Page 104 - Drumul_socialismului_1970_07
P. 104
Vizitai în R. P. Chi GENEVA Şedinţa Comitetului VIETNAMUL DE SUD % Cartierul qeneral al divi ¡ 1
ziei 101 aeropurtate a
neza a delegaţiei pentru dezarmare SAIGON 30 (Aqerpres).—
fost bombardât
militare române GENEVA 30 (Aqerpres). — dial nu pot fi modificate cu In cursul nopţii de miercuri
spre joi,
forţele patriotice
La Geneva s-a desfăşurat joi forţa fără a distruge lotul- sud-vietnameze au continuat
atacurile cu mortiere si ra
PEKIN 30. Corespondentul A- forţelor maritime militare, per o nouă şedinţă a Comitetului In numele unor ţări neanga chete asupra poziţiilor ame
qerpres, Ion Gălâleanu, trans soane cu munci de răspunde pentru dezarmare. Luînd cu- jate membre ale comitetului, ricano-saigoneze. După cum APA PE LUNA
mite : Joi după-amiază. la Pe re din departamentele de re vîntul. reprezentantul Poloniei. repiczenlanlul Suediei a pre a anunţat un purtător de cu-
kin au continuat convorbirile sort Şi alte oficialităţi milita W. Natoff. s-a pronunţai pen zentat un document de lucru vînt militar american, car Se va ajunge să se gă
din I rc Huon lun-şcn. şeful Ma re, iar din partea română qe- tru participarea celor două prin care se propun unele a- tierul qeneral al diviziei 101 sească (sau să se extragă)
relui Stai Major al armatei neral locotenent Ionel Vasile, state qermane la lucrările co mcndamenle la proiectul de aeropurtate, situat la 23 k i apă pe Lună ? Aceasta este
populare chineze de elibera adjunct al ministrului forjelor mitetului. Totodată, el a sub tratat privind denur.Iearizarea lometri de oraşul Hue. a întrebarea pe care şi-a pune
re. şi qcncral colonel Ion lo- armate, qencral maior Con liniat necesitatea imperioasă a l cri lovi ilor submarine prezen fost bombardat. De aseme in prezent profesorul italian
nită. ministrul forţelor armate stantin Opriţă, adjunct al se organizării unei conferinţe tat concomitent de U.R.S.S. şi nea, purtătorul de cuvînt Giovanm de Maria, care de
ale Republicii Socialiste Româ cretarului Consiliului Politic pentru securitatea europeană. S.U.A. In document se cere, saîqonez a indicat că patru curînd a reuşit să extragă,
nia. Superior al Armatei, şi amba Toate forţele polilicc respon între altele, inserarea in pro asemenea atacuri au fost ( pentru prima oară in lume,
La convorbiri au participat sadorul Aurel Duma. sabile din Europa, a declarat iectul de tratat a unei clauzo îndreptate asupra poziţiilor oxigen gazos din eşantioane-
din parlea chineză Siao Cin- Convorbirile s-au desfăşurat W. Natori. par să-şi dea sea care să oblige părţile semna ocupate de trupele saiqone- le de roci lunare furnizate de
kuan adjunct al ministrului a într-o atmosferă cordială, prie ma că structurile poliIîce ale lare să continue negocierile ze.' N.A.S.A.
continentului european, rezul
părării nationale, comandantul tenească. tate din ultimul război mon- în vederea realizării unei de- Bombardierele americane Intr-un interviu acordat săp
mililarizări totale
a teritori
ilor submarine. Se fac. de a Fosele patriotice din Vietnamul de sud au declanşat noi au continuat raidurile lor a- tămânalului din Milano „Eu*
Giovanni
ropeo", profesorul
semenea. unele sugestii pri atacuri asupra unor poziţii fortificate americano-saigoneze. stipra patru provincii din de Maria a afirmat că „vii
Vietnamul de sud. situate la
Porturile britanice continuă să fie vind modalităţile de control al nord-vest şi sud-vest de toarele călătorii spre Lună vor
îndeplinirii clauzelor Tralatu-
In foto : Atac al F.N.E. în regiunea Tri-Thien-Hue. Saigon. fi privite cu un mare interes,
h . i .
