Page 13 - Drumul_socialismului_1970_07
P. 13
V
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VA!
PAGINA A IV-A
& CAMB0D6IA—Forţele de rezis
tentă populară continuă acţiunile
ofensive
si Situaţia din Irlanda de nord
rămîne încordată !
R 0 comunicare a Comitetului special |
I al O.N.U. pentru apartheid |
ANUL XXII. Nr. 4818 SIMBATA 4 IULIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI B Curier |
Vizita de lucru a Un succes de prestigiu al oamenilor
muncii din economia hunerioreană:
NICOLAE CEAUŞESCU Sarcinile semestriale de
Timiş plan şi angajamentele au
m
fost depăşite
Cea de-a doua zi a vizitei la ceasurile dimineţii de v i Vizita de lucru a tovară a realiza şi depăşi sarcinile zează pe o mirişte unde s-a
de lucru pe care tovarăşul neri, ca şi spre miezul zilei, şului Nicolae Ceauşescu în acestui ultim an al cincina adunat toată sudarea satului,
Nicolae Ceauşescu, Împreu o înfăţişare aleasă, caracte judeţele Arad şl Timiş a lului si a pregăti astfel ram cu mic, cu mare. Un brîu # S-a realizat o producţie globală industrială suplimentară in valoare de
nă cu tovarăşii Gheorqhe ristică momentelor sărbăto constituit o nouă şi vibran pa de lansare a noului plan viu înconjoară într-o clipită
Pană, Ilie Verdet, Iosif Banc, reşti. tă întîlnire a conducătorului cincinal. pe secretarul general, asupra 106,8 milioane lei ; s-au vîndut şi încasat, peste prevederile planului, produse
a făcut-o tn judeţele Arad Mulţimea, exuberanta mul partidului şi statului nostru ★ căruia se revarsă o adevăra in valoare de 79,7 milioane lei ; productivitatea muncii a crescut cu 1 499 lei pe
şi Timiş, a stat sub semnul ţime de timişoreni, a tinut cu sute şi sute de mii de Zburăm deasupra cimpiel tă ploaie de Hori. Preşedin salariat ; s-au livrat suplimentar, la export, produse in valoare de 71,6 mili
aceleiaşi prim iri entuziaste să-şi exprime încă o dată prin muncitori, ţărani, intelectuali, bănăţene, vastă întindere de tele cooperativei, Petre Fe- oane lei
din partea a sule de mii de aclamaţii şi urale „Ceauşescu cu tineri şî vîrstnici, a pri lanuri, în care verdele crud neşi, salută cu marc bucurie
cetăleni — români, maghiari, — P.C.R.", „Ceauşescu şi po lejuit schimburi rodnice de al porumbului face bună ve sosirea tovarăşului Nicolae # Beneficiarii şi constructorii au reuşit să materializeze 52,5 la sută din
qermani, sîrbi, sub semnul porul", prin urări la adresa păreri, o amplă consultare cinătate cu holdele pîrquite, Ceauşescu şi a celorlalţi planul anual de investiţii, din care 51,5 la sută la construcţii-montaj
puternicei coeziuni dintre partidului, a patriei noastre cu masele asupra mersului in marqinea cărora stau ali conducători de partid şi de
partid şi popor, expresie a socialiste, tot ceea ce simte, construcţiei socialiste, iar niate, înainte de marea bătă
simtămîntelor de dragoste si tot ceea ce gindeşte la uni indicaţiile preţioase date de lie a secerişului, combine ar ION MARGJNEANU
încredere pe care le nutresc son cu toti cetăţenii Româ tovarăşul Ceauşescu, atît în gintii. O ploaie măruntă a STEUAN CONSTANTINESCU Acum, cînd am păşit în ultimul semestru la producţia globală, producţia marfă vîndu-
toti oamenii muncii pentru niei socialiste, patria noas timpul vizitării unor impor spălat cîmpia, întărindu-i cu PAUL DIACONESCU al actualului cincinal, colectivele de muncă tâ şi încasată, livrări la export şi productivi
Partidul Comunist Român, tră liberă, independentă şl tante obiective industriale şl lorile. NICOLAE VAMVU din întreprinderile industriale şi organizaţiile tatea muncii.
