Page 103 - Drumul_socialismului_1970_07
P. 103
DRUMUL SOCIALISMULUI 9 Nr. 4841 ® VINERI 31 IULIE 1970 3
- 1N| , , |]|r
M u lte ilu s tra te ză ră n d e n e ilustrau m m o m e n te c ru c ia le d in is to ria
Activitate febrilă Peste 12 milioa s-au îm p ră ş tia t pe m e le a g u- rii. Ş i u n co r de g la s u ri c-
Z a ra n d u lu i, d in is to ria
fă-
rlle ţ ă r i i ! D ă r şi m a i m u lte
m a rş u l
aU rămas în tip ă rite d o a r în
m o ţio n a te in to n în d
s u fle te le e n tu zia ste ale c e lo * lu i la n c u . T ric o lo ru l.
ne de lei aju care zdbouesc în aceste Album de vacanţă B ra d . M u z e u l a u rife r, e x
pe şantierele refacerii toare pentru în lo c u ri. Jos, O ilu s tra tă a tle tis m o ri şah. Le sem nea tre i ilu s tra te c o lo ra te . Im a po na te ra re , is to ria m in e r itu
lu i c u p rin s ă in c o lţu l e tn o
V a ţa de
a
în fă ţiş în d b ă ile te rm a le
g ra fic a l m u z e u lu i, în
m a
d e v e n it im a g in e a aso cia tă ză c lş tig ă to rii F lo ric a M o ro - g in i de la c o n c u rs u l de is te cheta m in e lo r.
ţim e , de desene pe a s fa lt şi
G u ra b a rza . G u ra m in e i. De
Intre zilele pline de groa lor care le-au provocat pier primarul comunei, am vizi lăturarea urmă im e d ia t acestei lo c a lită ţi. T a van , E m ilia la co b , L u c ia n a (le la n e lip s itu l c a rn a v a l. aici. ies s tro p i de a u r ga lb en
P o p o vici, lo a n M ă lă ic ş, Pe
b ă ra cu cel 77 de p io n ie ri d in
ză, amiaza acelui 19 iunie va deri materiale. Pe uliţele mă tat zilele acestea mal multe ju d e ţu l A ra d e xp e d ia ză insă tr u H e rm a n , C ă lin T ă ta r, 1 D o r ito r ii să se în se n e d in s tră lu c ito r şi p u r ! Sc dez
rămine pentru locuitorii Ra turate de apă a fost trans uliţe din Baru. Peste întrea ilu s tra te In e d ite . U na, fo a r C riste a şl a lţii. tim p . Se a n u n ţă a f i foarte leagă n o i ta in e .
rului de neuitat. Dezlănţui portat şi împrăştiat balast ; ga aşezare răzbateau zgomo rilor calam ităţi te de c u rin d „ tip ă r ită ', in - O ilu s tra tă so n o ră c u p rin d e s o lic ita te ! L e c ţii de is to rie , de g e olo
rea naturii n-a ţinut mult, s-au refăcut podeţele de la tele buldozerelor şi excava fă ţişe a z ă u n fo c de ta b ă ră secvenţe d in c o n c u rs u l de E d iţii fe s tiv e : gie, de ş tiin ţe le n a tu r ii la
dar îndeajuns pentru ca n u intrarea în curţi 1 grădinile toarelor ce adincesc albiile la lu m in a c ă ru ia se dansea m uzică uşoară şl p o p u la ră P eştera P rih o d iş te : m u ltă , care to ţi v o r lua n o ta 10 !
rlie Rarul, Crevedia şi Valea şi curţile caselor au (ost din apelor ori taie altele noi. ca lor ză, se c ln tă , se în c in g jo c u ri O e xp e d ia ză to t c îş tig ă to ril. m u ltă ve rd e a ţă , n a tu ră dez Ilu s tra te ca re n u -ş i v o r
Muneelului să Inunde şi să nou împrejmuite ; temeliile re trasează şi construiesc p lin e dc h a z. de d a ta asta n u m a i fete : lă n ţu ită şi aer de a v e n tu ră , p ie rd e c o n tu ru l n ic io d a tă !
