Page 102 - Drumul_socialismului_1970_07
P. 102
? DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr, 4841 ® VINERI 31 IULIE 1970
(n casele de cultură
Cuvîntul specialistului
SE POT, TOTUŞI, Combaterea omizii
RA STAGIUNI ESTIVALE păroase a dudului
Omida păroasă a dudului
SOG ATE, DE SEZON (Hyphantria cunea Drury sau oinizit. Cuiburile se culeg si
după ce au fost Introduse in
fluturele alb american) este
tr-o qălectă în care s-a pre-
un dăunător care mânîncă cu
In concentraţie de I la sută.
aceeaşi preferinţă frunzele qălit o soluţie de Ltndatox 20
Cu toată canicula, cu tot august, la Luduş şl Tg. Mures. mlinlle In cap pentru că tine pomilor fructiferi, ale arbuş sc adună într-o qrâmariă Pe
scepticismul unora, (chiar ac La Orăştie stagiunea se mis rii „nu se prea omoară, nu tilor fructiferi şi ale viţei de ste care se pun pale sau Iarbă
tivişti si specialişti I 7), în case tuie la flăcările căldurii cani vor nici să activeze, nici să vie, Iar dintre arbor! preferă uscată şl se ard. OperMIa de
le de cultură se desfăşoară culare şi speranţelor, optimis participe la acţiunile Institu arţarul. De asemenea, dăună culegere a cuiburilor trebuie
o... stagiune cultural-artistică. mului acum mal prezent ca ţiei", (C. Pisc). „Nu le place torul poate fl găsit şi pe po repetată la 7 sau la 10 zile
E adevărat că aceasta e maî orlcînd, după succesele înre muzica populară, nici cea uşoa Fabrica de cherestea „11 Iunie" Orăştle : un aspect de muncă din depozitul de mate rumb, floarea-soarelul, în cul atît timp cît e necesar. Pe
subţirică, mai de vacantă şi, gistrate în ultimul an dc acti ră (asta chiar că n-o ştiam !), rie primă. Foto : V. ONOIU turile de lequme şl altele. cale chimică dăunătorul se
poate, mal din obligaţie şi nu vitate, maî ales de către cu nici activităţile distractiv-re- Omizile se răspîndesc pa combate prin stropirea pomi
din plăcere, mai... fuşerită. Dar noscutul cor din localilate. treative, nici chiar dansul”. diferite căi. Duşi de vînt flu- lor infectaţi cu o soluţie de
există cîte cineva care să-ţi In schimb, nici mobilizatorul Recalcitrant!, tinerii dîn tiiril pot zbura la distanţe I.indatox 20 emulsîonabîl în
spună cine ş! cît e în con gest al organelor locale dc par Brad !... Nu le place nimic. Aşa destul de mari. Ajunqînd pe concentraţie de 1 la sulă.
cediu, cu ce se ocupă ca6a de tid $1 de stat din oraşul Brad o îl 7 Sau încă nu s-a găsit ECHIPELE DE CONTROL pom, de la o anumită vîrstH 0- Tratamentele se execută la
cultură în acest sezon sl alte — care au dotat casa de cul modalitatea orqanizârll unor mlzile părăsesc cuiburile, se apariţia primelor cuiburi de
amănunte rare te conving că tură de aici cu un local co acţiuni cu adevărat atractive răspîndesc în toată coroana omizi, cînd acestea sint foar
totuşi se poate lucra şl vara respunzător — poate printre destinate tineretului 7 arborelui şl apoi trec de la te sensibile la acţiunea In
în domeniul cultural-artislic. cele mai bune din ludot — nu un pom la altul. De aseme secticidelor. La 8—10 zile se
staqiunea
că
Consemnăm
Putem astfel spLne că la s-a concrelizat în ridicarea ac trăieşte, prin conferinţele cu OBŞTESC — formă eficientă de nea fluturii şl omizile se execută cel de al doilea tra
Casa de cultură din Orăştle tivităţilor la un nivel menit răspîndesc cu alLtorul auto tament, cu acelaşi produs şl
stagiunea artistică avea toate măcar să determine un flux prinse în programul Comitetu vehiculelor, al materialului în aceeaşi concentraţie ca şi
Şansele să ffe cotată ca foarte optimist în sînul salariaţilor şl lui Judeţean de partid de răs- sâdltor. ambalajului etc. vim u ţ. In jurul focarelor des
bună, după cele 7 spectacole activiştilor culturali al popu ptndire a cunoştinţelor ateist- întărire a răspunderii în unită Cuiburile omîzll dudului se coperite se vor aplica trata
ştiinţifice.
