Page 12 - Drumul_socialismului_1970_07
P. 12
DRUMUL SOCIALISMULUI tţ Nr. 4617 3 VINERI 3 IULIE 1970
H9
Cuvîntareu tovarăşului
9
N I C O L A E CE
9
volnjei unice a Întregii na eqalitate Intre tot* cei ce mun- Hesigur, aşa cum am mai făurirea unor diguri noi.
ţiuni. Facem totul pentru a , cesc, fără deosebire de naţio spus. in procesul elaborării po In afară deci de măsu
realiza în cît mai bune condi- nalitate. (Aplauze puternice). litic ii interne şi externe se pot rile prevăzute in progra
liuni programul dezvoltării Vorbim de toate acestea, to exprima Si păreri qresite. mul naţional privind iri
multilaterale a tării, adincirea varăşi, pentru că ele fac par
re că nu s-au tras toate învă democratici socialiste în pa te inseparabilă din eforturile N-avem declt să le dezbatem, gaţiile Si ameliorarea terenu
ţămintele din istorie, din dez tria noastră. (Aplauze puter noastre pentru construcţia noii să le discutăm, să dovedim ne rilo r agricole — pe care l-am
voltarea evenimentelor u ltim i nice) societăţi, care trebuie să fie o temeinicia unor asemenea pă adoptai anul acesta în luna mar
lor ani care atestă că a apus Nu vreau să vorbesc acum societate a dreptăţii şi echi reri. Trebuie să înteleqem că tie — va trebui să luăm ma
pentru totdeauna vremea asu pe larq despre problema na tăţii sociale, a frăţiei intre oa societatea noastră nu se poate suri suplimentare. Realizarea
p ririi si dominaţiei neslinqhe- înfăptui fără ea conslrLClorul lor va cere. pe lînqă eiorluri
ţională. Am vorbit de altfel meni, societatea in care fieca
rite asupra altor popoarei că chiar aici — acum un an mi re cetăţean să-si poată mani socialismului sâ aibă posibili materiale, si multă muncă; fie
politica colonialistă, imperia se pare — despre această pro festa din plin aptitudinile, ca tatea de a gindi, de a-§i expri care trebuie să pună umărul
listă este sortita eşecului şi ni blemă. Cunoaşteţi cu totii cu pacităţile, societatea în care. ma fiber părerea asupra felului pentru a realiza lucrările me
mic in lume nu mai poate face ce mare atenţie înfăptuieşte cu adevărat stăpin pe destine cum să edificăm mai bine noua nite să facă imposibila repeta
popoarele să rabde jugul do conducerea partidului nostru le sale. poporul să-si făureas orinduire. (Aplauze). rea unor pierderi asemănătoare
minaţiei străin*. (Aplauze pu principiile marxist-leniniste ale că liber propriul viilo r. (A Mă refer la toate acestea, celor din acest an. Asemenea
ternice). egalităţii depline între loti ce plauze puternice, urale. Se tovarăşi, pentru că cuvîntâhle sarcini vă vor reveni şi dum
Iată de ce Partidul Com-unist tăţenii patriei. Numai realizîn- scandează „P.C.R. — P.C.R.*). care au avut Ioc aici, si mai neavoastră, celor din Arad.
Român, guvernul RomAnlei du-se în toate domeniile de Poate cineva m-ar putea în cu seamă cuvînluj tovarăşului Am definitivat planul cinci
socialiste militează activ pen activitate această eqalilale de treba : Dar oare de re s>ic ovan. ilegalist, mi-au rea nal şi trebuie să vă spun. to
tru a se încetăţeni în viata plină sc poate asîqura făuri Ceauscsru nu vorbeşte si de mintit de activitatea noastră varăşi. că. cu toate greutăţile
internaţională relaţii bazate pe rea cu succes a socialismului. duşmanul de clasă din Româ din ilegalitate, de faptul că si care le-am avut, nu am dimi
respectul independentei şi su Să privim cum sc înfăptuieşte nia ? Pentru simplul motiv, to atunci noi eram cei mai con nuat prevederile stabilite de
veranităţii naţionale, pe ne aşezarea pe întrequl teritoriu varăşi. că noi am lichidat de secvenţi luptători pentru de Congresul al X -le a ; dim potri
amestec in treburile interne, a industriei, dezvoltarea forţe mult clasele exploatatoare, că mocratic, pentru participarea vă. în procesul definitivării
pe respectarea dreptului fiecă lor de producţie ; prin această la noi pulerea se qăseste în poporului la conducerea socie- planului am ajuns la majorări
rui popor de a-şi hotărî des politică se creează condiţii ca m îinile m uncitorilor, ţăranilor, lătii. Astăzi, cînd sîntem puşi in dezvollarea unor ramuri.
