Page 101 - Drumul_socialismului_1970_07

I
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ!

PAGINA A 1V-A
□ Geneva. Şedinţa Comitetului l

pentru dezarmare i
I de transporturi urbane i
H Cel mai grav conflict

de muncă din sistemul

din Spania

0R6AN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P.C.R. SI Al CONSIUULUI POPULAR JUDEŢEAN B Din presa străină. „0 lovitură I

1 dată colonialismului portughez“ s
i
ANUL XXII. Nr. 4841 VINERI 31 IULIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI r t i n u n i n t n u i H t t t i u t i / i t m t t t t u t H i N t / n i t H i t H t t H t t m t t t u t t t t t m t t i5

Sosirea în ţara noastră
CU PLANUL PE 7 LUNI a preşedintelui Vecei Executive

ÎNDEPLINIT Federale a R.S.F. Iugoslavia

La invitalia preşedintelui şedintcle Vecei Executiva ^ y NOI CAPACITĂŢI
DE PRODUCŢIE
Consiliului de M iniştri al Re­ Federale a R.S.F. iugoslavia.
publicii Socialiste România, M ilia Ribicici, la o partidă \ Şantierele de construc-
Trustul de întreprinderea sosit în ţara noastră pre- de vinâtoare, (Aqerprcsl L / ţii ale M inisterului In*
Ion Gheorqhe Maurer, ieri a
dustrlci Uşoare au înre-
) \ gisirat in acest an o ac*
ţlvltate rodnică. Volum ul
construcţii minieră Barza , * lucrărilor dc construcţie
executate în prim ul se-
Un nou concurs \ mestru însumează 2,5
miliarde lei. In această
.
Deva portant succes in activitatea pe care o desfă­ ^ perioadă âu iost date tn
Colectivul I. M. Barza a înregistrat un im­
şoară, raportînd realizarea înainte de termen \ 1 exploatare un număr de
18 noi capacităţi dc pro-
Colectivele de munca ale Trustului de con­ a planului de producţie pe 7 luni. Pinâ la . ducţie la Fabrica de ar-
strucţii Deva au reuşit să îndeplinească îna­ finele lunii iulie se vor depăşi prevederile de ' licole din sticlă pentru
inte de termen planul de producţie pe 7 luni. plan cu 5,2 milioane lei la producţia globală de admitere la liceele \ ambalaje şl menaj din
Pinâ la sfirţitul trimestrului, harnicii con­ Si 4,6 milioane Tei la producţia marfă. Cea l Bucureşti, Ia Filatura de
structori hunedoreni vor realizo o producţie mai more parte din producţia suplimentară ’ bumbac din Olteniţa,
suplimentară de 7,7 milioane lei. In această s-a obţinut pe seama creşterii productivităţii Fabrica de ace de cusut
perioadă au fost date in folosinţă peste plan muncii. de specialitate \ dtn Odorhelul Secuiesc,
341 de apartamente de calitate superioară si Extinderea metodelor de exploatare de y Fabrica dc confecţii din
confort ridicat. Aceste rezultate s-au obţinut mare randament si eficienţă, îmbunătăţirea . T g. Secuiesc, Fabrica de
in cea mai mare parte pe seama creşterii sistemului de organizare si cointeresare a M inisterul Invâtem tntului a- Mare, Calafat, Craiova nr, 2, ' lînâ Integrată „A rgc-
productivităţii muncii cu aproape 2 000 Iei nunţâ că la următoarele licee Tecuci, Odorheî, Geoaqiu, Că­ \ $ana- din Piteşti« Pabrl-
pe salariat. formaţiilor de lucru, îmbunătăţirea activită­ de specialitate se va tine un lăraşi, Podul lloaiei, Iaşi, Dra- i ca dc sticlă din Turda,
O preocupare deosebită care a stal in a- ţii de aprovizionare si transport in subteran nou concurs de admitere, în qomireştl. Fundulea. Hrăneşti, , Fabrica dc cutite din
tenţia colectivului de constructori in această sînt factori care au asigurat obţinerea suc­ perioada- 1-10 septembrie, pen­ Tîrqu Mureş, Gurqhiu, Ion Io- 1 Ocna Sibiului şl altele.