paralizate de greva docherilor fiind vorba mai ales de ob
ţinerea unor eşantioane luna
re din profunzimea solului Se
LONDRA 30. — Corespon speciale de anchetă conduse tele de vapoare care aşteap lenei. E probabil ca in roci
dentul Aqerpres, Nicolae de lordul Pcarson, numeroşi tă descSrcareo sau încărca Şedinţa comună a Consiliului SPANIA Cel mai grav conflict de muncă le mai profunde să se gă
Plopeanu, Iransmile Porturi deleqaţi şi-au exprimat ne rea. sească apă, in timp ce la
le britanice vor continua să mulţumirea deoarece reven Uefcrindn-se la rezultatele suprafaţă aceasta s-ar fi pu-,
lie paralizate pînă luni dimi dicările docherilor nu au fost amplei mişcări sindicale, zia tut evapora sub influenţa ra
neaţa ca urmare a grevei ce satisfăcute în inlreqime. rul „Daily Mirror" sublinia Revoluţiei şi guvernului algerian din sistemul de transporturi urbane diaţiilor solare, a acţiunii via
lor 47 000 de docheri. Atunci „Vor fi unele porturi în care ză că. deşi satisfacerea re tului solar, a vidului etc". Po
va fi pusă în aplicare holS- lucrul nu va fi reluat nor vendicărilor docherilor a fost MADRID 30 (Aqerpres). — boiului civil din anii 1936 trivit părerii (¡norului savant
rîrea de reluare a lucrului, mal pentru că activiştii sin numai parţială, ea va deter ALGER 30. —. Coresponden dessalam. şelu) deleqatiei al Reunii, miercuri seara într-o 1939. Greviştii cer ca o parte italian, astronauţii vor trebui
adoptată miercuri de confe dicali locali sînt in dezacord mina şi alte categorii de tul Aqerpres. Constantin Ben- geriene la recenta conferinţă şedinţă extraordinară, guver a fondurilor suplimentare ob să „foreze solul lunar sau să
rinţa naţională a deleqa{ilor cu hotărîrea Uniunii" — scrie muncitori să ceară mărirea qa. transmite : economică maqhrebiană de la nul spaniol a ordonat. ..mobi ţinute de pe urma recentei coboare in cratere, a căror
docherilor. Dar, după cum ziarul „Scotsman". salariilor. Consiliul Revoluţiei şi gu Rabat, a făcut o expunere In lizarea militară" a întregului scumpiri a biletelor de călă parte inferioară n-a fost a-
sublinia joî presa londoneză, Joi. în unele porturi, do vernul alqerian sJau întrunit legătură cu rezultatele aces personal al Companiei metro torie să fie destinată măririi linsă de radiaţii. Ar fi in
ar putea exista cazuri de cherii au hotârît să înceapă Eăcind un bilanţ al miş miercuri seara într-o şedinţă teia. politane din Madrid. Hotărîrea salariilor personalului ce de teresant ca un astronaut să
continuare a qrevei tnlr-o descărcarea navelor cu pro cării sociale din Anglia comună, prezidată de şeful a fost luată ca urmare a qre serveşte metrourile. poată ridica raci din aceste
Comunicatul dat publicităţii
serie de docuri- ..O întoar dusa perisabile la bord. Se „Emploiment and Produrtivily stalului, Houari Boumeriiene. la Alger la încheierea şedin vei declarate pe neaşteptate în După cum menţionează cratere, roci care ar putea să
cere qenerală la lucru este apreciază că. în cazul cînd Gazelte" arată că în prime In cadrul întrunirii, ministru! ţei comune a Consiliului Re dimineaţa aceleiaşi zile de cei gentia Associated Press, aceas conţină în compoziţia lor chi
îndoielnică" — scrie ziarul luni dimineaţa lucrul va fi le şase luni ale anului au a- afacerilor ' externe, Abdelaziz voluţiei şi a guvernului ex 3 800 salariaţi ai societăţii ce tă qrevă „a avut efectul unei
„Sun". reluat norma) în toate por vul loc 2 29G greve, la care Boutellika. a prezentat un ra primă dorinţa Algeriei de a exploatează metroul din ca bombe în capitala spaniolă". mică sau să „adăpostească"
pitala Spaniei
După cum se şlie, la con au parlicipat 904 800 munci Aqentia subliniază că ea re substanţe volatile de tipul
ferinţa naţională a delegaţi turile, vor fi necesare cel tori. Publicaţia relevă că port consacrat relaţiilor alqe- continua $i consolida coopera Greva salariaţilor metroului prezintă „cel mai grav con hidrogenului sau chiar apă".