tinele fără nici o Im ixtiune tot» cetăţenii patriei să qă- inteleclualilor. a poporului : să rezolvăm aceste probleme Vom avea deci un plan cinci
dinafară. Noi stntem convinşi sească de lucru, să se poată tot ceea ce se făureşte în avem obligaţia fată de partid, nal chiar ceva mal marc decit
că aceste principii — în ciuda instrui, să participe efectiv la România socialistă aparţine fală de Comitetul nostru Cen- cel schiţat de Directivele Con S.U.A. La Son Francisco s-a sârb'iorit intr-un cadru festiv cea de a 25-a aniversare a
forţelor imperialiste, reacţio întreaga viată socială a tării. poporului $1 nu există forţă 'ral, iată de popor să lacem gresului al X-lea. Avem toate Oraanizaţiei Naţiunilor Unite.
nare care se mal opun pro Aceasta este prima problemă care să poală nune in pericol totul ca ideile comunismului condiţiile să realizăm cu suc In fotografie : Ministrul de externe al României, Cornellu Mânescu, stind de vorba cu se* •
m ovării tor — vor triumfa, leqată de realizarea eqelilătii cuceririle socialiste din patria să se înfăptuiască asa cum ces ceea ce ne propunem; în cretorul general al O.N.U., U Tbant.
vor deveni ba2a convieţuirii în drepturi a tuturor oame noastră. (Aplauze puternice, u- le-au visat făuritorii lor — 1975 România se va situa la
viitoare a popoarelor lumii. nilor muncii si pc care noi o ralc < se scandează „Ceauşescu Marx, Enqels, Lenin — asa un nivel de dezvoltare mult
(Aplauze puternice). înfăptuim cu consecvenţă. — Ceauşescu"). cum le-am visat noi, care am mai ridicat declt astăzi, va de
Noi înteleqem că trebuie să Dezvoltind în mod planificat Desiqur. actionînd pentru înfruntat închisorile si cîlco- veni o puternică forţa a siste u lelor şi altor materiale cu a
acordăm în continuare multă economia, am ridicat multe dezvoltarea societăţii trebuie dată si gloanţele .ştiind că so mului socialist mondial, a miş jutorul radiaţiei dirijate, vor fi
atenţie dezvoltării socialiste zone. multe judeţe la un nivel să judecăm bine lucrurile ; fa cietatea comunistă va ii socie cării progresiste din intreaqa REALIZĂRI Dl 1)1 $.$. concepute aparate pentru de
a patriei noastre. Avem încă de industrializare la care nici cem de aceea apel la părerile tatea omului liber, stâpîn pe lume. (Aplauze puternice). terminarea dozelor de radiaţii
multe probleme de rezolvat. nu se puica visa în trecut- In oamenilor muncii ** trebuie să destinele sale. (Aplauze puter îmi exprim convingerea că folosite in industrie.