conducătorul încercat al po înfloritoare pe cere, sub con unităţi socialiste din agricul Simetric aşezate, cu case de construcţii ale j’udetuJuî nostru trăiesc mo Faptul că un osemeneo succes, de mare
porului nostru pe drumul ducerea partidului, o înaltă tură, cit şl cu prilejul m ltfn- mari, solide, cîteva mîndre mente de satisfacţie şi mîndrie deplină : bi importanţă şi valoare pentru economia na
făuririi societăţii socialiste prin munca şl faptele lor pe qurilor care au avut loc, au sate bănăţene sini depăşite lanţul semestrial, recent incheiot, este deo ţională, o fost înfăptuit în condiţii deosebit
multilateral dezvoltate. cuLmile tot mal înalte ale ci mobilizat energiile creatoare în zbor, pînă In margine« (Continuare în pag 4* ol sebit de rodnic. Colectivele de muncitori, teh de grele, cînd furia apelor o creat — în mod
Străzile Timişoarei aveau vilizaţiei şl progresului. ale celor ce muncesc, pentru comunei Tomnatic. Se ateri nicieni, maiştri şi ingineri, dînd dovodă de o direct sau indirect - mori perturbaţii în acti
înaltă responsabilitate, şi-ou amplificat efor vitatea tuturor unităţilor, bilanţul semestrial
turile Io cote înalte de întensitote pentru o primeşte semnificaţii aparte, core amplifica
înfăptui sarcinile trasate de partid, pentru şi moi substanţial hărnicia muncitorimii hu-
a finaliza exemplar prevederile actualului nedorene.
Cuvîntarea cincînol şi o pregăti cele mai bune condiţii voie la ora actuală de cît moi multe produse,
Conştiente că economia naţională are ne
de trecere la înfăptuirea cu succes o pro
gramului economic eloborat de Congresul ol
X-lea ol partidului penlru viitorul cincînol, colectivele de muncă din industrio judeţului
nostru au depus eforturi înzecite pentru a
Sprijiniţi şî îndrumaţi competent si eficace utiliza intensiv copocilătile de producţie $i
de organele $i organizoţiile de partid, con
ducerile centralelor şi întreprinderilor, mine A. MOLDOVAN
rii, sîderurgiştii, chimiştii, toate colectivele
muncitoreşti din economia judeţului nostru,
au muncit intens, cu obnegotle şi dăruire,
reuşind să depăşească prevederile de pion
ale semestrului I şi ongojamentele majorate
populară din Timişoara
Dragi tovarăşi. re s-a aflat, ca întotdeauna, în pe care o depun, (Aplauze îe ure-z din toată inima noi tă, şl-au adus contribuţia ec- Bucuria muncii tinereşti
primele rînduri, a răspuns cu prelungite). succese In activitatea lor ! livă la Înlăturarea efectelor
Doresc in primul rind să vă entuziasm, cu întreaga sa e Timişoara este unul din ma Societatea noastră creează inundaţiilor şi care. în genere,
adresez dumneavoastră, tutu nergie chemării partidului, a rile centre de cultură ale pa condiţii ca viata femeii, pre au'un rol însemnat în întărirea
ror locuitorilor m unicipiului muncit cu eroism atit pentru triei noastre î aici îşi 4esiă" cum a întregului popor, să fie capacităţii de apărare a patri „Ş ontierele muncii p atriotice ale lie re le locale sau judeţene ale ti serio urm ătoare să se repare |i
spre Clopetiva. la Dobro.
drumul
Timişoara şi ai judeţului Timiş a lim ita consecinţele dezas şoară activitatea un mare nu tot mai îmbelşugată şî. to t ei. Doresc să-i felicit şi să le tin ere lu lu i" Cuvinte ¡m erite In lim nerelului vor efeciuo cite 12 zile elevii liceelor „D e c e b a l* gi in d u i-
u ltim ilor oni.