lor docherilor, care a apro puţin şase săptămînl pentru s-au pierdut peste 5 milioa ro-irancezc. iar ministrul in rea cu Franţa în toate dome a dus la paralizarea principa flict de muncă din sistemul de Referindu se la experienţele
bat recomandările comisiei a se degaja docurile de su ne zile muncă. dustriei şi energiei, Belaid Ab- niile, pe baza respectării su lei reţele de transport in co transporturi urbane din istoria care i-au permis să extragă
mun din Madrid care deser regimului Franco" şi intervine oxigen din rocile lunare, pro
veranităţii celor două ţări si veşte zilnic 1,5 milioane per la numai opt zile după ce în fesorul . de Maria a arătat :
a intereselor lor reciproce. soane. aproape jumătate din oraşul Granada au avut loc „la inceput metoda utilizabilă
V populaţia oraşului. Aceasla es pe Luna pentru obţinerea
M O S C O V A — M in is tr u l b il. să procedeze d ire c t la B l) D A P E S T A — C o m e rţu l In in te re s u l d e z v o ltă rii pe In acelaşi timp. documentul grave ciocniri între muncito
in d u s trie i de a u to m o b ile d in p ro sp e cta re a şi e xp lo a ta re a e x te rio r a l U n g a rie i a cre s mai- d e p a rte a c o m e rţu lu i relevă hotărîrea Alqeriei dc a te prima acţiune revendicati rii constructori qrevişti si po oxigenului o va constitui va-
U .R .S .S , A le k s a n d r T a ra so v, re s u rs e lo r p r o p r ii de h id r o c u t cu peste 25 la sută in e x te rio r u n g a r, a re le v a t promova o colaborare multi vă a înlreqului personal al litie care s-au soldat cu trei porizarea. Problema de fond
a p r im it pe p re ş e d in te le f i r c a rb u ri. In ca zu l In care u n u l c o m p a ra ţie cu p e rio ada co Jozsef B iro , va f i a c o rd a t şi laterală cu ţările maqhrebiene. Companiei metropolitane în este dc a întrebuinţa sursele
m e i ja po neze „ K o m a ts u ", d in tre aceste state în ch e ie re sp u n ză to a re a a n u lu i tre a lto r în tr e p r in d e r i m a g h ia re treprinsă de la încheierea răz morţi Si peste 80 de răniţi. de energie care există pe
R. K a iu a i, care se a flă in tr-o co n tra cte cu firm e p e tro lie re cut, a d e c la ra t în c a d ru l u d re p tu l sn efectueze s c h im Lună, şi in special energia
v iz ită la M oscova, la in v ita s tră in e — m en ţio n e a ză d o nei c o n fe rin ţe de presă la b u ri c o m e rcia le d ire c te cu solară". Asupra acestui punct
ţia C o m ite tu lu i de stat p e n tru c u m e n tu l — el va cău ta să B ud ap esta, m in is tru l c o rn e r- fir m e s tră in e şi v o r f i a n a li profesorul de Maria a indi
ş tiin ţă şi teh nică . K a w a i va zate p o s ib ilită ţile de crea re In urma poluării atmosferei cat utilizarea oglinzilor pentru
avea c o n v o rb iri cu p r iv ir e la a u n o r in tr e n r in d e r i m ix te descrmnr.in^ren si transforma
c o la b o ra re a te h n ic o -ş tiin ţifi- u n g a re cu cele d in s tră in ă rea prafului tunar in gaz si
că in d o m e n iu l in d u s trie i tate. R. P. U n g a ră , a d e c la ra t recuperarea, in felul acesta,
m a ş in ilo r a g ric o le , de tra c J. B iro , ă în c h e ia t a c o rd u ri a oxigenului. „Este vorba de
to a re şi a l in d u s trie i de a u Agenda economică c o m e rc ia le pe te rm e n lung Stare de alertă a determina temoeratura care
to m o b ile . in fo rm e a z ă a g e n ţia cu două ţă r i care fa c v a rte ■> se va putea obţine cu ajuto
TASS. d in C.E.E.,- şi a n u m e Ita lia rul cuptoarelor solare ; dar
★ şi F ra n ţa şi se p re gă te şte nu există limite în acest sens.