producă stricăciuni în peste clădirilor, ale căror ziduri drumuri, ! Zilele trecute. Comitetul U n p lia n t s p o rtiv s u r p r in R o dica C io b a n u , Ja n e tta de e x p e d iţie . „N e ved em e x E fig iile ce le i m a i fru m o a se
100 de case. să distrugă fl rrăpaseră sub avalanşa de Directorul şcolii qenerale, | executiv al Consiliului popu- de a ttt de în d ră g itu l ştra n d , G r ille r , D o rin a T o th . p lo ra to ri, deşi s in te m la p r i v ir s t e ! D in tre a u to rii a l
poduri, 7 kilometri de drum apă. au fost întărite ou di- profesorul Trandafir Rahotă, ; Iar judeţean şi biroul exe- r iu l, te re n u l de s p o rt/ şl P e n tru cei de la oraş o m ii pa şi". S em nează to a tă b u m u lu i sem nează p ro fe so r
comunul, peste 11 km do quri din beton. ne-a informat despre sosirea c lu b u l. Peste to t in p rim im a g in e a u n u i la n n ă p ă d it ta b ă ra . N ico la e S to ia n , co m a n d a n tu l,
drum forestier, să riărîme Viata a Intrat din nou în unei echipe formală din 20 î culiv al Consiliului Judeţean p la n c o p ii cu fe ţe le p lin e de de c o p ii v e n iţi la. s trîn s u l s p i Ţ cbea G o ru n u l lu i H o ria . ta b e re i, şi p ro fe s o r S a b in Se-
dispensarele veterinar şi ti normal ; simbol al reluării de zidari, zuqravi, parche- j al Frontului Unităţii Soeia- voioşie. Să ved em şl e x p li c e lo r de pe a ria C.A.P. O ci- M o r m in tu l lu i A v ra m la n cu . lagca, d ire c to ru l ta b e re i.
man, case de locuit. Şcolii făgaşului, florile au fost re tari. instalatori, lerarotişti ; liste au aprobat noi ajutoa- c a ţiile : s in t Im a g in i de la şor. re p re z in tă o piesă ra ră 154 de u re c h i a s c u ltîn d e v o
qenerale î-a produs de ase plántete în grădini abia du pentru sobe etc„ care au în j băneşti. In sumă de a- A c u m s in t „su b tip a r " încă carea Im p re s io n a n tă a unor I. LASCU
menea paqube evaluate Ia pă acel 19 iunie, plin de tea ceput refacerea celor două • proape 300 000 lei pentru ce c o n c u rs u rile de în o t, pe scuit,
120 000 lei. De furia apelor mă şi emoţii- Ajutorul acor clădiri ale şcolii, qreu afec tăţenii ale căror cămine şi bu
au avut de suferit şi cultu dat oamenilor în timpul tate. Centrala cărbunelui din nuri au fost afectate de imvn-
rile de pe 25 de hectare şl inundaţiilor (cantltăti mari Petroşani, unitate care a de da|ll. Valoarea totală a aju
230 de heclare iînaluri ale de «'"mente şl îmbrăcămin taşat la Baru echipa aminti toarelor băneşti acordate
cooperativei aqricole. tei ca şi cel primit pentru tă, a dat asiqurdrl că în pe pentru reconstrucţia sau re V-aţi întrebat vreodată cile de colectare şi să urmărească Pe păienjenişul şoselelor
Jn perioada scursă de a- remedierea urmărilor lor rioada 25 august — 1 sep pararea caselor şi depen colete duceţi în cosă la dv. ? permanent ca fiecare unitate
economică, cu sarcini de pre
Zi de zi cumpăraţi textile, în
hficl, prin ajutorul acordat (cecuri în valoare de 210 000 tembrie a.c,. lucrările la dinţelor, cit şl pentru refa
de sta! şi contribuţia oame lei), l-au însufleţii. Prezenta şcoala qenerală vor fi termi cerea bunurilor se ridică, călţăminte, obiecte de uz dare a deşeurilor, să-şi onoreze Pe lînqă alto servicii pc ca a anului 1 093 895 de călători.
nilor multe din paqubele organelor locale de partid şi nate şl că noul an de învă- pe jude(, la 12 288 000 lei, casnic, produse alimentare. De angajamentele. In plan se pre re lc aduce. Autobaza 7 A lţi 3 992 au beneficiat de
pricinuite au fost deja reme de stat, adînc ancorate în tămînt va outea începe în de ele beneltcllnd 2 659 gos fiecare dotă aveţi pretenţia vede ca secţia respectivă, în Haţeg contribuie şi la rezol satisfacţia a 88 de plecări fn
diate- Mnqflzinele cooperati acţiunea de refaceri, îndru mod normal. podării. (evident, justificată) sa le pri scopul creşterii operativităţii varea problemei transportu curse speciale, majoritatea U
vei — cu excepţia fero-me- mările date. atragerea locui Deputaţii, cetăţenii comu Ia lila, echipe ale coope miţi ambalate. Şi o şa le pri colectării, să folosească mot lui tn comun, in această par dispoziţia unor excursionişti.
