
rea civilizată, reciproca intre de carne ele 5 loan Crislea, ocupă de bunul mers al activi- m ităţii ce s-a abătut asupra „vom rezolva", „vom lua mă carul, varul — Iasă de dorit progrese considerabile. Se con mă, resursele de care dispune
lucrătorii din comerţ si consu magazinul „Electrotehnic". ţării noastre. Cu toate acestea suri", dar n-am ce face. M i se din punct de vedere calitativ, stată că se refuză Ia oontrac- Hunedoara, pledează în favoa
matori, depozitarea şi păstra Maqdalena Radu. magazinul Hunedoara — şl nu numai Hu cer lucruri Imposibil de re Împletind asupra calităţii pro lare solicitările suplimentare rea intensificării la maximum
rea corectă a m ărlurilor si nr. 35 Ghelar, responsabilii nedoara — e bine aprovi zolvat. A r fi bine ca echipele duselor finale. Se folosesc căr ale unor beneficiari privind a acestor eforturi şi preocu
produselor. îespectarea reguli bufetelor „O ltu l", „M ureşul*, zionată. Găsim de toate. Ceea de control dbştesc să nu mai buni degradaţi, minereuri ne gradul de puritate şl de fin i pări, astfel ca producţia de
lor generale de comerţ sl a „Rapid“ etc., nu ţin cont de Pe marginea unei ce este rău e atitudinea ne aplece urechea la ceea ce sortate şi amestecate. fier sare. se mai livrează lamina metal să urce dinamic spre
celor de Igienă. sortimentul minimal obliga demna a unor lucrători din spun gestionarii" — a în vechi Insuficient pregătit, fe te cu defecte, Iar colaborarea noi cote cAlitative,
toriu, lipsind populaţia de comerţ faţă de noi. MI s-au cheiat dlnsul. Iar tovarăşul
Cu acest prilej au fost dez
bătute si o serie de aspecte multe mărfuri şi produse din consfătuiri In-tîmplat cazuri la unitatea de Rozdoq spunea să la a lţii mă
negative din activitatea co tre cele maî solicitate. A titu legume şl fructe m. 35, li suri îm potriva lucrătorilor din
mercială a m unicipiului insis- dinea acestora a fost ca lifi brăria ,,G. Coşbuc", la mulAe unităţile de legume şi fructe ___g ^
tindu-se asupra qăsirii celor mai cată de-a dreptul inexplicabilă. unităţi alimentare şi de ali care sâvîrşesc abateri ?l
corespunzătoare modalităţi Eî manifestă lipsa de răspun mentaţie publică. L b librăria Utilitatea acestei consfătuiri,
pentru evitarea lor în viitor. dere si respect fată de consu amintită cărţile bune se vînd a schimbului de păreri a fost
Lucrătorii din unităţile comer matori. sfidează regulile ge tătii unităţilor. Un caz eloc „pe sprinceană". Nu eşti subliniată de tovarăşul Traían
vent este la bufetul îfMure-
ciale ale Hunedoarei 'au aflat, nerale de comerţ, pun în vîn- şul", al cărui responsabil nu „de-al casei" nu-ti poţi pro Bugnaru. din partea Consiliu
cu acest prilej, părerile con zare produse neeorespunzâ- cura o carte bună. Sint fapte lui judeţean al sindicatelor,
sumatorilor despre activîta'ea toare calilativ. Inşeaia la cîn- este niciodată de găsit. O urile care pătează munca care a insistat asupra necesi
lor. despre fapte petrecute din lar, nu respectă regulile de mare răspundere o au' şi con cinstită a m ajorităţii lucrători tăţii în tă ririi răspunderii în
igienă. ducerile organizaţiilor comer lor din unităţile comerciale". muncă a tuturor lucrătorilor
vina unora dintre ei. multe ciale care nu iau poziţie fer
dintre ele de-a dreptul Incre fu rtu l la gramaj este o la mă împotriva unor asemenea Cornel Vulpe, responsabilul din comerţ, a rolului deosebit
dibile. In acelaşi timp, a fost tură asupra căreia participan salariaţi". unei echipe de control ob- pe care îl au echipele de con
reliefată activitatea corectă si ţii la discuţii s-au oprit In ştesc-niuncitoresc : ..Munca trol obştesc-muncitoresc. con
cinstită a multor lucrători din mod deosebit- Ion Stoiculescu, Grlgore Cercelaru : „De la noastră, a celor care în timpul sumatorii în îmbunătăţirea ac
comerf. Margareta Cioponca. vinzător la unitatea de legume această consfătuire vom pleca liber mergem prin unităţile co tiv ită ţii comerciale sub toate
şefa bufetului „C arpafi". Mar şi fructe nr. I. a fost găsit cu multe învăţăminte. De ele merciale vrem să fie p livită aspectele.