perioadă a conştituit-o reducerea preţului ceselor amintite. De asemenea, în ceea ce pri­ tru ocuparea locurilor rămase nescu de la Brad, Roman, Ca­ \ O parte dintre acestea
a ftfe cost. Astfel, cheltuielile la 1 000 lei pro- libere la învăţ&mînt de zl i racal, Slatina, Şimleul Silva- i au Intrat în producţie |
^ 'd u c ţie s-au redus cu 5 lei, obţinîndu-se eco­ veşte lucrările pregătitoare, planul s-a reali­ — Liceul industrial pentru niei, Livada, Sibiu, Dumbră­ cu una pină la 7 luni
nomii in valoare de 636 000 lei. zat in proporţie de 111 la sută, ceea ce re­ construcţii de maşini Satu Ma­ veni, Fălticeni, Rădăuţi, A le­ \ înaintea termenului pla-
La recitările obţinute au contribuit orga- prezintă pregătirea în plus a 1 262 m liniari. re I xandria, Huşi, M iz il; \ nificat. Printre acestea se I
n¡z4tea*Tl¡¡nt¡f¡cá a producţiei Si o muncii, In această perioadă, s-a redus substanţial — Liceele industriale minie­ — Liceele economice Bra­ , află capacităţile noi de la {
folosi r^P integrală a timpului de lucru, im- consumul specific de femn de mină, înregîs- re Baia Mare,# Petroşani, Deva! şov nr- 2, Baia Mare, laşi, Pi­ i întreprinderea textilă i
^Aţptâţirea calităţii p re o ţie i. Cu aceste, noi — Liceele industriale de chi­ teşti, Tîrqovişte, Craiova. Ga­ \ „Bucegl", Uzinele textile )
Printre muncitorii fruntaşi din secţia 4 /meccfajcâ' a swttese constructorii hi^edoreni fac un pas lrindu-se o economie efectivă de 416 mc mie Făgăraş, Iaşi I laţi, Tîrqu Jiu, Odorhei. Orâş- i „M oldova“ din Botoşani, \
U.M.M.R. Simeria se numără şi Ştefoni Drâgâlin, carGra fost înainte în îndeplinirea sarcinilor de plan ale lemn si s-au diminuat cheltuielile de produc­ — Liceul induslrîal de trans­ lie, Giurgiu, Tîrqu Mureş, Sla­ . întreprinderea „Am bala- 4
surprins de aparatul de fotografiat lucrînd la presa de introdu­ ultimului an &L actualului cincinal. ţie cu 3,2 milioane lei. porturi Cluj i tina, Satu Mare, Şimleul S ll- 1 JuT din Timişoara etc. !
cere a rulmenţilor în cutiile de grăsime. — Liceul industrial pentru vaniei, Suceava, Focşani. \ 1
Industria uşoară Bucureşti I înscrierile se fac în perioa­ , DESCOPERIRI \
— Liceele Industriale pentru da 15-30 august. 1 ARHEOLOGICE ţ
industria alimentară Sibiu, Ga­ Tolodată şe reaminteşte că Satul VJsuia, din Jude- I
laţi 1
Param etrii calitativi Creşte capacitatea Reînsămîntări industria lemnului Curtea de loc examene de admitere şi \ (ui Bistriţa-Năsăud, se ) i
în perioada MO septembrie au
— Liceul industrial
pentru
află de mal mult timp in
i
de producţie i • Argeş : industriale de pentru învăţăm întul seral $i . i atenţia arheologilor. Aict ( {
fără frecvenţă. Lista liceelor
au fost făcute în ultim ii
•— Liceele
de specialitate la care se or-
ai activităţii economice la I.I.L. Deva pe terenurile construcţii Craiova. Oradea, qanîzează învăţâmînt seral şi ' i, , ani descoperiri prezen- \ i '
tind un real Interes. In-
Constanta, Baia Marc,
Tîrqu
fără frecventă
esle publicată
tre altele, s-a stabilit că
Mureş. Slatina i
La realizările obţinute de
întreprinderea de Industrie calamitate — Liceele aqrîcole Blaj, A - în îndrumătorul pentru admi­ \ satul Vlsuia se află pe /
terea în .liceele de specialitate,
locală Deva, concretizate tn rad, Lipova, Curtea de Arqeş, i locul unor străvechi a- \
îndeplinirea planului semes­ Oradea, Bistriţa. Brăila, Rlm- 'care poate fi consultat la o ri­ şezărl. Trei dintre ele \
în dinamică ascendentă tria l la majoritatea Indica­ lă din Dobra pagubele nicu Sărat, Buzău. Turda. A qi- care şcoală generală sau li­ \ au şl Iost Identificate. i 1
La cooperativa agrico­
\
Este vorba de o aşezare
torilor. a contribuit tn bu­
ceu de specialitate.