lalulul — s-ou mutat intr-un torilor la înlăturarea traqiee- nei. muncitorii de la între raţiei meşteşugăreşti exe miţi. Dar ajunşi crasă, arun bine mijloacele proprii de te a judeţului. Dispunind (le După cum ne-a Informat to
loca) nou ! zilele aceslea se lor urme poartă 1n ele o prinderea de produse refrac cuta lucrările de reconstruc caţi fără cel mai mic interes transport, să stabilească noi 30 de autobuze care deservesc varăşul loan Indret, şeful au-
dă In folosinţă noul dispen înaltă valoare mobilizatoare, tare au răspuns cu toată ţie a caselor pentru 9 fa ambalajul şi păstraţi marfa. E forme de stimulare şi cointe 27 dc trasee, autobaza haţe- focoloancl la care lacem refe
sar veterinar, care il va în O recentă sesiune a con flinta lor prezent, atunci cînd milii, care au primit aju un fel de a zice că se păs resare a personalului în func qanâ asigură la ora aceasta riri, unitatea pe care acesta
locui pe cel distrus I la «par siliului popular comunal a s-a pus problema refacerii toare şl reparaţiile la clădl- trează pentru că, de fapt, se ţie de realizarea sarcinilor. legături cu multe localităţi o conduce a depăşit principa
lamentele blocurilor Inúnda dezbătut în amănunt preocu distrugerilor, conflrmînd dîr- | file IM .A . Casele noi ale întrebuinţează. 5* marfa nouă- Un rol deosebit revine în o- rttraln si oraşe cum sînl De lul Indicator de plan In pri
le a fost scoasă duşumeaua parea pentru înlăturarea stri zenio. calmul şl hotărîrea pe cetăţenilor Adrian Cosa, nouţă devine veche, apoi uza ceastâ acţiune întreprinderii va, Brad, Petroşani şl Hune mul semestru, cu peste 1,5
şi s-a bătut parchet nou : căciunilor, stabilind un în Aurel Alba, Viorel Cîta şi tă si in cele din urmă ia ca DC.A. Deva. Va trebui mărit doara. iar un traseu tnterju- milioane călători /kilometru.
pentru dispensarul uman s-au treg complex de măsuri care care le-au dovedit de altfel lea ambalajului. numărul centrelor de colectare, deţean le oferă oamenilor po Din aceeaşi sursă deţinem şl
luat deja măsuri de raron- şl în momentele de grea în Ana Dlaconu, executate de Sigur, nu putem generaliza. prin înfiinţarea de noi centre sibilitatea legăturii directe cu Informaţia că In Jumătatea a
slrucjie. să continue acţiunea de nor cercare ale inundaţiilor. meşteşugari, au fost deja oraşele Caransebeş, lugoj şi doua a anului aiitoeoloana
Cetăţenii comunei partici malizare a vieţii. ridicate în roşu şl s-a trecut Timişoara. respectivă va li dotată cu Încă
pă intens la ştergerea răni Împreună cu Avram Murg, PETRE FARCAŞIU Ia finisaje. In continua lor mişcare pe un autobuz dc mare capaci
păienjenişul celor 966 km de tate, precum şl cu două auto
Irasee deservile, autobuzele dube destinate deservirii tra
Ce facets cu ce poartă pc ele menţiunea seelor turistice sau a unor
au
Haţeg'*
„Autobaza 7
f transportat în prima jumătate localităţi de munte.
Expoziţia invenţii din gospodăria dv.