Trebuie să muncim intens planul cincinal următor avem ne plecăm urechea, să întele- nice ; u ra le ; se scandează oamenii muncii din Arad. in
pentru a aslqura o cît mal bu înscrise, de asemenea, preve qcm si să ţinem seama de a „Ceauşescu — P.C.R.'*). frunte cu organizaţia de partid, IN 1969, volumul comerţului unei treimi din resursele de DE LA începutul anului, pe
nă conducere a economiei. în deri privind dezvoltarea pu ceste păreri. Faptul că cineva îşi vor aduce şi în v iito r con exterior al U.R.S.S. a sporit cu energie ale bazinului. Restul ste 4 000 familii din Erevan au
făptuirea proqramulul elabo ternică a industriei, aqricul- exprimă un punct de vedere Stimat! tovarăşi, tribuţia la înfăptuirea marilor 1,8 miliarde ruble atingind su de energie va fi utilizata de primit locuinţe noi. In total
rat încă de Conferinţa N aţio turii. stîintei. culturii pe fn- despre felul cum să făurim Doresc să revin la probleme sarcini ce Ie stau tn iată. ma totala de 19,3 miliarde ru alte hidrocentrale, In viitorii in capitala R.S.S. Armene s-au
nală privind lărgirea demo ţreq teritoriul tării. Fără îndo mai bine si mai repede socia le din Arad. Avem si aici cî- Înainte de a încheia, doresc ble în comparaţie cu 14,6 mi 30 de ani, pe aceste doua construit 760 000 m- locuibili,
craţiei economice si creşterea ială că îndeplinirea acestor lismul în patria noastră, nu re leva lucruri de rezolvat pen să apreciez încă o dată munca liarde ruble cît a fost in 1965. cursuri de apâ urmeazâ sâ se statul investind in acest scop
participării oamenilor muncii prevederi va favoriza şi mai prezintă nici un pericol pen tru a lichida complet urmările depusă de Comitetul judeţean Creşterea valorica a schimbu construiască 16 hidrocentrale. peste 90 milioane ruble.
la conducerea întreprinderilor mult ridicarea tuturor reqiuni- tru socialism ; dimpotrivă, toc inundaţiilor. De altfel catas de partid, de primul secretar, rilor comerciale in ultimii pa MINERII din Ucraina au în PE HARTA U.R.S.S. a apărut
SÎ a tuturor sectoarelor de ac lor tării. Aceasta va contribui, mai în aceasta constă forţa si trofa aceasta ne-a arătat că se care în aceste îm prejurări gre tru ani a fost de 35,4 procente. deplinit planul prevâzut pentru de curînd o nouâ localitate -
tivitate. Partidul nostru acţio de asemenea, la întărirea co viabilitatea socialismului şi impun şi măsuri de ordin mai le au fost la datorie. (Aplauze Ritmul mediu anual de creş prima jumâtate a anului îna Novomiciurinsk. Ea era desti
nează pentru ca toate măsuri eziunii tuturor oamenilor mun comunismului. Întrequl popor general pentru a împiedica pe puternice). Vă urez din toată tere a volumului fizic al co inte de termen. In urma depâ- nată iniţial constructorilor hi
le şl holărîrile care privesc cii care se convinq zi de zi trebuie să-si spună părerea si v iilo r apele să mai provoace inima noj succese în activita merţului exterior al U.R.S.S. Şirii sarcinilor, ei au obţinui drocentralei de pe Pronia.
alît dezvoltarea Internă cît si că între vorbele comuniştilor să caute cele mai bune coi asemenea pagube. Aceste mă tea dumneavoastră, multă să pentru aceeaşi perioada a fost 18,S milioane ruble venituri pe Curind, insă, aici vor fi puse
politica externă să fie luate şl faptele lor există o unitate pentru a făuri societatea me suri se studiază de Comitelui nătate si fericire. (Aplauze pu de 8,8 procente. ste plan. Media zilnică a ex baxele unui important centru
cu acordul întrequlul nostru indisolubilă, că societatea so nită să asiqure bunăstarea şi Central, de guvern. Va trebui ternice, prelungite : urale şt HIDROENERGET1CIENII din tragerii cărbunelui în comoaro- industrial.
popor. ca. Intr-adevăr, demo cialistă pe care o înfăptuim fericirea tuturor. (Aplauze pre să ne ocupăm de baraje, cie ovalii ; se scandează: Leningrad au terminat studie ţie cu perioada corespunzâ- RECENT s-a încheiat cea
craţia socialistă să fie expresia realizează în practică deplina lungite)* înălţarea digurilor vechi, de „Ceauşescu — P.C.R."). rea resurselor hidroenergetice toare a anului trecut a crescut de-a 194-a stagiune a Teatru
din bazinele Angareî şi lenise- cu 10 000 t. lui Mare din Moscova. Anul a
¡ului. sovhozurile U.R.S.S. sint folo cesta în viaţa acestui colectiv
IN PREZENT in colhozurile şi
teatral s-a petrecut un eveni
Potenţialul energetic al a
Vizita de lucru a tovarăşului cestor cursuri de apâ este de site peste 1,1 milioane auto ment deosebit : acordarea
Premiului Lenin creatorilor şi
270 miliarde bWh pe an, ceea
camioane, 3T2 000 tractoare şi
„Spar-
interpreţilor baletului
ce reprezintă aproximativ 40 la
suta din volumul total de e- maşini agricole în valoare de tacus" de Aram Haciaturian.