Acestea sint mai
ale formaţiilor proprii prezen laţiei oraşului. viabile, mal organizate $1 se recunosc uşor în pom după mente chimice la totI pomii
aspectul lor mătăsos şl cu
tate la sediu si în deplasare în La sediu nu se prea dan desfăşoară mal cu regularitate loarea albicioasă argintie, la pe o rază de 50 de metri, Iar
luna funie. Dar, fiindcă în iu spectacole pentru că . „sala în întreprinderi, instituţii şl început cuprlnzlnd una sau pe şosele şl cursuri de apă se
lie acestea s-au retras doar in e loluşi mică, dar nu vin nici satele din Jurul Bradului. De ţile de deservire două frunze, Iar pe mâsLră ce vor face două tratamente pre
sălile de repetiţii, neqlijtndu-si cetăţenii" — ne spunea meto asemenea, trebuie amintit fap omizile cresc, cuibul cuprin ventive pe o lungime de 30
specialorll, calificativul râmtne distul Constantin Pisc, tul că artiştilor amatori din de ramuri întregi ale pomu de km de la ultimul focar.
doar bun. Aşadar, „la ordinea In aceaslă situaţie, slaqiunea Brad le revine onoranta înda lui. Materialele penlru stropit se
zilei* — după expresia direc estivală trăieşte... cu sufletul la torire de a prezenta un spec In cuvînlarea ţinuta la că. în controlul organizat în a măsura cu 3 cm mai puţin la în judeţul Hunedoara dău pun la dispoziţie în mod gra
torului Petru Pavel — la gură prin activităţile destinate tacol la televiziune cu prilejul consfătuirea cadrelor de ba ceastă perioadă, unele echipe produsele vîndute la metraj. De nătorul a fost Identificat tn tuit.
casa de cultură se desfă tineretului. Acestea se rezumă ..Zilei minerului*, motiv pentru ză din securitate, miliţie, au fost Insolite de către acti remarcat este faptul că în ur anul 1060 1n localităţile : mu Pe timpul aplicării trata
şoară ample acliunl cultural- „numai la distracţie" (acelaşi care aceştia se pregătesc în a procuratură şi Justille. tova vişti cu experienţă din comi ma controlului făcut cu orqa nicipiul Deva oraşele Orăştle mentelor chimice se vor lua
instructive, orientate în interlocutor] .şl nici aici nu ceste zile cu asiduitate. răşul Nicolae Ceauşescu a a- tetele sindicatelor, membrii bi nele inspecţiei de stat s-a pu şl Simerla comunele Băcla măsuri de prote|are a albi
spre educarea atelst-ştilntiflcă vin tinerii". Ne amintim că prin rălat că este necesar să orga rourilor executive ale consi tut acţiona imediat asupra per (satul Tlmpa), lila (Bretea nelor, a păsărilor şl animale
a cetăţenilor şl cele dedicate toamnă ni se spunea la Brad Despre latura dlstractie-aqre- nizăm mal bine sî să intensi liilor sindicale, precum şl efec soanelor ce nu au respectat Mureşanâ). Dobra, Lăpuqiu lor precum şl a oamenilor.