cel Aqnaoroaie, şeful magazi vinzînd anumite legume şi vor trebuie să tină cont în ca un ajutor pentru comerţ. Subscriind la această părere
nului „Prichidelul” , Vasile zarzavaturi, avînd introdusă primul rlnd lucrătorii de la Sîntem mesagerii m iilor de vom spune că asemenea în lîl-
Pleşa, şeful unităţii nr. 6 tri sub cinlar o seîndură, cu ca tejghele, care au ocazia să consumatori şi am dori ca să niri ar fi utile şi eficiente şi
cotaje. Aurica Lada. magazinul re sustrăgea 300 gr marfă la asculte părerile hunedorenilor fim p rivit! ca atare. Adică în alte sectoare care preslează
57 confecţii. loan Tudor, ali fiecare kilogram ; Ion Potop, despre munca si faptele lor". împreună cu gestionarii şi servicii pentru populaţie : coo
mentara nr 11 şi mulţi «Uii au de la aceeaşi unitate, avea in Vasile Geiea : ,.Nu-mi pot vînzătorii, cu conducerile or peraţia meşteşugărească, de
ascultat din nou părerile bune. troduse greutăţi de 50 şi 100 închipui ce glndesc acei lucră ganizaţiilor comerciale să consum. I.G.C.L.-uri, reţeaua
aprecierile şl laudele consu gr în talerul de clntărlre. tori din comerţ clnd înşeală luptăm pentru eliminarea' tu medicală, autoqări etc. Întâlni
m atorilor pentru munca lor Aspectele negative scoase cumpărătorii ? Işi pătează ceea turor deficientelor care mai rile oamenilor cu acei care îi
plină de respect şi solicitu în evidenţă au fost mai multe ce are omul mai de preţ. persistă în activitatea comer servesc înlr-un fel sau altul,
dine fata de fiecare client. Dar şi înşiruirea lor in loialitate cinstea. Nu au în vedere că cială". discutarea deschisă a m ulti
hunedorenii cîştigă banii mun
plelor aspecte din activitatea
Rău este că acei conducători
mynărul acestora este incă ar fi imposibilă. Vom spicui cind Ja furnale ori olelării. in ai organizaţiilor comerciale, de zi cu zi ar conduce fără
mic. Cei care nu si-au înţeles din cuvîntul participanţilor condiţii grele, ca apoi ei să-i care au luat cuvîntul — Drago îndoială la eliminarea aspec
pe deplin datoria faţa de cum pentru a reliefa citeva dintre înşele, să-i servească urîl şi A rtur. O.C’.L. produse indus telor negative, a obstacolelor
să le vorbească jignitor. Cred triale. loan Rozdoq, CL.F. — şi sinuozităţilor de rare ne In secţia de ingheţotâ a Fabricii de produse lactate Livezeni se desfâşoorâ o activitate In*
părători. nu se interesează de ele. că munca de educaţie, de în în loc să vină în fnllmipinar«'fl mai lovim cînd solicităm anu tensâ pentru a satisfoce integral cererile şi comenzile beneficiarilor. Se pregâteşte un nou
buna aprovizionare şi servire loan Bădoiu, membru înlr-o
tărire a disciplinei în rindul observaţiilor critice şi suges mite servicii. lot de pachete cu îngheţotâ pentru a fi expediate consumatorilor.
a oamenilor sînt încă mulţi. echipă de control obşlesc- salariaţilor comerţului ar tre tiilo r au încercat să justifice Foto : V. ONOIU
Stanca Gocea, unitatea 34 ape muncitorcsc : ,,ln Hunedoara bui mult impulsionată". neregulile din unttăiţl, eă-I GH. I. NEGREA