A L G E R — L a o lu n ă de sem n are a 7inor a s tfe l de a - de gradul unu la New York Deja pe Pâmint s-au obţinut
la în ch e ie re a celei de-a 20-a îşi a s ig u re cota cea m a i m are ţu lu i e x te rio r a l R.P.U ., c â rd u ri cu R. F. a G e rm a cu aceste cuptoare solare
c o n fe rin ţe m in is te ria le a O r de p a rtic ip a re şi să in s titu ie , Jozscf B ir o. S c h im b u rile de n ie i şi ţă r ile B e n e lu x . R efe- temperaturi intre 3 000 y
g a n iz a ţie i ţă r ilo r e x p o rta to a to to d a tă , c o n tro lu l d ire c t m ă rfu ri cu ţă rile so cia liste rin d u -s e la re la ţiile , c o m e r 3 500 grade Celsius.
re de p e tro l fO P E C ), la A l asu pra tuturor o p e ra ţiu n ilo r au crescu t în această p e rio a c ia le u n g a ro -a u s trie c e . v o r NEW YORK 30 (Aqerpres). cinat cu controlarea poluării procentaje înalte de oxidanţi,
ger au fo st date p u b lic ită ţii, de e ip lo a ta re a z ă c ă m in te lo r dă cu 15,7 la sută, ia r cu ţă b ito r u l a re le v a t că ele se Primarul oraşului New York, atmosferei newyorkeze după bioxid de carbon şi reziduuri CUTREMUR DE PAMINT
c o n fo rm h o tă r ir ii a n u n ţa te sale de h id ro c a rb u ri. rile care . folosesc ca. mijlQC, de sjă şoară pe baza u n d i a - John Lindsay, a declarat mier ce secţia sanitară a cerut a- emanate de automobile sau IN IRAN
a n te rio r, re z o lu ţiile a d o p ta te O a ltă re z o lu ţie , a d o p ta tă de p la tă d o la ru l — cu 43,8 c o rd pe c in c i a n i, care va curi stare de alertă de qradul doptarca de urqenţă a unor întreprinderi industriale. Dea
de p a rtic ip a n ţii la această în c a d ru l a ce le ia şi c o n fe la sută. In p e rio a d a am inti e x p ira în a n u l 1972. A n u l unu ca urmare a poluării at măsuri de contracarare a e supra unei zone cuprinse în Puternicul cutremur de pâ
în tru n ire . Ţ ă rile m e m b re ale rin ţe , s p rijin ă acţiunea A l tă, e x p o rtu rile U n g a rie i au tre c u t, ele au a tin s m im a de mosferei celei mai mari metro fectelor poluării şi prevenirii tre ţăfmul Atlanticului şi mun mint care a avut loc joi di
O P E C — s u b lin ia z ă una d in geriei dc re a ju s ta re a p re crescu t cu 33,1 la sută. ia r 10 m ilio a n e d o la ri, u rm in d pole americane pînă la un ni consecinţelor ei. Lindsay a or ţii Aleqani se aşterne un strat mineaţa in Iran a afectat re
tre p rin c ip a le le re z o lu ţii — ţu lu i de re fe rin ţă a l p e tro lu im p o rtu rile — cu 57,5 la să crească în c u rs u l acestui vel considerat deosebit de pe donat. de asemenea, ca toate qros de ceaţă care face ca ra giuni întinse din provinciile
se v o r s tră d u i, pe c it p o si lu i sdu d e s tin a t e x p o rtu lu i. sută. an. riculos. Hotărîrea a fost luată crematoriile salubrităţii să-şi zele soarelui să fie difuze, re- Gorgan şi Khorassan. Regiu