tineretului sl problemelor sale — de către secretarul comite ment a aceleiaşi case de cul ficăm controlul obştesc în toa tuarea de controale comune cu normele ce reglementează de şî Gurasada. Zonele tratate se vor marca
tură se poate spune că sălile
de muncă şl vîaţă. Concret se tului orăşenesc al U T.C., Nico de jocuri — şah, rummy, table, te domeniile de activitate. A- lucrători de la Inspectoratele servirea populaţiei. Pentru a se cunoaşte aria vizibil pentru a nu se păşuna
poate vorbi despre expunerile lae Panlea. şi directorul casei de vînd un control obştesc bine comercial, sanitar de stat şl De asemenea, este locul să de răsplndîre a dăunătorului cu animalele, iar de la pomii
•Religia şl personalitatea u cultură, loan Roman — cam biliard — sînt deschise zilqlc organizat, vom putea să pre din miliţie, ceea ce a făcut să subliniem aici necesitatea res sl pentru combaterea în ter tratatl nu se vor consuma
mană*, susţinute în cadrul în aşa : „acum, că avem local nou, la dispoziţia populaţiei — aces venim şl să împiedicăm o se crească competenta, autorita pectării riguroase a indicaţiilor fructe cel puţin 15 zile.
treprinderilor şl Instituţiilor vom pulea şi vom organiza ac tea fiind de fapt cele mal con rie de manifestări care aduc tea şl eficienţa controalelor e date cu privire la contribuţia ce men util. este de datoria fle- Deoarece omida prezlnlă
din oraş, despre serile de ti tivităţi diversificate, care vor sistente ş! mal estivale activi prejudicii în diferite sectoare. fectuate. singură lună, In trebuie să o aducă sindicatele, râruj cetăţean sl deţinător de un real pericol pentru soarfr
Intr-o
pomi şî livezi sâ-şl controleze
tăţi în acest sezon.
neret organizate 1a fabrica atrage publicul şj vor smulqe Biroul executiv al Consiliului municipiul Petroşani au fost prin formele obşteşti ce le au cu regularitale starea fitosa- producţiei agricole, tn cazu
„V idra', pentru tinerii din coo tinerii din restaurante si cafe Acestea ar fi activităţile de Judeţean al sindicalelor, ţlnînd cuprinse In control peste 117 nltarH a pomilor şl la Identifi rile de nelunrc a măsurilor
peraţia de consum sl pentru nele“. Ţinem minte că s-au sezon care se desfăşoară totuşi seama de Importanţa activităţii unităţi comerciale, după care la îndemînă, penlru creşterea carea dăunătorului să anunţe de combatere mecanică sî
constructorii de la lotul 4, trimis In Întreprinderile s! In cele două case de cultură echipelor de control obştesc u s-au făcut peste 60 propuneri eficienţei controlului obştesc, specialiştii de la centrele te chimică Indicate, se prevăd
despre „dimineţile de basm" instituţiile oraşului o serie de vizitate şl care. dacă nu s-ar de numărul mare de unitătl ce în scopul eliminării unor nea întărirea ordinii şl răspunderii ritoriale de proiecţia nlanle amenzi de la 600 la 1 200 !e|
pentru copil. Formaţiile artis chestionare, la care să răspun tine cont atît de mult de fac asiqură deservirea populaţiei junsuri în deservirea popu în aceste unităti. lor sau de 1« Direcţia agri pentru angajaţii oroanizaţii-
tice se pregătesc în nrezent dă tinerii despre preferinţele torul vară — vacanta, ar pu Judeţului nostru, a stabilit 288 laţiei. Organele şl organizaţiile sin colă Judeţeană. lor soctallsle $1 rio la 300 Ia
pentru spectacolele ce le vor lor cullural-dislractîve. lată tea fi mal vioaie, mal.,., răco- echipe, din care 34 pentru uni Se ştie că In prezent, dato dicale trebuie să asiqure in 000 lef penlru alie persoane
pă
omîdel
Combaterea
susţine în cadrul ..Festivalului că după maî bine de o jumătate riioare penlru public. tăţile sanitare Şi staţiunile bal rită măsurilor luate a scăzut struirea metodica a membrilor roase a dudului, care la noi fizîcc.