CINEMA
lor spaniole
Se întîmplă şi altfel. Adică, în oraşe şî comune. Pentru sti
ambalajele, deşeurile sint mularea furnizorilor de deşeuri
Jntre 10 }l 25 octom brie a.c. considerate valori şi sint gos textile, se va generaliza, în DEVA i Salariul groazei (C ine
i>¡ vo deschide p orţile, Io Mo- podărite co otore. Pentru că, m atograful „P a tn o *) ; ŞIMERIA :
d u d , prim o eipoi>V-e dedicóla in* funcţie de cerinţe, sistemul de R aibunoiorul („M u re tu l") ; H U
v e xtiilo i naţionale. l | i vor g o ii o făcînd un sumar calcul, ne plată cu produse din portelor, NEDOARA i Testamentul dr. M a
nm plă lop 'B je n la re monuscrisele, dom uşor seama că nu-i de loc faianţă, vase emailate, cupoa buse (,,Constructorul“ ) ; M isteriosul
móchatele ţi p roto tipu rile core o- X din Cosmos („S ide ru rgistu l") ;
c rcd ite o ió ¡nvenlivitoleo poporului lipsit de importanţă să avem ne textile etc. Io rin du I lor, CALAN : Femeia îndărătnică (,,11
ip o n io l, pe parcursul întregii to le grijă de fiecare bucată de întreprinderile. Instituţiile, or- Iu n ie ") ; TELIUC : Păcatul dra-
istorii. Vor puteo li adm irate oict metal, lădiţâ de lemn, borcan goslei („M in e ru l“ ) ; PETROŞANI:
mochetele subm arinului ,,Peral*, aanlzoţiile comerciale au da Fredy ;i cinlecul preriei („7 N o
oie elicopterului „ l a Cierva*, sau sticlă, cărţi, caiete etc., toria să io măsuri pentru co 18,00 Deschiderea emisiuni). iem brie") ; U rm âriroo („R e p u b li
ia u instrum entele unor cunoscuţi etc. Să asociem faptul că lectarea şi valorificarea de Sumarul te rii. ca") ; LUPENI; Castelul eondam-
cercetători co lo ire t Ouevedo, România ore acum o populaţie Turiim -voean(â ’ 70; n o(ilor („C u ltu ra l") ; LONEA :
C ojol, M onturiol, M arti, Herrero şeurilor de hîrtie, sticlo, cauciuc. B ătălia pentru Roma - seriile
etc... E ip o iiţia va moi g â id u i, în- de 20 de milioane locuitori şl Conducerea U.J.C.C. va lua 18,20 Căm inul ; I- II („M in e ru l") ; Oam eni îm pie
iă , ţi invenţii recente, prem ióle că pentru fiecare se cumpără 19,20 1001 de ie ri - em uiune triţi („7 N oiem brie") ; A N IN O A -
la âX d M IţilIe în lern a ţio na lc de la zl de zl cîte ceva. Oricît de măsuri ca fiecare mogazin de pontru cel mici ; SA : Reconstituirea („M u n c ito
B ru ie lîe i io u de Io New Vorli. desfacere ■ dm -reţeaua prop/55' resc") ; PETRILA : Joc dublu in
mică nl s-ar părea valoarea 19,30 le ia ju tn a lu l de teora ; serviciu secret („M uncitoresc") ;
deşeului, dacă vom avea in să preia toate cantităţile de 20,00 A tpecfe de la „D in o m ovia - VULCAN : Prieteni fără groi
deşeuri ce vor fi colectate pe
Iu
(„M uncitoresc-) ;
U R IC AN I :
da" intern a ţio na la de b a i \
Desene rupestre vedere că acest deşeu se gă raza lor de actjvitate ; de o- 20,13 Film artistic : birea strict o prită (..7 N oiem brie” ) ;
ne
seşte de milioane de ori.
ORAŞTlE :
- seriile
C ălugărita
dăm uşor seama ce mult în semeneo, se va acţiona in di „A te n ta tu l de la Sorajevo* I- I I („P a tria *) ; Creata, ochii-(i
recţia stimulării cetăţenilor ca
- o producţia a
itu d io u ri-
seamnă pentru economie, oen-
în Nigeria tru noi toţi. re predau deşeuri. lor iug o ilo va ; ard ca flacăra (,,Flacăra") ;
G E O A G IU -B A I: Picioare lungi, de
Recent. biroul Comitetului Importante cantităţi de de 21,40 M ai aveţi a întrebare 4 gete lu n g i; H A ţE G : Stâpin pe si
(„P o p u la r") ; BRAD : Cei
tu a ţie
j'udeţean de partid a stabilit şeuri. moi ales metale şi lemn, Emisiune de cultura jtiin (i- 1000 de echi oi dr. M abusa
S 000 de deiene rupestre, dotind există în unităţile economice. fico ;
d>n secolul V î.e.n., ou fost des Hunedoara : O imensitate de blocuri şi edificii social-culturale proiectate pe un vigu- un pion de măsuri pentru In- De aceea este necesar ca în 22,33 Vernisaj în... X major. („S teaua ro ţi#*) ; GURABARZA:
coperita in N igerio, în regiunea ros fundal industrial. lenslficorea acţiunii de colec Lupii a lb i („M in e ru l” ) ; U IA :
Ar li I, de către Henri Lhote, con* tare, preluare şl predare a fiecare întreprindere să fie Emisiune m uiieal d istra ctivă ; M ireasa ero In negru („L um in a “ ).