în cadrul unei reuhîuni extra reducă cu 20 la sulă activita ducînd in unele locuri vizibi nea cea mai lovită de cutre
ordinare a organismului însâr- tea, pentru a reduce la mini litatea pînă la 400 de metri. mur se situează in partea de
mum sursele de poluare şi a Toate prognozele meteorologi est a lanţului muntos Alborz,
avertizat pe newyorkezi să fie ce indică situaţie staţionară intre oraşele Gombad-Gabui
„pregătiţi în vederea interzi cel puţin pînă la sfîrşitul săp si Bojnurd. Cele mai mari dis
cerii circulaţiei tuturor auto tămânii In curs. Serviciile me trugeri s-au înregistrat în ora
Din presa străină mobilelor particulare în anu dicele semnalează o recrudes şele Maraveh Tapeh, Chahrud
mite zone ale oraşului" dacă cenţă a afecţiunilor aparatului si Sabzevar. După cum anun
crîza se agravează. El a emis respirator şi iritarea ochilor ţă Institutul de seismologie
totodată o serie de dispoziţii ca urmare a cantităţilor în al Universităţii din Teheran,
J LOVITURĂ DATĂ £010- privind reducerea consumului semnate de bioxid de sulf şi migrarea telurică s-a orodus
de energie electrică, care din
alte substanţe vătămătoare clin
6.15
succesiv Io ora 5,35 şî
cauza funcţionării cu capaci
tate maximă a tuturor instala atmosferă. (ora locală). Potrivit primelor
Incepînd de miercuri, majo
ţiilor de aer condiţionat, nu ritatea oraşelor americane din informaţii, peste 50 de per
soane au (ost ucise, iar numă
mai poate asigura desfăşura
H lIS H I PORTUGHEZ“ rea normală a activităţii eco această zonă, inclusiv Washing proiimallv 100. Un mare nu
rul răniţilor se ridică la a-
tonul. se află în stare de aler
Centralele
electrice
nomice.
şi-au redus voltajul cu 8 la su tă. In capitala federală se în măr de locuinţe au lost dis
registrează tn prezent cet mai
tă, limita minimă de asigurare înalt nivel de poluare a at truse iar căile de comunica
Conferinjo ¡nternoţionolă de dreaptă a popoarelor aflate a energie! electrice necesare mosferei. Situaţii similare sînt ţie si liniile telefonice între
solidorilole cu lupto popoore- sub jugul colonîolist. fn primul consumului uriaşei metropole semnalate Şi la New Jersei. rupte în întreaqa zonă afec
ior din coloniile portugheze, rînd, trebuie intensificată oc- newyorkeze. Boston, Atlanta, Ballimore, tată de cutremur.
care o avut loc la Roma, a tivitateo de propagandă care Toate aceste măsuri au fost Maryland etc. Autorităţile iraniene au tri
însemnat o infrîngere politică să facă din ce în ce moi cu adoptate ca urmare a menţine Specialiştii afirmă că acest mis în regiunile sinistrate echi
deosebit de severă pentru re noscută. îndeosebi în rîndul rii în ultima săptămînâ a unei fenomen neobişnuit este rezul pe medicale, alimente si îm
gimul de Io Lisabona. Vosta opiniei publice vest-europene, temperaturi ridicate (între 30 tatul reacţiilor chimice dintre brăcăminte.