folcloric al judeţelor de ne de an, la Casa de cultură din neare, în care peste 1 400 sa considerabil fenomenul furtu echipelor de control, să orga este considerată Inseclă de
Mureş', în zilele de 15 $1 16 Brad se apreciază şl se pun N . S T A N C IU lariaţi din diferite sectoare de lui şl delapidării de valori carantină sc face ne cale me Ing. AUGUSTIN MINAI
activitate, oameni al munci! cu mari. Azi avem de-a face mal nizeze acţiuni de consultare sl Inspectoratul interjudeţean
multă pasiune, dăruire şl en generalizare a metodelor bune, canică şl chimică. Meioda de carantină sî protecţia
tuziasm exercită activitate ob ales cu Infracţiunile şi neajun să urmărească ca In permanen-, mecanică consta în tăierea
ştească în folosul asigurării surile aşa-zis mărunte în acti- tă să fie antrenate In control cuiburilor cu foarfecele de plantelor Devn
unei deserviri civilizate a vîtatea unor lucrători din toate echipele, Iar acestea să
populaţiei. compartimentele de deservire. cuprindă In sfera lol^de acti
In această ordine de idei. sub
Orqanele sindicale din mu liniem că echipelor de control vitate toate unităţile. Pe de
nicipii şl oraşe se preocupă obştesc nu le scapă nici fap o parte, avem datoria să desfă
ca, împreună cu organele de tele măruntd in aparentă. Ast şurăm o mal bună activitate
specialitate, să asigure o In fel, Ia centrul de desfacere a de educare a tuturor lucrăto
struire corespunzătoare a echi plinii din Lupeni. preturile ne-
pelor cît şl repartizarea aces fiind afişate, vînzătoarea Aneta rilor. Iar p ă‘ de,allâ Darte să
tora pe unităţi. In cadrul a Zaharia vindea pîinea interme dezvoltăm o sănătoasă opinie
cestor Instruiri, accentul prin diară cu 7 lei în loc de 6,40 de masă. de combatere a ace
cipal s-a pus pe cunoaşterea lei. lor elemente care generează
de către echipele de control a La unităţile T.A.P.L. nr. 7 unele greşeli şi abateri, de la
regulilor qenerale de comerţ, din PetroşaDi, bufetul expres requlile de muncă in comerţ.
a regulamentelor de ordine in- nr. 66"'din oraşul nou Brad. la O atenţie deoseizfhfi trebuie .
-terioară şi a tuturor reglemen *i'eslaurântul'tîfTrrTe11uc"Sl* alte să acordărrrr d^‘ “asemenea’.- r e
tărilor. avînd ca scop îmbu le s-au constatat nerespectarea zolvării la timp a propunerilor
nătăţirea în continuare a de reţetarelor. a afişării preţuri făcute, să aplicăm pe scară
servirii populaţiei, întăririi dis lor, servirea cu lipsă la ara maî Iarnă metoda folosită de
ciplinei în muncă, apărarea a- ma! şi altele. Consiliul municipal Hunedoara,
vutuluî obstesc. Asemenea pre
ocupări de pregătire si antre Unele neajunsuri provin şl care lunar se întîlneste cu or
nare în activitatea echipelor din lolosirea unor instrumente qanele consiliului popular, cu
au avut consiliile municipale uzate sau rieqradate în cîn- conducerile unităţilor comerci
şi orăşeneşti din Hunedoara. tărirea şi măsurarea produse ale şî. împreună, iau în discuţie
Petroşani Orăştie Şl Simerîa. lor. Astfel dc aspecte au fost
Pe lînqă măsurile luate, o descoperite la magazinul ali problemele ridicate, actionînd
metodă bună practicată de or mentar nr. 3 din Hunedoara, operativ pentru înlăturarea
Secvenţă din halo de turnare a oţelăriei Martin de la Hunedoara, ganele sindicale a fost şl aceea unde qreutâtîle de la cîntar lor.