qea. Palas. Poarta Albă, Malu
nă parte şt lărgirea capaci­ provocate de Inundaţii . preistorică, o alta din )
tăţii de producţie la unele se cifrează la circa ' prima perioadă a fierului L
In pragul aniversării unui tăţii semicocsului. cocsului muncii cu circa 8 000 leî pe sectoare de activitate. A st- ( 500 000 lei. Pentru re­ \ Şl dc o aşezare feudală. ]
secol de existenţă, Uzina „V ic ­ fluidizat şi brichete. salariat, reducerea cheltuieli­ tel. au fost terminate şt pu- | facerea potenţialului de . Au fost scoase la iveală, 1
toria“ Călan se înfăţişează ca Ansamblul acestoT preocu­ lor la 1000 Iei producţie mar­ se In funcţiune staţia de | producţie al unltălll, coo­ ' Intre altele, o bogată co- \
o unitate economică dinamică, pări se concretizează în creş­ fă şi obţinerea unui volum de cribluri de la Zam, care a- I peratorii au acordat o \ lecţie de ceramică, un t
cu un presliqiu robust in me- terea productivităţii muncii, 46.6 milioane lei beneficii. sigură o valorificare supe- j atenţie sporită retnsă- \ lezaur monetar de argint î
lalurqia românească. diminuarea qenerală a costuri­ Realizarea acestor obiective rloară a rezervelor de dla- j m inţărli culturilor pe te­ din epoca romană şl un j
lor de producţie şi creşterea a constituit mobilul principal baz şl umplerea golului re- j > alt tezaur din perioada (
Pledează pentru această ca­ renurile calamitate.
racterizare nu numai boqatul gradului de rentabilitate. Ast- al dezbaterilor. Darea de sea­ sim ţit tn lucrările de con- | In afară de cultivarea \ feudală.
capitol de succese, de expe­ jji 1, pe semestrul I, sporul dc mă. ca şi numeroşii vorbitori strucţti, precum şî staţia de | întregii suprafeţe cu le­ i Recent, elevul Teodor J
rienţă şi competenţă acumulat au pornit de la premisa că u- spălare a deşeurilor de cal- » gume (60 ha), s-au re- Hulină, din localitate, a \
de colectiv în anii din urmă, zina dispune în acest sens de car la cariera Pojoga. care j însămînţat şi 125 ha cu \ descoperit un impresio- l
ci şi modul exemplar în care Adunările generale rezerve apreciabile. pină a- asigură valorificarea anua- ! porumb HD 99,' care arc \ nani depozit de bronzuri,
se înfăptuiesc în acest ultim cum insuficient valorificate. lă a 25 000 tone deşeuri. o perioadă mal scurtă . care conţine 22 brăţări, \
an al cincinalului sarcinile In dezbaterile care au avut loc Dc asemenea, pentru asl- 1 de vegetaţie. Totodată, ' »2 seceri, 12 „lingouri* i
Irasate de partid- La finele ale salariaţilor s-a subliniat că şi în acest an pe 20 ha, în mirişte, au \ sau „tu rle “, trei topoare ,
prim ului semestru, totalitatea calitatea cilindrilor de laminor gurarea unor rezerve mai fost însămînţate culturi y Şi un cazan. Obiectele. )
indicatorilor din planul de şi utilajului de lurnare prezin­ mari de apă minerală, la furajere, porumb în a- vechi de peste 3 000 dc l
stat înreqistrează depăşiri în- productivitate faţă de preve­ tă scăderi care grevează asu­ Boholt a fost construit un mestec cu Hoarca-soare- ' anL află în diferite /
semnalo. Uzina a produs şi deri este de peste 2 200 lei pe pra utilizării eficiente a aces­ nou puţ. j faze de finisare, unele î
tor produse in marile uzine
furnizat suplimentar econo­ salariat, economiile efective sidcrurqice. Ca urmare a aba­ lul. , purtînd ornamentaţii. ţ
miei naţionale aproape 1 100 la preţul de cosi se ridică la Tlnărul arheolog amator, i
terilor dimensionale şi dim i­
tone fontă, 5 400 tone scmicocs 4.9 milioane lei, iar beneficiile nuării proprietăţilor fîzico-me- \ membru al colectivului J
şi cocs fluidizat, 940 tone piese suplimentare la peste 8.3 mi­ canice ale cilindrilor, utila jului i „Prietenii muzeului bis- ^