ducătorul lucrărilor de cercetore Identiflcote toote resursele si 23,00 Telejurnalul de noapto ;
din codrul CNRS. to t a c e ilu l sa deşeurilor de metale, textile, să se creeze posibilitatea va 23,10 IncSideroa em isiunii.
vant l se datoreţle |l descoporl- hîrtie, sticlă, lemn şl cauciuc.
reo (reşcelor din Tosiill (Soho (1-0) In favoarea Jucătorilor Cîştlgînd cele două partide La înfăptuirea obiectivelor sta lorificării acestora.
ra). In ansam blul desenelor din
polonezi. amînate, marele maestru ame bilite in acest plan sint chema Este de datoria organizaţi
A rlit, cel moi Irecvent repreten- rican Bobby Fischer a trecut ilor de portid. sindicatelor,
★
toi «sie boul ; II urm eaio in or- Echipa de fotbal a Irakului, în fruntea turneului interna- te să contribuie în mod deo comisiilor de femei, consiliilor
d n e o frecventei girofo, rinocerul, sebit oraanele şl organizaţiile vor fi cuprinse între 8 ji 12 g ra
aflată în turneu în R. D. Ger jional de şah de Ia Buenos de partid, organizaţiile de populare, organizaţiilor U.T.C.
cle(ontul. Lhote a mai descifrat VREMEA de, ia> m olim ele intra 23 ji 26
Jucătorii români llie Nâstase mană, a jucat cu formaţia Dy Aîres, cu 5,5 puncte din 7 po şl de pionieri să-si aducă în
repreienlo reo unor core de ră i- masă şi obşteşti, unităţile cu qrode.
şi Ion Ţiriac s-au calificai in namo Dresda. Intîlnirea s-a sibile. Fischer l-a învins pe treaga contribuţie la buna des
boi, despre care se ipuneo că optimile de finală ale lurneu- încheiat cu scorul de 4-2 (1-0) Florin Gheorqhiu în 35 de mu sarcini de colectare. x făşurare o acestei acţiuni. Prin
nu or fi fost cunoscute leg iu n ii dui internaţional de tenis de la in favoarea fotbaliştilor din tări. după care a cîştîgat par Secţia l.C.M. Hunedooro aceasta se vor reintroduce în PENTRU 24 ORE PENTRU URMĂTOARELE
respective in acea epoca. Jndianopolis. Jiriac l-a învins Dresda- tida cu Mîquel Quinteros. trebuie să-şl Intensifice efor circuitul economic nolvalori.se 2 ZILE
cu 6-4, 6-0 pe americanul Jim turile pentru o Identifica toate va mări cantitatea de moterie Vrema in general frumoasă ti
Vreme frum ootă }» călduroasă,
McManus. iar Năstase l-a eli sursele de metale vechi din călduroasă, eu cerul moi m ult se cu corul variabil. Vintul va sufla
Grădină botanică minat cu 6-1, 6-4 pe mexicanul judeţ, să stabilească măsuri primă necesară industriei. nin. Vîntul va sutla potrivit din din nord est. Temperatura - In
Marcelo Lara FOTBAL Etapa a doua a barajului nord-est. Tem peioturilo m inime crojtere ujooro
Alto rezultate: Ashe (S.U.A.)-
15,25 Compo
în ţinuturile Addison (Australia) 6-3, 6-4 t pentru campionatul judeţean RADIO (5,00 Rozo vio lu rilo r ! M o g la n N e
lâ p lâ m fn ll
zitorul
—
Franulovici (Iugoslavi a )-Vord-
ner (Australia) 6-4, 6-0 ; Rou- grea ; 16,00 R adiojurnal ; 16,20 Cin* I
lâ Ştefan LAzoroscu ; 16,30
Tribuna
yer (Franţa)-Frohling (S.U A.) rodlo ; 16,45 Ciniece pentru copil de
transpolare 4-6, 6-2, 6-3; Cornejo (Chile)- Ia Haţeg au continuat miercuri meciurile etapei a doua PROGRAMUL I : 6,05-9,30 M u zici Ion RAdulescu. M lrcea SAnduleicu jl
18,00 I.C.H. „Lotru“—Voineasa,