erau necorepunzătoare, sau, tot
în această localitate. Ia mn- GHEORGHE MIHAlLA
gazinul de textile din zona La Fabrica de conserve din Deva se pregăteşte un nou Io,
- S — îmbunătăţirea calităţii se- teatrului nou, unde. din defec secretar al Consiliului judeţean de produse pentru a fi livrate consumatorilor.
Urmoro din png. 1| micocsului. a cocsului de flui ţiunile unităţilor de măsură, se al sindicatelor • Foto : N. GHENA
Culese din coopera dizare Si brichete — a arătat
inginerul Adrian Slolcoi. este
legată nemijlocit de calitatea
fluente negative s-au răsfrînl cărbunelui livrat de Valea Jiu
tivele agricole nefavorabil şi asupra qrevlnri lui Cerem ca forurile com După încetarea zilei de znoove, ghicitori, poezii nu se
laturii
financiare a uzinei,
cheltuielile de producţie cu a petente — centralele Indus muncă, pe drumul de întoor- spun ocum | Viooro şî arcuşul
triale Hunedoara şi Petroşani
proape 2,G milioane lei. „SABSEDAVA“ cere ori seara în tabără, „micii porcă sînt vrăjite în mîno ini
SA NU ALBEŞTI vorba despre o boală mal — Situaţia nesatisfăcătoare şi ministerele de resort — să a- arheologi" î$i împărtăşesc im mosului comandant de unitate,
junqă în cel mai scurt timp la
CA VARUL ? veche, căreia conducerile fa a calităţii produselor — arata presiile. povestesc celorlalţi profesorul Viorel Manolescu,
bricii amintite şi întreprin un acord pozitiv privind con despre importantele descope
Cind s-au gîndit coopera inginerul Aurel Mitrofan. şe care îi învaţă cîntece noi, dez-
torii dîn Rlşculîţa să-şi spo derii de Industrie alimentară ful secţiei turnatorie I — este diţiile calitative de livrare şî NU I Nu este vorbo despre Pionierii îşi desfăşoară acti riri făcute de el. văluindu-le frumuseţea folclo
rească sursele de venituri Deva au promis câ-i vor găsi cauzală de nerespeotarea teh recepţie a cărbunilor pentru mult controversata capitală vitatea în raport cu preferin Pionierii din celelalte cercuri rului şî a cîntecelor de prin
prin construirea uneî vărării leacul. Probabil că cercetă nologiilor, dar şi ca urmare a somicocs. dacică cum pare că reiese din ţele, imbinind în mod armonios înscriu alte bucurii. More o portea locului.
nu au făcut un 'lucru rău. Ca rile sînt în curs, dar pe cînd Sectorul de furnale ridică în titlu, ci de o minunată tabără utilul cu plăcutul. Istoricii ac (ost mirarea unor oameni aflaţi Trompetul sună „stingerea".
să pună planul în aplicare, se va aplica . tratamentul" 7 calităţii necorespunzăloare a in corturi a pionierilor si ¡cota ţionează în cercul de arheolo la odihnă Io cobono Costesti In socii de dormit în care se
ile trebuia un motor electric CERTAT! CU SPIRITUL materiilor prime. Dacă In această perioadă probleme a rilor. ce funcţionează în Mun gie. cei îndrăgostiţi dc tehnică şi o localnicilor cind au văzut simt foarte bine somnul vine
şi un injector. Le-au procu GOSPODĂRESC ţii Oroştiei, la poalele cetăţi în cercurile de racheto şi aero- cerul săgetat de róchetele pe nesimţite.