2,1 miliarde ruble.
nergîe electrica, produs anul „ULUGBEK" este numele no In stagiunea care a trecut, tea
de
trul a prezentat
spectatorilor
NICOLAE CEAUŞESCU funcţiune pe Angara şi lenisei ului centru de cercetâri ato intr-o nouâ montare baletul
Uniunea Sovietica
in
1969. Centralele care au intrat în
mice care o început sâ func
de
Ceai-
„Lacul lebedelor"
şi cele care se mai construiesc ţioneze în Uzbebistan. Aici se kovsbj şi a fâcut ultimele re
vor face anatize ale compo
de
baletul „lear*
petiţii cu
asigură valorificarea numai a ziţiei chimice a rocilor, meta S. Slonimskî.
în judeţele Arad şi Timiş
pitala Peshawfir) şt provincia
Balucistan (cu capitala Ia
partid să fie mal activ, orga bili care dintre ele este mal odată, doresc să-ml exprim muncitoresc al Aradului. In Quetta). ,-u -a . ,
nizaţia de partid şi cea de vrednică. convingerea că veţi lua toate maşina oficială. tovarăşul Din luna noiembrie a-c.,
(Urmare «în pag. 1) U.T.C din uzină Irebuie să Lundu-se în discuţie proble măsurile, atît pentru a recupera Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi noua Adunare Constituantă,
concure la atingerea acestui ma dezvoltării sectorului zoo pierderile suferite de pe urma conducători de partid şi de pentru care vor avea Ioc a
scop. tehnic, Ilie Gioarsa remarcă inundaţiilor, ctt si pentru a ob stat se îndreaptă apoi spre Comisia economică a Par* a informa autorităţile locale legeri la 5 Iulie, va preciza
In fata noastră se profilează Secretarul general a) parti necesitatea sporirii bazei fu ţine recolte mai mart anul a piaţa centrală a oraşului, strfl- laraentului European (organ în leq&lură cu politica pre relaţiile dintre provincii şi
clădirile uneia din cele mai im dului a reliefat apoi că, in a rajere a cooperativei, care. fa cesta, şt mat cu seamă in anul bătînd cartiere vechi şi noi, consultativ *1 Pieţei comu conizată fată de această pro guvernul central.
portante întreprinderi arădene, ceasta primă uzină de strun ora actuală nu reprezintă decit viitor. Avem, după cura se ştie, aduse însă, toate, la acelaşi ne), întrunită la Bruxelles, a vincie do noul guvern con ♦ O *
care şi-a făcut cunoscută „m ar guri din tară. se impune nece aproximativ 6 la sută din su un mare program de dezvol numitor de uriaşul val de en constatat existenta unor servator. In ceea ce priveşte Generalul Gaafar Moham
ca fabricii", ca o marcă a pro sitatea Intensificării cursurilor prafaţa agricolă. Tovarăşul tare a agriculturii — atît tn ce tuziasm popular care le animă „tensiuni inflaţioniste persis acest al doilea aspect al vi med El Numeiry, preşedinte
gresului si calităţii superioare de pregătire şi specializare, fn- Nicolao Ceauşescu apreciază priveşte zootehnia, cît sî cul in aceste clipe- In piaţa din tente şl neliniştitoare" in zitei. Maudlinq a declarat că le Consiliului Comandamen
în numeroase ţări t uzina de trucît mulţi dinire muncilori că această cerinţă e ju s tifi turile de cimp. La dumnea fata primăriei se află multe ţările membre ale CE.E., „politica actualului cabinet tului Revoluţiei Sudaneze,
strunguri. sînt aici relativ tineri. „Am a cată. că baza furajeră poate a voastră se obţine o producţie zeci de mii de oameni, din precum şi tn alte ţări indus va fi identică in principiile primul ministru al Sudanu
La intrarea în uzină, condu juns la concluzia — spune In junge pină la >0 la sută din medie la lapte de 2 500 litri. oraş şi judeţ. Pe numeroase trializate din lumea occiden şi telurile sale cu cea a fos lui. a sosit Ia Berlin, pentru
cătorii de partid şi de stat sînt continuare tovarăşul Ccausescu suprafaţa a g itó la , cu condiţia Desigur, la o asemenea fermă, placarde se pot citi două cu tală. tului guvern laburist". înain o vizită oficială la invitaţia
înlîm pinati cu căldură, cu în — să patronaţi noua uzină de insă ca ea să se concretizeze producţia de 2 500 este o produc vinte : „Ceauşescu — P.C.R.". La sfirşilut reuniunii, co te de plecare, Maudlinq a preşedintelui Consiliului de
sufleţirea specifică m arilor co strunguri din Tîrgoviste. Tre în producţii de carne şi lapte ţie bună, dar se pot obţine de Adunarea populară este des misia a formulat o serie de conferii cu un număr de Stat al R.D. Germane, W al
lective de oameni ai muncii, buie să vă dovediţi „patroni" la 3 000 în sus, chiar 3 500 chisă de tovarăşul Teodor Haş. recomandări menite să pună membri ai Parlamentului, ca ter Ulbricht.