Kourielka (Cehoslovacia) 6-2, a turneului de calificare pentru campionatul judeţean. Aurul 11 o ctu a lltâ tl ; 7,00 R adlo|urnal ; 9.30 Sorin Cloronti i 17,05 Pentru patrie :
17.35 D in tezaurul
fo lclo ru lu i nostru
chltoro - mu
9,50
C inlâ
Ateneu •
6-1 I McMilan (R.S.A.)-Carmi- Cerle| a învins tu scorul de 2-1 (2-1) pe Recolta Unirea. zica ujoarâ ; 10,(0 C on de lim ba muzica) : obiceiuri la nuntă ;
Dincolo de Cercul Polar de chael (Australia) 4-6, 6-4, 9-7 ; Cele trei goluri au losl înscrise de Gale (mln. 17), Dlnia (mtn. ip o n lo lâ ; 10.30 M e lo d ii dedicate ti M uzică uşoară ; 18,10 Revista econo
Nord, în Peninsulo Kola, între 30), pentru Aurul şi J.ăpujean (mtn. 33), pentru Recolta. nereţii ; 11.05 Seleeţlunl din opereta m ic i ; 18,30 Pagini simfonice nemu
M oreo Albe ţi Morea Borenţ, Slone (Auslralia)-Pasa/ell (Por I.G.C.F. Hunedoara şi Preparatorul Lupenl au furnizai o par „V âduvn ve s e li" de Lehor ; 11,15 ritoare. Sim fonia a V*a de Schu-
chiar in Inima m unţilor H ibm i, to Rico) 6-2, 6-4 ; Smith Douâ tablouri simfonice din opera berf ; 19,00 Gozeto radio ; 19,30 M e
b o ta n lţlii sovietic ou creol o g ră (S.U.A)-R. Kcldie (Australia) tidă viu disputată, de "n nivel tehnic bun, încheiată cu un ,,De Io M atei cetire* de Ion Norma lod ia zilei i 19,35 Cîntece popular» judeţul Vilcea
dina botanică a lp in ă poloră. A- rezultai de egalitate : l- l (1-11, prin golurile înscrise de Şte- Ofescu ; 11,30 De toote pentru to ii... de dragoste : 20,05 Tableta de seo-
ceosta se întinde pe pantele mun 6- 4, 3-6, 7-5; ICodes (Ceho- fănoscu (miri. 12), pentru Preparatorul şi Tenciu (min, 27) tu rijtii : 11,45 Sfotul m edicului I 12,00 râ. de Domokos G era ; 20,10 Vede
cilor V udiovdor ţi in voleo lo slovacia)-Stocklon (S.U.A.) 6-3, Din muzica popoarelor ; 12,15 M elo te ale m u ticii u ţo o ra : O rnella Va-
cului M arele Vudlovr, unde de 7- 5 ; Richey (S.U.A.)-Ruffels pentru Î.G.C.L. d ii de succes din repertoriul in te r nonl ; 20,20 Argheziona ; 20,25 Zece
veacuri se întinde taigaua, silvo- (Australia) 7-5, 6-4. Dtipă două etape, clasamentul se prezintă astlel : pretei Edlth Pieho ; 12,25 Ş tiinta la m elodii preferate ; 21,00 A ten t'vn e .
tundra (regiune de pădure ţi lon 1. I.G.C.L. Hunedoara 2 1 1 0 3-2 3 ti ; 12,30 ln tiln lre eu m elodia popu- p ărin ţi f P ojlo em isiunii ; 21,20 Cîn- FACE ÎNSCRIERI PENTRU ŞCOALA TEHNICA DE
dră), pustiul inghefat arctic. ★ loro }l Interpretul proferot ; 13,10 A- tă Roberto C ărţoi ; 21,30 Moment
B o lo n iţtil to vielici au organl- Disputat la Sczeczin, medul 2. Aurul Certej 2 1 0 1 3 3 2 vanprem lerâ cotidlono ; 13,22 M e lo d ii poetic Versuri de George Coţbue ; MAIŞTRI MINERI - CURS SERAL - CARE SE DES
la t pe oceoslă re ie rva ţie un cen internaţional de fotbal dintre 3. Preparatorul Lupenl 2 0 2 0 3-3 2 de N lcolce Klrculescu ; 13,45 Orchos- 21.35 Solista serii : G lg l M orga :
tru de corcetărî jtlln ţilic s pă»- echipa Pogon şî formaţia Man 4. Recolta Unirea 2 0 1 I 3-4 1 tra de muzlcâ populorA ..C ln d re lu l' 22,00 R adlojurnol ; 22,20 Sport :
trînd regnul vegelol nordic creot din Sibiu î 14.00 Caleidoscop m uzi CHIDE LA VOINEASA, LA 15 IX 1970.