rat de la întreprinderea Ju Este o cerinţă elementară lor dacice Costesti $< Blîdoru. modele, radio, amatorii de lansate de memhrjj cercului Zilele petrecute o ici vor lăso
deţeană de aprovizionare a ca flecare leu aflat la dispo drumeţii şi excursii în cercul de rochetomodele ! amintiri neşterse în memoria'
C.A.P- Apoi, a urmat surpri ziţia cooperativelor aqricole Adunările generale Amplasată într-un loc pito de orientare turistică si, obli înotătorii au zăgăzuit apele copiilor. Spicuim din jurnalul
za. Nu le pot folosi deoare să fi© cheltuit cu maximă e resc, ocolo unde vestigiile po gatoriu, toţi participă Io învă de tabără cîteva Impresii con
ce motorul nu are puterea ficienţă. Fiind certaţi însă cu vestesc despre trecutul ţinutu ţarea $i practicarea înotului. „Sorgeţiei", amenajind un semnate de pionieri : „Pînă nu
necesară. Greşeală de calcul spiritul gospodăresc, preşe ale salariaţilor rilor noastre, In stingă riului „ştrand" şi au construit o demult cuvîntul „tobăro" era
sau uşurinţă în tratarea pro dintele C.A.P. Mînerău, Pe „Sargeţio", tabăra impresio Micii arheologi sînt îndru trambulină. Aici învaţă din tai
blemelor de producţie 7 Şi tru Cuş, şl contabilul şef, nează şî prin felul deosebit de maţi in activitatea lor de către nele acestui frumos, util si aproape necunoscut pentru
una şi alia 1 Tom® Otilia. acceptă cu uşu Interesant în care a fost con conf. dr. I. H. Crisan, de la otît de recomondot sport pen m.'ne. Pen*ru mulţi dintre noi
pionierii cu care m-am
îm
Cel peşte 4 000 lei. cît a rinţă cheltuirea Inulilă a u ceea ce priveşte tehnologiile, parte. Calitatea activităţii de cepută. Pătrunzind în Incinta Universitatea din Cluj, care tru câlîrea 51 fortificarea orga
costat motorul şl Inieciorul. nor importante sume de problema îşi va qăsl în cel puse aici va trebui să concre taberei, printr-o „poartă" stră cu multă dragoste si ataşament nismului. prietenit aici, pe plaiurile de
stau Imobilizaţi de luni de bani. Bunăoară, s-au procu mai scurt timp rezolvarea prin tizeze şi pregătirea optimă a juită de o parte sl alto de un faţă de copii ridică voiul de După maso de prinz $i după legendă in ţara adevăraţilor
zile. Cu alte cuvinte, nici rat îngrăşăminte chimice în strădanii colective pentru asi reparaţiei capitale a furnalului romon sl un dac, te găseşti milenară tăcere de pe zidurile odihnă, urmează programul urmaşi ai dacilor. Orâştie, Cos-
bani în cont. nici producţie valoare de peste 10 000 Iei, milarea şl respectarea lor de nr- 1 şi construcţia noilor cau- parcă într-o fortăreoţo a unei vechilor cetăţi, dezvăluind a- comun al pionierilor : tenis de teşti, Bfîdoru, Grădiştea Mun-
de var. în timp ce gunoiul de grajd către toţi muncitorii, aprovi pere. O atenţie deosebită tre legiuni romane, pregătită să tîtea şl atiteo fapte despre is masă, baie în opa cristalină o celului sînt cîteva dm nume
riului sub supravegherea aten
LA CHEREMUL ŞOFERILOR stă neutilizat. A lţi 4 000 lei zionarea tehnică-niaterială ră- buie acordată punerii în func asalteze din nou inimo vechii toria zbuciumata a acestor tă a profesorilor, program de roasele nume pe care, cînd le
rosteşti, iţi aduc aminte
de
ţiune a staţiei de concasare
s-au plătit drept locaţii pen mine in suspensie. Conduce Dacii In spatele acestor locuri. Prin săpăturile arheo