cu convingerea — unanim qin- buni, să nu fim nevoiţi să cău cl mult mai mari. litri. Vă închipuiţi că aceasta prim-secretar al Comitetului capăt. în concepţia autorilor re s-au declarai satisfăcuţi, Num eiry a sosit la Berlin
dită şi exprimată prin simple tăm pe alţii". Din nou la Nădlac. A ici are va contribui mult la creşterea judeţean de partid Arad. pre lor. tendinţelor inflaţioniste p o triv ii agenţiei France Pres după o vizită oficială în Po
cuvinte „Bine a(i venit, tova — Vom fi. tovarăşe secretar loc un scurt miting. In cuvinte veniturilor tuturor cooperato şedinte al Consiliului popular din economia Pielei comune. se, de rezultatul schimbului lonia.
răşe secretar general" — că general — spun m uncitorii, simple, dar de o mare căldură rilor. Trebuie luate măsuri pen judeţean. ♦ O * de vederi.
această vizită a tovarăşului tehnicienii, vom îndeplini în sufletească, cei doi preşedinţi tru o furajare mal corespun Au luat apoi cuvintul Savu Şeful stalului sirian, Nou- ♦ © ♦ ♦ O *
Ceausesou va constitui prile tocmai Indicaţiile dumneavoas mulţumesc tovarăşului Nicolae zătoare a animalelor, pentru o Buzeşan, muncitor la uzina de reddln El Atassî, a avut Inceptnd de la 1 Iulie, Pa O comisie mixtă a Congre
jul unor noi şi preţioase in tră. Ceauşescu pentru vizita ce le-a vagoane, profesorul losif Re- miercuri seara o primă în kistanul de vest a fost îm sului S.U.A. a dat publicită
dicaţii referitoare la organi lăcut-o. Ei îl asigură pe secre- selecţie mai bună, deoarece trevedere cil preşedintele părţi! In patru provincii, ad ţii un raport in care apre
De la această uzină, cu spe numai pe această cale se va hon, Ioan Corbaci, preşedintele
zarea muncii, perfecţionarea larul general al partidului că Consiliului Prezidenţial al ministrate de către guverna ciază că deficitul b<uqetar
cificul ei de accentuat colec nu vor precupeţi nici un efort putea ridica In urm ătorii 3— 4 cooperativei agricole de pro Republicii Populare a Yeme
producţiei. tiv de muncă bărbătesc. se ani producţia de lapte. Toto ducţie din Şimand, Sava Cos tori m ilitari. Acestea vor fi pentru anul fiscal în curs. se
Sini vizitate pe rînd sec trece la o altă unitate arădea pentru ca In ciuda condiţiilor dată, trebuie sâ reducem con tea, muncitoare fa unitatea 30 nului de sud, Salem Robaye. provincia Penjab (capitala va ridica la cel puţin 10,3
ţiile uzinei. nă. înlr-un univers de culori sl climaterice vitrege din această Decembrie a combinatului tex aflat intr-o vizită oficială la Lahore). provincia Sind (ca miliarde de dolari, fată de
In secţia a Il-a de mecanică chipuri feminine ztmbltoare — primăvară, în ciuda inundaţii sumurile de hrană pe kg de til, Iosîf Şiclovan, pensionar, Damasc. Cei doi şefi de stat pitala Caraci), provincia de numai 1,3 miliarde, cil s-a
porc îngrăşat —
consumuri
grea, tovarăşul Nicolae vestita U.T.A., una din cele pa lor care au afectat suprafeţe vechi m ilitant de partid din au examinat evoluţia re la ţii frontieră din nord-vesl (ca- prevăzut initial.