hirnate şi alte produse în va­ lioane Ici. de turnare, pieselor mecanice trlţean", a mal descope- i
loare de peste 8.6 milioane lei. î rit o rlşnţţă dacică, pre- ,
Anul de debut al cincinalu­ speciale, procentul dc rebu­
Consemnînd succesele can­ lui viito r ridică în faţa colec­ turi se menţine ridicat. ba \ c*'m şl diferite obiecte î
titative, darea de seamă pre­ tivului de la Călan un com­ chiar în creştere faţă de anul ^ ceramice. ţ
zentată în adunarea qenerală plex de sarcini mobilizatoare. trecut. Semicocsul înregistrea­
a salariaţilor de către Druker Exprimînd tendinţa qenerală ză mari varietăţi calitative ca­ \ UTILAJE DE MARE )
Adolf. directorul uzinei, rele­ de dezvoltare, coordonatele Şi re înqrcunează eforturile coc- I Se pot, totuşi, desfăşura stagiuni i RANDAMENT \
vă că acestea au fost obţinu­ opţiunile economiei naţionale, sarilor hunedoreni pentru ob­ IN PORTUL 4
te In condiţiile am plificării e- aceste sarcini vizează cu prio­ ţinerea unui cocs de calitate estivale bogate, de sezon y CONSTANŢA ?
forturilor colective pentru r i­ ritate creşterea indicatorilor constant ridicată. Aceste in-
dicarea qenerală a nivelului calitativi, de eficientă. La fur­ In noul bazin al por- ?
calitativ al producţiei şi al e- nale se prevede reducerea LAURENŢIU VISKI Cuvîntul specialistului L tulul Constanţa a Iost )
ficienţei economice. La fu r­ consumului specific de cocs In secţia bobinai a Fabricii „Vlscoxa“ Lupeni, tinâra bobina­ dat in exploatare cel \
nale se remarcă aleqerea u- cu 58 kq pe tonă faţă de acest toare Huszti Profira munceşte cu multă pricepere şi sîrguinţă i de-al doilea pod descăr- 4
nor parametri tehnoloqicl op­ an. la cocserje se va trece la „Sargedava“ pentru îndeplinirea sarcinilor ce-t revin. \ căior pentru minereuri. ?
timizaţi şi respectarea acesto­ fabricarea cocsului penlru e- (Continuore *n pog o 2*o| Foto : N. GHENA Gigantica instalaţie, a 1
ra, ceea ce a favorizat redu­ leclrom elalurqie. Iar la turnă­ ' cărei osatură meta- 4
cerea consumului specific de torii se cer depuse eforturi | Hcă de sute de tone /
cocs cu aproape 11 kq pe to­ intense penlru ridicarea para­ , a fost realizată la 1
na de fontă, lichidarea totală m etrilor calitativi ai cilin d ri­ 1 Uzinele „U nlo” din Satu \
a declasatelor şi încadrarea lor de laminor şi utilajului de ) Mare, poate descărca 4
fontei elaborate la mărci supe­ turnare. Faţă de anul în curs, Cete cinci cooperative aqri- cooperatori din cei peste 220 I tnlr-o oră 1 000 tone ;
rioare. In sectorul cocseric calitatea activităţii întreprin­ cole de pe raza comunei Lă- S1NTEM IN PLINĂ CAMPANIE apţi de muncă I de minereuri direct din 1
pugiu de Jos au avut culti­ Pe preşedintele C.A.P., Iosif
s-a acţionat cu rezultate bune derii trebuie să se oglindească vată cu cereale păioase o su­ Semăn, l-am în tiln it merqînd ' vagoane, In magazie, 4
în direcţia îm bunătăţirii cali­ în creşterea productivităţii prafaţă de 530 ha. Din discu­ spre locul unde se construieş­ ! I sau pe platformă, prin- î <
de
tr-un sistem propriu
ţia purtată cu tovarăşul Ioa- te un saivan. Ne-a spus că în benzi transportoare. In \
chim Roşea, secretarul comite­ ziua respectivă nu a fost de loc
tului comunal de partid, am Dacă secerişul se apropie pe la combine. Profitînd de 1 I comparaţie cu macaraua 4
obişnuită, capacitatea o-
,'
reţinut că trei dintre
aceste
Instantaneu diurn unităţi — respectiv C.A.P. O- faptul că de faţă se afla şl di­ ) tor este de circa opt ori \ /
rară a podului descărcă-
rectorul I.M.A. Ilia, ing. Va­
haba, Holdea şi Finloaq — au
terminat secerişul, iar la Lăsău lentin Cruceru, l-a solicitai \ mal mare. Instalaţiile J
nişte tractoare pentru arături.