aici de natură, la core ou odău- şa Rostok (R. D. Germană) a N. SBUCHEA cal ; 14,40 P ublicitate radio ; 14,50 22,30 Jazz ; 23,00 Concert de muzică
g ol o bogota colecţie de plonte luat sfîrşit cu scorul de 2-1 M e lo d ii populara de virtuozitate 1 u jo o ră ; 0,03-3,00 E lfrado nocturnă.
din alte regiuni ole g lobului po- înscrierile se fac pînâ la 25 VIII 1970.
m inlejc. In preient, in marele Examenul va avea loc la 1 IX 1970.
porc creţte o colecţie da plonte
de munte din A lto i, Tion-Şan, Condiţii de înscriere :
Saioni răsorileni ţi Pomir. In pe S.U.A. Există chiar un fond în
piniere cresc pomi. Mile şl dori e lăsase o linişte pro fizică a deţinuţilor politici. care, după ce au întreprins o fastă a războiului de agresiu — 5 ani ca miner şi 7 -8 clase ;
din tono m ijlocie, stepă ţi tegru- S fundă, apăsătoare in Cuşti le amintite nu sint altceva vizită la Con Son, au publicat ne. August Hawldns, unu! din valoare de 442 000 de dolari, — 3 ani ca miner şi liceuf teoretic ;
nilo de munte subtropica le. In întreaga sală. Ochii tu decît mici gropi de ciment zi un raport despre tratamentul membrii Comisiei de anchetă olocat de „Agenţia americano
sere rodeje tom îiî. turor corespondenţilor, parti dite in clădirile închisorii — inuman aplicat deţinuţilor din a Camerei Reprezentanţilor a pentru dezvoltarea Vietnamu — 3 ani ca miner şî şcoala profesională de mi
G rădina botanică o fost creolă neri.
concomitent cu prim ele construcţii cipanţi Io conferinţa de presa lungi do 2,70 m şi late de această închisoare. S.U.A., o declarat că a fost lui de sud" special pentru fi-
de locuinţe din Peninsula Kola. organizata zilele trecute la 1.50 m - în care sint azvirlite Care este oare vina acestor zguduit de cele văzute în nonţareo activităţii aparatului Tovarăşii care vor reuşi la examen urmează să fîe
De oceeo, o fost necesară studie Hanoi, erau aţintiţi asupra ce 5 şi, citeodată, 6 şl 7 per oameni împotriva cărora zbirii timpul călătoriei în Vietnamul represiv saigonez. transferaţi, asigurîndu-li-se cazare şi post.
rea nu numai a vegetaţiei 4* f** lor potru persoane pe ale soane, Majoritotea prizonierilor saîgonezi se năpustesc cu otita de sud. arătind că s-a putut Mai mult, o oficialitate ame
surselor pedologie» ole oeetlel le căror feţe se puteo citi greaua sint legaţi cu lanţuri şi nu pot sălbăticie ? O declară cu ci convinge, în acelaşi timp, co ricană. Robert Nooter, admînis- Inform aţii se dau zilnic la telefon I.C.H. „Lotru"
giuni. ci resolvoto ţi problem o sulennţă îndurată în anii pe foce nici o mişcare. nism - după cum scrie revista regimul saigonez este „o dicta trator-asistent pentru Vietnam
sp a tiilo r ve ni din oraşele »1 sa trecuţi în temniţele saigoneze. In momentul de faţă - au americană „Life" - însuşi co tură militară nepoputoră". al Agenţiei pentru dezvoltare — învâţâmint.