Ceauşescu se opreşte la strun tru unilăti ale combinatului agricole întinse, să îndepli care sînt încă mart. De aseme ilegalitate. lor bil-alerale. De asemenea,
nea, trebuie luate măsuri pen
gul orizontal, unde lucrează textil Arad. nească cu succes sarcinile pro Intr-o atmosferă de puternic au fost discutate şi unele
muncitorul Toan Mihai, unul puse pentru acest an. tru a putea să obţinem produc entuziasm, de caldă manifesta aspecte ale situaţiei aciuate M iercuri a avut loc la New York o nouă Intîlnlre I
din acei oameni care numai Ca şi la „Strungul", secreta Jnlimpinal cu vii oplauze, cu ţii mai mart la grîu, porumb, re a ataşamentului fată de po din Orientul Apropiat. 5 a ambasadorilor la O.N.U. ai Uniunii Sovietice, Statelor !
cu cîteva săptŞmini în urmă rul general al partidului vizi îndelungi ovalii, ia cuvintul sfeclă. Toate acestea vor con litica internă şi externă a par j Unite ale Am erlcii, M arti Britanii şj Franţei în proble- i
se lupta cu apele, pentru sal tează secţiile principale, se o tovarăşul Nicolae Ceauşescu. tribui la creşterea veniturilor tidului — în uralele şl ovaţii M inistrul britanic al aia- mele referitoare la reglementarea pe calc paşnică a
varea acestui oraş pe care preşte să stea de vorbă cu Dragi tovarăşi, cooperatorilor, la sporirea a- le ce nu contenesc minute In cerilor Interne, Reginald j conflictul ui din O rientul Apropiat. .
nu-1 cunoaşte declt de vreo 15 muncitoarele, strînge m tinile Doresc sâ vă adresez dum vntlel generale a tării, la rid i sir. ia cuvintul tovarăşul Maudllnq, şl-a încheiat vizi Următoarea în lîlnire a fost fixată pentm 15 j
ani, de cînd a coborit din Ţa multora dintre ele. Adresîn- neavoastră, membrilor celor carea ^Mnăstăril întregului po Nicolae Ceauşescu. ta în Irlanda de Nord, făcu iulie a.c. '
ra M olilor. Secretarul general du-se tehnicienilor, secretarul două cooperative si tuturor lo por. Sini convins că toţi coope tă cu scopul de a examina
al partidului îl întreabă dacă general recomandă să se preo cuitorilor oraşului Nădlac, un ratorii din Nădlac, ca de altfel ★ situaţia la fata locului şl de
nu există posibilitatea să-şi cupe de policalificarea munci călduros salut din partea Co întreaga noastră ţărănime, vor
sporească veniturile lucrînd la torilor. astfel Incft flecare să m itetului Central al partidului, (ace totul pentru a realiza In Curînd, prin hublourile eli
două maşini în loc de una, cunoască cel puţin două me a C onsiliului de Stal şt a gu bune condtţlunl proqramul de copterului încep să se zăreas
ceea ce ar crea şi un spor de serii, ceea ce este atît în In vernului patriei noastre socia dezvoltare a agriculturii In că. luminate de un soare stră
producţie pentru uzină ? „Să teresul întreprinderi), cît şi al liste. (Aplauze îndelungi). România. (Aplauze puternice). lucitor, soare de vară. marile Noi incidente
nu aşteplăm ce spune minis lucrătorilor. Am vizitat ferma zootehnică In încheiere, vă urez dum edificii şl întinsele cartiere
terul — precizează în acelaşi In încheierea vizitei, secre a cooperativei, precum şl cl- neavoastră. tuturor locuitori noi ale Timişoarei. De-a lun
sens tovarăşul Ceauşescu u tarul general al partidului u teva din culturile el de grîu, lor oraşului, precum şl con gul bulevardelor largi ale ma
nui alt muncitor, rectificatorul rează colectivului de te xtiliştl de porumb, de sfeclă Şi clnepă. ducătorilor celor două coope relui oraş. mii şi mii de ce in Irlanda
loan Hîrcăîan, aceasta depin noi succese tn activitate, în Ml-au făcut o impresie bună rative, comuniştilor, organiza tăţeni aşteaptă, cu aceleaşi