In timp ce coopera rea întreprinderii şi mai ales şi sortare a minereurilor şi „strâji" de pe stîlpii porţii de logice ce le execută, copiii club, muzică. înspre seară, cînd Decebal, de Burebista care au
tivele agricole nu-şl rea tru nedescârcarea la timp a Centrala industrială Hunedoa reglementării situaţiei haldei Intrare, două străjl reole contribuie $1 el la descoperirea umbrele copacilor se lungesc dus faima Daciei in toate col
lizează planul de livra unor materiale. ra şi Ministerul Industriei Me de zgură. Sesizind aceste as „înarmate" te somează să te unor vestigii, a unor urme, co tot moi mult, „mocănlta" (tre- ţurile lumii.“ O satisfacţie
Dacă banii ar fi dîn pro
re la lapte, iar Fabrica de talurgice trebuie ca încă de pecte, tovarăşul Nicolae Pilly, opreşti. Sînt „plantoanele" ca re îl ajută pe specialist în emi nuleţul de munte), care trans deosebită om avut descoperind
Industrializare a laptelui din priul buzunar, iot aşa ar pe acum să asigure cantităţi şeful secţiei furnale, arăta că re te conduc la comandantul terea sî verificarea unor Ipo portă muncitori forestieri sî primul ciob de la un vas dacic.
proceda preşedintele şî con
Slmerla nu-şl îndeplineşte corespunzătoare de fontă ve de soluţionarea lor depinde detaşamentului de serviciu pe teze noi privitoare Io vîoţa si lemne, coboară vijelioasă, sa- După ce am mai săpat, des
Indicatorii stablUU, este de tabilul şef? che şi elemente de aliere ne hotărltor reducerea consumu tobără. De o parte $1 alta, civilizaţia docă. Cită satisfac lutindu-l pe copii cu cîte un coperind gropile in care nu
necrezut că In unităţi rămî- MINUS LA OBIECTELE cesare producţiei semestrului lui de cocs şi de aceea este Intr-o aliniere perfectă, sînt ţie pe faţa copiilor cînd des fluierat prelung. Apoi se aprin stat de veacuri stilou dq In
ne lapte care se acidulează. DE INVENTAR II şi anului viitor. necesară mobilizarea tuturor întinse corturile care găzduiesc coperă cîte un obiect ! Fiecare de focul de tabără. Cîte lu gardul cetăţii, care dominn vn-
Şi totuşi, asemenea situaţii O revizie de fond, efec Cerinţe similare a formulat forţelor în acest sens. pe cei 100 de pionieri s< şco frintură de vas, flecare obiect cruri minunote nu se pot po lul de pămînt ce servea la
există : In ultima perioadă, tuată la C.A.P. Turdaş, a evi şi inginerul Franclsc Schön Evidenţierea numeroaselor lari si comandanţii lor, cadrele descoperit este scos cu foarte vesti în jurul unul foc de ta apărare după ce cetatea a
timp de două zile consecu denţiat faptul că din gestiu berger de la turnătoria II. El posibilităţi, căutarea celor mai didactice, ce-$î petrec zilele de mare grijă la suprafaţă, cură bără I Cîte cîntece frumoase nu fost distrusă in timpul primu
tiv, de la C.A.P. Orăştie, nu ne lipsesc obiecte de inven a arătat că există posibilita pozitive soluţii şi modalităţi lui război cu romanii, om co
s-au ridicat 480 1 lapte, Iar tar in valoare de peste 3 000 tea ca durabilitatea utilajului de valorificare, potenţialul vacantă aici. ţat ji cercetat omonunţit. se oud pînă departe sî cîte borî! ¡n tabără si om făcut
de la C.A.P. Dineu Mare nu lei. Numai valoarea sacilor de turnare produs la Călan să creativ $i hotărîrea colectivu bQ|e".....Ca orice cu-b de vul