participare la această confe lupto popoarelor din coloniile şi 35 de grade Celsius la um razele solare şi hidrocarburi,
rinţă — 177 organizaţii poli portugheze, succesele şi di bră) pe aproape întreaga coas produse în condiţiile de căl INUNDAŢIILE DIN
tice, sindicale, religioase din ficultăţile sole, realizările pro tă atlantică a Statelor Unite. dură şi umiditate staţionară NORD ESTUL INDIEI
64 de tori din Europa, Asia. gramelor lor de reconstrucţie Căldura excesivă, absenţa a excesivă. Cea mai mare parte
Africa şi America Latină, pre naţională. In ol doilea rînd, proape totală a curenţilor de a hidrocarburilor din atmosfe Inundaţiile care s-au pro
cum ţi reprezentanţi oi Orqo- trebuie să se acţioneze în ve aer şi un qrad neobişnuit de ră provin dîn arderea petrolu dus în regiunile din nordul
n 12 a ţi e i Naţiunilor Unite si derea organizării unei mişcări mare de umiditate au favorizat lui şi a altor combustibili or Si estul Indiei din cauza plo
Organizotiei Umtătii Africane de masă care să realizeze pe formarea de adevăraţi nor 1^ de ganici în motoarele cu com ilor musonice, au provocat
praf, fum şi substanţe poluan
— a demonstrat o semnifica deplin obiectivul politic ol izo JAPONIA. Pe teritoriul Japoniei au loc manifestaţii de protest împotriva intervenţiei te emise în atmosferă. La New bustie internă. Acestora li sc pînă în prezent moartea a 76
tivă deplasare survenită in o lării Portugaliei. De asemenea, militare americane în Indochina. •York. Washington şi în alte adaugă cantităţile de fum, praf de persoane. Daunele mate
pinio publică vest-europeonă, este necesară exercitareo pre In fotografie : Demonstraţie de protest pe străzile oraşului Yokohama. centre urbane de pe coasta a şî alte substanţe emise în at riale cauzate de apele revăr
a recunoaşterii de către cele siunilor asupra guvernelor care tlantică, în atmosferă se găsesc mosferă de întreprinderile in sate, care au distrus nume
dustriale şî alte surse similare.
moi largi cercuri o importanţei continuă să menţină relaţii roase case si au acoperit cul
şi rolului luptei de eliberare strînse cu Portugalia, gîrînd, turile cerealiere şi plantaţiile
sau chiar ajutînd direct, răz
naţională din coloniile portu de ordine s-au produs cioc Ofllce-ul, stabilind relaţii di de eeaî şi bumbac pe intinse
gheze. Elementul care a unit boiul colonialist. Totodată, tre suprafeţe, sînt apreciate la a
buie să se stabilească contacte niri, soldate cu rănirea mai plomatice cu guvernul de la
toate aceste lorte, otit de di multor persoane. Ciţiva zeci Sanaa. proximativ 80 milioane de
ferite din punct de vedere po directe cu vastele zone elibe de negri au fost arestaţi. După cum precizează co Cazul Manşon ruoii. Cel mai mult au avut de
litic şi ideologic, a fost apelul rate din Angola, Guineea şl 0 + 0 municatul Ministerului de suferit locuitorii statelor As
lansat în ianuarie de mişcă Mozambic prin intermediul re- Comisia juridică a Senatu Externe al Marii Britanii, sam, Bihar si Uttar Pradesh,
rile de eliberare din Angola, la ţi i Io r bilaterale între parti lui S.U.A. a aprobat un a hotărîrea a fost luată în ur unde Inundaţiile au luat pro
Guineea-Bissau si Mozambic. de, organizaţii, adunări repre mendament constituţional ma consultărilor cu guver Linda Kasabian. principalul Manşon să se apropie la o porţii tragice Unităţi ale ar
Principalele puncte formulate zentative, punînd astfel bazele prin care se acordă femeilor nele altor ţări interesate şi martor al acuzării în proce distanţă convenabilă. matei sî echioe de voluntari
în acest apel sînt : deplino re unei recunoaşteri juridice e din America aceleaşi drep a fost comunicată guvernu sul intentat „fam iliei" de hip Potrivit spuselor Lindei aarticipâ la operaţiunile de
cunoaştere a legitimităţii luptei fective a acestor teritorii, pri turi ca şl bărbaţilor. Acest lui republican priD ambasa pies condusă de Charles Kasabian, soţii Labianca au salvare sî aiutarare a popu
mele elemente ale viitoarelor
popoarelpr din Angola, Gui amendament care se află pe dorul italian în «Yemen, ca Manşon, şi-a continuat depo fost ucişi de protagoniştii se laţiei.