de de posibilităţile, de ca lifi strădania lor de a obţine pro atît ferma zootehnică — mal ţiei de partid, multe succese sentimente de bucurie şi dra
carea oamenilor“- Examinind duse mal multe, mal bune sl bine-zis felul cum se prezintă tn activitatea viitoare. Tuturor goste. sosirea secretarului ge
la un preţ de cost cît mal scă
apoi diferitele faze de lucru vacile Şl porcii — cit sl cultu — multă sănătate şl fericire. neral al partidului. de nord
la alte maşini de prelucrat, to zut. rile. Se vede că în gospodăria (Aplauze, urale îndelungi ' încă din primele momente, I
varăşul Nicolae Ceauşescu re ★ dumneavoastră se lucrează se scandează „P. C. R. — asistăm, la una din acele v i
marcă o serie de posibilităţi bine. Cu atît mal mult doresc Ceauşescu"). brante manifestări prin care ItELI AST 2 (Agerpres) —
Elicopterul zboară deasupra
tehnice de modificări con să subliniez acest lucru, cu cit V izita pe ogoarele din cîm- cetăţenii Timişoarei (in să-şi Noi incidente s-au produs în
structive. care, o dată realiza V ăii Mureşului, lunca cu pă- In primele lunt ale anului con pia Mureşului se încheie cu exprime înalta lor preţuire şi Irlanda de nord unde extre
te. ar duce la sporirea pro m lnturl rodnice, cu aşezări de d iţiile climatice n-au fost dtn un scurt popas la întreprin dragoste pentru conducătorul miştii protestanţi au partici
ductivităţii si. im plicit, a cîşli- oameni gospodari. Sate $1 co- cele mai favorabile. Totuşi, da derea agricolă de stat .A vico partidului şi stalului, tovarăşul pat în mai multe localităţi la
qurilor celor ce lucrează la a mune'mart alternează cu întin torită muncit depuse de dum la" din hotarul Aradului, una Nicolae Ceauşescu. a cărei demonstraţii cu prilejul ani
ceste maşini. „Nu trebuie să se ogoare ce unduiesc în adie neavoastră, de toţi coopera din cele mai mari şi mal mo prezentă In m ijlocul oamenilor versării victoriei din 1G90 a
ne închinăm la maşini, noi le rea vtnlulul. torii, se prevăd recolte bune. NI derne întreprinderi de acest muncii prilejuieşte de fiecare lui Guillaume d'Oranqe asu
facem, noi Ic putem perfec După jumătate de oră de s-a spus că aţi avut şl Inunda gen din fără. dală un dialog viu. plin de pra catolicilor, Deşi la Beliasl,
ţiona“ . spune secretarul ge zbor, elicopterul aterizează în ţii. Desigur, acestea au dim i Tovarăşul Nicolae Ceauşescu căldură umană. Fiecare doreş manifestaţia s-a desfăşurat
neral al partidului. M uncitori! marginea oraşului Nădlac, un nuat tntrucîtva veniturile gos primeşte explicaţii amănunţite te să dea mîna cu secretarul fără incidente, in alte locali
ascullă cu atentie Si aprobă de localnicii fac o entuziastă podăriei, dar aveţi posibilita în legătură cu rezultatele ob general al partidului, să fie tăţi demonstraţiile protestan
indicaţiile secrelarului general: prim ire tovarăşului Nicolae tea ca în lunile care au mal ţinute în acest an în creşte ctt mai aproape, să-i poată ţilor au dus la ciocniri cu co
oi se angajează să depună c- Ceauşescu sl celorlalţi condu rămas să reînsămînUU terenu rea şi valorificarea păsărilor, ura „Bun venit". „Să ne trăiti, munitatea catolică. Astlel. la
forturi. să se străduiască în cători de partid $1 de stat. In rile afectate, să puneţi culturi Si face recomandări preţioase tovarăşe secretar general", Cnalisland, armata a lansat
a-şi îmbogăţi cunoştinţele pro timpul vizitei de lucru la coo duble Incit să recuperaţi pier în legătură cu aprovizionarea „M u lţi ani de muncă şi de grenade cu gaze lacrimogene
fesionale. în a-şi însuşi de perativa agricolă de producţie derile suferite din cauza inun cu carne de pasăre a oraşelor. viată". „Vă mulţumim, vă pentru a împrăştia mulţimea.