s-a preluat producţia în 4 „pierduţi" se ridică la 2 300 sporească cu 40 pînă la 70 la lui de a înfăptui exemplar
zile. Cazuri asemănătoare lei. Orieit de „mărunte" ar sută. Pentru aceasta, este ne sarcinile ce-i revin sînt fără turi, cetatea de la Grădiştea
s-au semnalat la C.A.P. Peş- fi aceste obiecte, ele fac par cesar să se generalizeze tur îndoiala factori de certitudine Muncelului este greu de ex
tisu Mic, Nandru, Mlnerău te din avuţia unităţii, care narea linqotlerelor din fontă că uzina de la Călan va păşi plorat. Dar temerarii „Sarqe-
ele. nu poate îl sub nici o formă nodulară şi extinderea proce în viitorul cincinal cu rezul davei" au înfruntat riscurile si
înălţimile muntelui, au luat cu
Ce au şoferii de ocolesc şi de către nimeni dimi deului de turnare cu ames tate valoroase în ridicarea tu
aceste unităţi? De altfel, este nuată I tecuri fuzlbile antiîntăritoare turor parametrilor calitativi ai asalt drumul abrupt sî au uitat
orice oboseală cînd în faţa lor
___________________________________/ în flux continuu. activităţii economice. s-au ivit sanctuarele".
Comentariile sint de prisos
Comandanţii şi pionierii, core
Dacă secerişul se apropie de sfirşit, începe relaxarea ? şi-au petrecut o parte din va
canţă aici, pleocă cu dorinţa
de a reveni. Multă vreme ei
nu yor uita pitorescul peisa
jului, măreţia vestigiilor is
unde se pot efectua arături, închipuit că întregul potenţial tid se preocupă de conducerea
ne spunea interlocutorul. Din al unităţii s-a valorificat cu treburilor unităţii, de sprijinul torice. farmecul nopţilor de
(Urmare din;‘pag. IJf motive obiective numai peste eficienta scontată. Secretarul şi îndrumarea acordate con vară sub cerul liber, şplen-
2 zile începem lucrarea în tar organizaţiei de partid pc coo ciliului de conducere al coo doareo răsăritului de soare,
laua respectiva. S-ar părea perativă, tovarăşul Leonlin Po- perativei. răcoarea înviorătoare a ooeîar
Potrivii relatărilor ingineru deci că la C.A.P. Lăsău s-a vîrjan. a încercat să scuze oa Aşadar. întrebarea : după în „Sorqeţîei'' şî minunatei zile
lui Petru Marioniuc, la C AP. făcut totul pentru ca pămîntul recum aceasta situaţie, apelind cheierea secerişului, urmează petrecute în tabăra „$are~-
Lăsău culturile succesive vor să dea producţii maxime. la proverbul cunoscut : «pă relaxarea ? — este în actuali dova".
ocuipa o suprafaţă de 35 ha. Dacă intr-o zi de vlrf, cînd dure fără uscături nu există". tate şi îşi aslepta răspuns din Prof. CORNEL IACOBON1
Pînă acum, nici un bob nu şi-a se cere a fi efectuat un volum Nu trebuie uitat însă că sta partea Comitetului comunal de«
qăsit Încă locul în pămînt. mare de lucrări în cimp. par diul de executare a lucrărilor partid din Lăpuqiu de dos. a Intr-un pitoresc Ioc de Io poalele cetăţilor dacice, corturile îşi aşteaptă „stăpînii". Şef comisie sport-lurism,
Realizarea prevederilor stă, ticipă la muncă abia 70—80 aqricole şi nivelul producţiilor consiliului popular comunal şi Consiliul judeţean al
deocamdată, sub semnul incer de cooperatori din peste 200 realizate reflectă nemijlocit şi a conducerilor cooperativelor - Foto : IOAN LEHOCZKI Organizaţiei pionierilor
titudinii. Sint eliberate 7 ha apţi de muncă, este greu de modul cum organizaţia de par agricole.