neea şi Mozambic, sprijinul noţiuni independente. agenda congresului de 47 de re reprezenta şi interesele ziţia, relatînd despre ucide rii precedente, Manşon rezu- Concomitent cu aceste ca
larg acordat luptei acestor po S-o vădit cu ocesl prilej do ani a stirnil de fiecare dată, britanice. rea, la mai puţin de 24 de mindu-se la a lega mîinile lamităţi, in reqiunile dîn nord-
rinţa întregii comunităţi inter ore de la episodul „Sharon
poare, precum şi atmosfera de naţionale de o ocorda sprijin în timpul dezbaterilor în Pe de altă parte, quvernul victimelor şi la a-i explica estul Indiei nu fost semnala
izolare politică, morală, eco Un purlător de cuvînt a) congres, opoziţia unor cer britanic a informat pe însăr Tale", a proprietarului unei lui Watson cum să proce te in ultimele 24 de ore cu
nomică şi militară pe pion in luptei de eliberare. In rîndurile Forelqn Ofilcc-ului a anun curi politice americane. Fap cinatul cu afaceri al leqa- reţele de supermaqazine, Le- deze. tremure. Ele au fost resimţite
ternaţional in care se află re organizaţiilor intemoţionole s-a tul se explică, după aprecie tiei regaliste a Yemenului do no Labianca, şi a soţiei a- Cea ae-a doua şedinţă im- mai ales în statul Assom,
conturat ideea că lupta împo ţat că guvernul britanic a cesluia. Au participat la a- porlantă a procesului a fost,
gimul de la Lisabona. hotărit să recunoască pe no rea observatorilor, prin a la Londra că misiunea sa a unde a fost distrus un pod,
triva colonialismului portughez ceea că amendamentul im luat sfîrsit, ceaslă a doua „expediţie" în ca şi cea dintîi, întreruptă iar mai multe clădiri au fost
Conferinto şi-a îndeplinit cu trebuie să îmbrace forme ase ul sultan al Mascatului şi Cu suşi Charles Manşon, care constant de obiecţiile avoca
bine sarcina pentru care o mănătoare cu cea dusă împo manului. Oabus Ben Sald, plică abroqarea unor legi fe 0 + 0 fusese nemulţumit de felul ţilor apărării, formulate la a avariate. Cutremurele au
fost convocată, rezultatele sale instalat la Salalah după „re derale sau locale care con provocat panică in rîndul
triva Republicii Sud-Africone. semnează o serie de discri In sala „Gasukl Kalkan" „dezordonat" în care adepţii proape fiecare întrebare a
urmînd să aibă o influenţă co- Interesant de relevat este voluţia de la palat“ din 23 din Tokio au început joi şe săi îi executaseră cu o seară procurorului. Manevra fiind pooulaţiei. qreu încercate în
minări între bărbaţi şi femei,
virşitoare în.,multe direcţii pe şi faptul că in timpul desfă iulie, care s-a soldat cu ab îndeosebi în diferite sectoare dinţele pregătitoare în vede înainte ordinele, Charles apreciată de judecătorul ultimele două sântămîni dîn
o perioadă lungă. In cursul şurării acestei conferinţe ceî dicarea fostului suveran rea celei de-a 16-a Confe Walson. asasinul. potrivit Charles Older ' dre-pt o „sfi cauza inundaţiilor, dar, no-
desfăşurării lucrărilor conferin trei conducători ai mişcărilor — Said Ben Taimur. După ale economiei. La Washing rinţe internaţionale pentru Lindei Kasabian, a cel puţin dare a Curţii", frvinq Kana- trivi! primelor ştiri, nu ou fost
ton se apreciază că Senatul
ţei, a ovut loc o dezbatere po de eliberare au fost primiţi de cum sc şlie, acest teritoriu, ar putea lua în dezbatere a Interzicerea armei atomice şl două dintre persoanele afla rek şi Ronald Hughes (avo semnalate alte victime.