prinderi de muncă mai largi. „V ictoria" — Nădlac oaspeţii daţiilor. De altfel, cunoaşteţi Indicînd să se acorde prio rila - mulţum im", sini vorbe prinse
La sfîrşiliv] vizitei, slntelizind so interesează despre stadiul că am avut pierderi mart tn te Capitalei, precum şi altor dinlr-o mulţime de exclamaţii Doi poliţişti au (ost răniţi, iar
observaţiile făcute pe parcurs, culturilor de qrlu şi porumb, acest an, dar ţăranii coopera centre urbane importante, în sincere, rostite de bărbaţi si opt persoane arestate. In lo
tovarăşul Nicolae Ccausescu, apoi vizitează construcţiile fer tori, lucrătorii din agricultură, funcţie de posibilităţi Şi de ce femei, de români. maghiari, calitatea Luagan, catolicii au
adresîndu-se conducerii tehni mei de anlm ile. Întregul nostru popor a acţio rerea pieţei. Apoi. conducăto germani şi sîrbi, într-o minu
ce a uzinei, spune: Aveţi un La marginea unul Ian de cl- nat cu toată fermitatea, attl rii de partid si de stat îşi iau nată armonie de simţire pa atacat un cortegiu do pmlos-
colectiv bun. o dotare tehni nepă înalt ptnă la piept, se pentru a evita pagube mal mari rămas bun de la muncitorii triotică. t an li $i au răsturnat o. ma
ca bună, o experienţă valoroa desfăşoară o discuţie vie între cit şl pentru a relnsămînta, a Si specialiştii întreprinderii a Momentul sosirii în oraşul şină a politiei.
să Cu ţoale acestea, există $i conducătorii de partid si de lichida pagubele Intr-un timp gricole de stat „A vicola", care de pe Bega a prefigurat am Din Belfast s-a anunţai că.
rămîncrî tn urmă. Desigur, au stat sl preşedinţii celor două scurt Şl a asigura ca plnă la fac. la despărţire, o entuzias bianţa de mare însufleţire, de SPANIA, Un nou sistem de construire a blocurilor turn, ex in cursul nopţii de miercuri
fost greutăţi cauzate de cala cooperative agricole de pro sftrşltu! anului să îndeplinim tă manifestare de dragoste $î puternic entuziasm tn caTe se perimentat la Madrid in Piaţa Coloanelor. Sistemul denumit
mităţi. dar trebuie să m obili ducţie. II¡e Cioarsa şi l° * n în bune condititinl toate s a rc i preţuire. desfăşoară vizita tovarăşului „Umbrella" constâ în construirea pe un pilon central a etajelor spre joi, trei focuri do armă
zaţi toate rezervele pentru re Loczl. Avlnd condiţii, suprafe nile pe care le avem, atît tn * Nicolae Ceauşescu. a celorlalţi inceptnd de sus in jos, în aşa fel incit ultimul etaj al clădirii au fost trase asupra dcoula-
cuperarea răm tneriloi în urmă, ţe s> forte de muncă sensibil industrie, cît Şi în agricultură. conducători de partid şi de este construit primul. In foto : Blocurile turn in timpul con tului catolic nord-irlandez
pentru a depăşi planul de pro egale, cooperativele din Nă Vă felicit pentru rezultatele ...Ora 13,30. Elicopterut ate stal, la Timişoara şi in alte Auslln Currie. Atentatorul
ducţie, există condiţii pentru dlac pot fi numite pe drept cu- pe care le aveţi ptnă acum In rizează pe stadionul U.T.A., localităţi ale judeţului. în strucţiei.
aceasta — ministerul trebuie să vînt „surori" După producţiile activitatea dumneavoastră. Tot- din binecunoscutul cartier cursul zilei de astăzi. şi-a greşit însă tinta.
vă ajute, Comitetul judeţean de obţinute se poate cu greu sta-
Tiparul i întreprinderea poligraficô Deva. 4*nA%
Reducţia fl administrólo ilarului i Dow a, tir. Dr. Petru Oroia, nr; 38. Telefoane t 12317 fi 11273.