tele (m u lu rilo r transpolare. Sint cei care, ca printr-un mi ofirmat ei — în asemenea celu- mandantul închisorii, Nguyen Con Son reprezintă. însă. nu- internoţionolă, a recunoscut
In fiecare on, 6 000 de pachete racol. ou putut scăpa din în zilele trecute în faţa unei sub
de noî seminţe de plante sint chisoarea soigoneză de pe comisii a Camerei Reprezentan f c M T n f T B BW~I111TO 3
trim ise de aici in Uniunea So „însulo Infernului” — Con Son. ţilor că unele autorităţi ameri
vietică ţî in ol»e 54 de ţă ri. M ii Primul vorbitor este Nguyen cane aveou cunoştinţă de tot
de p uietî ţî rosoduri lin i trons- Thi Long, o femeie în vîrstă de ce se întîmplă Io Con Son şi
plonlote in fiecare on din gră- de 33 de ani, care are şi acum
dino botanică în numeroase p e p i în oiţe închisori. Şî cum ar
grave traumatisme de pe urma puteo. de fapt, să nu fie în Uzina de construe
niere ole Peninsulei Kolo ţi în schingiuirilor Io care a fost su Con Son — la ora relatărilor
alte regiuni ale U R S S. cunoştinţă de cauză cînd înseşi
pusă. In vocea ei se amestecă unităţile americane participă,
sentimentele de repulsie şi, tot aso cum s-o întimplot la Song
odată, de mînie. „Am fost în My şi în olte localităţi sud-
Manuscrisul grozită de cele ce am văzut vfetnameze, la asasinarea in
acolo - povesteşte ea Oamenii masă o unor civili nevinovaţi maşini 7
sint supuşi unui regim de în le sint deţinuţi oproximativ Van Ve : „Aici se oflâ... cei mo! o porte infimă a fărăde Evenimentele core se petrec
lui Hemingway fometare, bătuţi şi schingiuiţi, 1 200 de prizonieri, dintre co foarte încăpăţînaţi. Oameni legilor ce se comit pe pomîn- în Vietnamul de sud se înscriu,
fiind lipsiţi de orice asistenţă re peste 400 sint femei. Cele foarte răi. care refuză să salu tul sud-vietnamez. Agenţia astfel. în trista istorie a regi
medicală". Ceilalţi trei, oameni moi frecvente pedepse folosite te drapelul. Ei refuză să salute „Eliberarea" arata că, in cursul mului de la Saiqon — ce se
In luna septembrie se vo e dilo cu pârul aproape albit, confir sint şocurile electrice, bătaia, chiar şi drapelul american". ultimilor zece ani, in codrul menţine Io putere numai cu sî
în S U.A. nuvela „Isla n d s in Ihe mă şî ei, cu noi amănunte tortura cu apă. privarea de Drama de Ia Con Son a dai aşa-ziselor „operaţii de pe datorită sprijinului S.U.A. - ca Craiova
slreom* („In su le In curent"), o zguduitoare, tratamentul inu asistenţă medicala şi altele. naştere în largi pături ale opi depsire" ou fost ucişi 170 000 acte deliberate de cruzime în
scriitorului E m il Hemingwoy O ri man la care recurge regimul In fiecare lună numărul celor niei publice, ca şi în rîndurile de civili şi aruncaţi în inchî- dreptate împotriva unor oa
ginalul nuvelei a lo it găsii în saigonez pentru a-şi lichida care mor $e ridică Io peste 20 unor personalităţi politice - soore peste 500 000 de ne meni a căror singură vină este
tre documentele romuse după odversorii. Ani îndelungoţi ou Orice murmur este pedepsit cu concepţii dintre cele moi vinovaţi. In prezent se află in- Str. Bujorului nr. 20,
m oaitea scriitorului- Se pare că supravieţuit în acele „cuşti pen aici cu cea mai mare brutali contrastante în privinţa răz ternoţi în temniţele saigoneze de a lupta pentru independen
aceosto nuvelă a losl scrisă prin tate... Este aplicată aşa-zisa boiului din Vietnam — unei peste 200 000 de oameni. ţă şi libertate, pentru dreptul ANGAJEAZA DE URGENTA ELECTRICIENI DE
1550. M onuierisul original a fost tru tigri", fioroase instrumente metodă o morţii lente. Existenta adevărate „spirale o ororii” Este. în acelaşi timp. semni socru de o-şi hotărî singuri
respectat întocm ai, cu escep(io u de tortură folosite de odminîs- „cuştilor pentru tigri” o fost faţă de represiunile săvîrşite ficativ de relevat că aceste în destinele. ÎNTREŢINERE, categoria 5-6, fără condîţiî de ca-
nor miei corectări de punctuotie. troţia închisorii, pentru înfrîn- relevata şi de către doî mem împotriva populaţiei din Viet chisori sînt construite şî între
zare.
a u to riio te de văduva scriitorului. gereo moralului şi distrugerea bri ai Congresului american, namul de sud, consecinţă ne- ţinute cu fondurile trimise de I. ALEXANDRESCU