litică reolă. o analiză profun către Pooo Poul ol Vl-lea, mar- situat in estul Arabici (su cest amendament în cursul cu hidrogen, organizată dc te în vila Folanski, Patricia caţii lui Manşon şi respec
dă o unei voste game de cînd prin aceasta recunoaşte prafaţa dc 212 380 km pă toamnei. Consiliul japonez pentru in Krenwjnkel, Susan Atkins şi tiv al Leslieî van Houten) au GRAVE INUNDAŢII
probleme. Important este însă rea de către cea mai înaltă traţi. GOOOOO locuitori), arc 0 + 0 terzicerea armei atomice şî Leslie van Houten. care îşi fost condamnaţi la noapte IN ELVEŢIA RASARITEANA
foptul că diversitatea contri autoritate catolică a cauzei de fapt, In virtutea unui „tra Marea Brltanle a hotărit să cu hidrogen (Gensuike). La făcea în acea scară „debu de închisoare
buţiilor aduse nu a pierdut juste, legitime şi a voinţei unor tat special de relalii" cu An- recunoască Republica Ara conferinţă participă delegaţii tul". înainte de a ajunge la Ajuns în această fază, pro Furtunile care s-au abă
qlia, un statul de protectorat
niciodată din vedere conţi popoare care vor să fie libere bă Yemen, a anunţat Porelgn din mai multe ţâri ale lumii. vila victimelor, a relatat Lin cesul a oferit, pe de altă par tut în ultimele două iile a
nutul esenţial ol conferinţei, şi independente. _ britanic. da Kasabian. Manşon a fost te, un element nou : altt supra Elveţiei răsăritene au
0 + 0
sprijinul care trebuie acordat Se poate afirma pe bună Populaţia dc. culoare din pe punctul de a ucide, fără Linda Kasabian. cit şî avoca provocat grave înundntii în-
UiDtci oopoorclor din coloniile Preşedintele S.U.A., Rlchard Nixon, a semnat, mier vreun motiv aparent, un tî- tul ei, Gary Fleischman. au tr-o serie de regiuni. Şoselele
dreptate că conferinţa a con oraşele americane Hartlord
portunheze. Punctul politic cel stituit un important punct de (stalul Connecticut) şi New curi la San Clemente (California) legea privind insti năr aflat la volanul unei ma primit numeroase amenînlărî si liniile lerate au fost tăiate
mai imoortont al concluziilor plecare pentru o Iarnă acţiune Bcdford (Massachusclts) a tuirea unor măsuri pentru contracararea criminalităţii şini sport. Acesta a scăpai ca cu moartea, tina dintre aces in mai multe puncte din
este : internoî'c/ alizării răz internaţională. îndeosebi euro participat in ultimele 24 de în capitala îederală a Statelor Unite, Washington. Le prin minune, demarind în vi tea a lost proferată chiar de Gberlandul bernez, călătorii
boiului colonialist dus de por peano, care va trebui să fie ore Ia noi manifestaţii de gea, prima de acest fel din- istoria S.U.A., acordă îm teză la semnalul verde al Charles Manşon, care este a- fiind transportaţi cu bărcile
tughezi trebuie să i se opună consolidată şî dezvoltată. protest împotriva unor acţi puterniciri sporite organelor judiciare şî poliţieneşti în semaforului lîngă care opri sezal în sala tribunalului la SÎ autocarele între Daerlîn-
vederea combaterii activităţii crimei organizate,
numai cîţiva metri de marto
pre
o internaţionalizare o ocţiuni- uni represive ale poliţiei. cum şî a altor manifestări de acest fel. se şi nepermiţînd astfel lui ră. gen $i Interlaken.
unilor de solidoritote cu lupta („Rinascita") Intre manifestanţi şî forţele — I
Radaeţia jl admlnhtraţla iloru Iul i Deva, itr. Dr. Petru Groza nr. 33. Tolofoane t 12317 *111275. Tiparul I întreprinderea poligrafică Deva. 44065