Tlm pc. Crugul îlle i. La te d iu l cooperativei agricole de pro­ şiîkTeiu recoltatul se va în­ Dar unde să are cu ele, dacă sale de comandă auto- 4
ducţie, ţipenie de om. D oor Io bucătărie o femele zoreşte cu cheia cel tîrzlu la dala de 1 terenul e im pînzit de baloţi matlzată elimină munca i
progâtlreo p rim u lu i pentru tractorişti. august a.c. N i s-a relatat, de unul mare număr dc '
— Sînl to ţi in cimp, xus. ,,In tre d ea lu ri*. Io recoltări, de sfirşit, începe relaxarea? şi de paie? I docheri. 4
,,Intre dealuri*, dincolo de colea ferată, unde holdele şl-au asemenea, că „la strtnqerea — Nu avem cu ce le trans­
p ut briu de spic auriu, întinderea pare încremenită Sub soarele recoltei s-a făcut o mobiliza­ porta — spunea preşedintele.
torid. De departe rá lb a te , co o părere, glas de motor, Iar ii« re de masă“ . Pot fi apreciate 1 TRATAMENTUL )
luatele celor două combine par corăbii ce alunecă prin morea Cu cele 9 atelaje de abia pu­ I t u ib u r A r il o r \
de griu. In jur, nimeni. aceste realizări ca un succes Iosif Simoc şi alţii la urqen- lucru, irosindu-s© ore preţioa­ poate lucra mecanizat, sece­ tem face faţă la alte transpor­
M ai tlrzlu, in preajm o m aşinilor, cînd om ridicat privirea deosebit ? turi, | TROFICE ALE PIELII (
spre combina cea more, om zărit sub borurile largi ale unei pă­ La prima vedere aşa se pa­ tarea secerişului. Pe m ulţi din­ se care atîrnă greu in balanţa ratul trebuie făcut manual. In­ Cu o remorcă. în cele cile-
lă rii de pai chipul arăm iu ol preşedintei Viorica Morcu. Era pre­ tre ei i-am văzul la lucru, producţiei. Iată un exemplu ginerul Mircea Jivan ne-a a- Un colectiv de specia \
zentă, din zori, in holda de pline, co drum ul secerişului sâ nu re. Să vedem însă ce arată muncind cu tragere de inimă concret. In ziua de 29 iulie rătat una din parcele în su­ va ore de dimineaţă pînă la I Işti ai Policlinicii bal- l
intilnească obslacole. «radiografia" unei zile de în lanurile mult prea îmburu- a.c., la C.A.P. Teiu mai rămă­ intrarea în lanuri a combine­
De dim ineaţă, combinele ou „cules* spicele de pe 8 hec- muncă, cum se desfăşoară tre­ prafaţă de circa 5 hectare, lor, era posibil de eliberat o ncare din Elorlc Nord, }
torc. ior m iin ile hnrnice ole cooperoioarelor Viorico Cismaş, M e­ ienate pentru ca, pe cît e po­ sese de .recoltat producţia de unde ne aşteptam să vedem condus dc dr. Constantin |
lania C oton, Lucreţia Stonilâ şi M aría Creţu au legal şl o şeio l burile pe întreq fluxul tehno­ sibil. pierderile din recoltă să griu de pe mai mult de 30 ha. cosaşii. Dar în -lan nu se afla suprafaţă însemnată de teren. Enc, a obţinut in urma (
pe lopolog sute de ia ci doldora de griu. logic al secerişului, cum se fie înlăturate. Aici. combinele făceau u lti­ nimeni. Penlru a „salva" si­ Sau halotii puteau fi transpor­
E ora mesei. C ăruţa cu p rim ul cald penlru tractorişti o sosit. acţionează la eliberarea tere- taţi la marginea tarlalelor, unor studii amănunţite, ■
Combinele işi întrerup morşul, Iar oam enii ogoarelor îşi cotă loc Dacă se foloseau cu întrea­ mele ture într-un lan, urmîml tuaţia. inginerul ne-a spus cu ceea ce ar fi asigurat front de printr-o tehnică origina- î
de odihnă şi mosâ la umbra unei remorci. Apo rece de izvor le nutui, executarea arăturilor şl ga capacitate cete 8 combine ca apoi să sc deplaseze în- seninătate că „terenul e re­ lă, un extract de nămol \
înviorează chipurile. E vesel şi reconfortant prînzul. Doar pre­ la însămînţarea culturilor suc­ tr-o altă tarla vecină. La partizat pe oameni“ . Cum poa­ lucru pentru ca tractoarele de
cedíalo nu-şi găseşte vreme de odihnă. îm brăţişează eu privireo, cesive. Tovarăşii loachim Roş­ şi tractoarele aflate la dispo­ la combine, seara şi diminea­ de Tcchirghiol cil un 4
întinderea de aur şi, oprop>mdu-se de inginera M ario Baciu, dă ea, Iosif Crişan, secretarul ziţie. precum şi prin m obili­ scurt timp după plecarea noas­ te îi Indiferente Insă data ţa. să execute arături. Evident, conţinui ridicat de fer- !
glas g in d u rilo r : zarea tuturor cooperatorilor la tră, a sosit la faţa locului to­ cînd se vor hotărî cooperato­ nu sc duce lipsă de forţe şi racnţi şl hormoni, care 1
— De mergem o jo . co-n dim ineaţa asta, pină d iie c râ ter­ consiliului popular comunal. efectuarea lucrărilor de sezon, varăşul ing. Emil Chirilă, di rii să intervină cu coasele şi
minăm recoltatul ,, Intre d ealuri* şi trecem în tonurile de d in ­ Petru Merionluc, inginer la se putea ca recolta să fie rector adjunct la Direcţia a secerile la slrînqerea recoltei? mijloace, ci de spirit organi­ poate fi folosit cu bune 4
colo... C.A.P. Lăsău, şi Mîrcea Jivan, strînsă Intr-un timp mult mai grîcolă judeţeană. Se termi zatoric, de iniţiativă şi ODera- rezultate în tratamentul i
De 8 ani, de clnd ,conduce eooperotlva agricolă din Tîmpo, Inginer la C.A.P. Lăpuqiu, au scurt, ceea ce ar fi permis ca nasc seceratul în parcela res De altfel, despre modul cum tîvitate.- tulburărilor trofice ale ’
fosta brigadieră Viorica Morcu nu cunoaşte odihna. Dor poale fost unanimi în a aprecia a- şl celelalte acţiuni să se alte Dectivă, dar combinele staţio este organizată munca şi de- N. TlRCOB pielii. El este utilizai sub \
tocmai acest neastîmpăr i-a d ăru it bucuriile fiecărei recolte, fie- portul meritoriu adus de me­ nau ca şl cînd nu ar mai f( a spte mobilizarea „masivă" la forotă de unguent în a- t
într-un stadiu avansat. Defi­ lucru ne-am convins cînd am
carei zdo. canizatorii fosil Munduca. Oc­ cienţele de ordin organizato­ vut altceva de făcut. aflat că la 'seceriş, stringerea P icaţii generale şi tn ,
L L tavian Crişan, Ion Haţeqan, ric lasă însă amprente vizi­ Tot la această unitate, pe o lurajelor şl întreţinerea cul­ (Continuore in pog. o 2<o| împachetări. )
Gh. Brlnduşcacu, Ion Troznol, bile asupra ritm ului zilnic de parte din lanuri, unde nu «e turilor participau circa 80 de