un salut călduros din partea truoase ale revărsării apelor, măr de intelectuali. Există în odată. tot mai frumoasă — aşa ure2 noi realizări în activita bajul permanent ol voinţa |l d ă de muncă in cooperativele agricole trio l dm Deva, cei de la Şcoole
de producţie sau fermele T.A.S. din
Ele inmonuncheoză
Comitetului Central al Parti cit şî pentru refacerea între acest municipiu institute de cum de altfel sînt şi femeile tea lor. (Aplauze puternice, ruirea nestrâm ulato a tinerelului satele )i comunele notale. profesională de construcţii dm De
dului. a Consiliului de Stat şi prinderilor, penlru reluarea, învăţămlnt superior si de cer din România. '(Aplauze puter prelungite). (a rii de a li in prim ele rînduri ol« Munca tin e rilo r o început din 15 va ou lucrol in ogricuMurâ, In g ră
d in ile de legume ole cooperativei
sim b e liie o iâ
a quvernuluî Republicii Socia într-un timp cît mai scurt, a cetare stiintilică puternice, cu nice, animaţie). Doresc, de asemenea, să vă conitrucpiei lo c io llite . ole congtiinţcl iunie o.c. Se desfâţooră In serii ogricole de producţie. Rezultatele
ino lte le ceerdonole
liste România. (Aplauze puter cursului normal al întregii ac rezultate bune în activitatea Este cunoscut că în judeţul adresez dumneavoastră, cetăţe tinerilor, angrenaţi plenar in epo muncii tin erilor sini concludente ji
nice). tivităţi. Trebuie să declar cu lor. Sintem la încheierea anu dumneavoastră muncesc împre nilor m unicipiului Timişoar-e şi peea uriagâ a avlotului n oitru co- la fabricile d e . cărăm idă din Voţa
de Jos gi Pricoz, Io cea de pre*
Este pentru mine o deosebi satisfacţie că in Întreaga ta lui de învătămînt, a anului u ună români, qermani. maghiari, judeţului Timiş, calde felicitări m u ru l. făcute în gronitul fobneote din H unedooro, la pepi-
Im c rip ţiile
tă plăcere să vizitez din nou ră, pc primele şase luni. pla niversitar — şl putem spune sîrbi si oameni ai muncii de al pentru felul cum aţi acţionat m unţilor cu decenii in urmă de Şantierele nicro din Relo-Hoţ.eg, la stadionul,
Timişoara, precum şi alte lo nul producţiei globale a fost că avem frumoase realizări în te naţionalităţi ; tot ceea ce în în Îm prejurările grele prin ca prim ii b rig a d ie ri, fundam entul de Ştrandul, blocul P t ţi gantlerul a r
m uni
pe
cetate
heologic
de
in
calităţi din judeţ, să mă în- îndeplinit şi depăşit, ■ realizîn- acest domeniu ; intelectualita făptuim In industrie, agricultu re am trecui, pentru activitatea beton turnat de ei Io tem elia u ri cip iu l Devo. Cu m ult avint ou por
nelor |i fa b ricilo r î|i gătesc o m i
lilnesc cu locuitorii acestor du-se o creştere de peste 12 tea din Timişoara şi-a făcut ră, ştiintă. învătămînt, în toa intensă depusă, pentru elanul nunata şi ascendentă continuitate, m uncii nit lin e rii Io treobâ la construcţia
meleaguri, cu orqanizaţia dc la sută (a|ă de anul trecui. datoria în educarea tinerei qe- te domeniile de activitate este cu care oti răspuns chemării devenită tra d iţie , In munca tin e ri digului de la Iii a. unde muncesc
ICC de elevi, la I.A.S. Sinlăm orie-
partid, cu comitetul judeţean. (Aplauze puternice, prelungi neratii. Ea şi-a adus. de ase rezultatul efortului comun. partidului şl guvernului în ve lor de o llâ s i. In oceste iile eo patriotice O rlea, Simeria gi O rogtie. Aici
in
primeşte o strălucire
Io
plus.
A devenit de altfel, o bună te). menea, contribuţia la rezulta Toti cetăţenii patriei — lără derea înlăturării urm ărilor i care tin e rii ţin ea la lumino ochi muncesc 120 de studenţi de 1a I.M .
tradiţie ca in activitatea sa, Avem mîndi ia de a afirma tele bune oblinule atit in in deosebire de naţionalitate — nundaţiei. (Aplauze puternice j lor : muncesc pentru refacere, pen P efrojanl. (n aceste rînduri să
S-ar cuveni
conducerea noastră dc partid că In cursul acestui an vom dustrie, cit şi în aqricultură. acţionează uniţi sub conduce se scandează „P.C.R. — P.C.R."). tru a Jterge rănile provocate de m enţionăm numele gefilor do b ri
furia opelor, a ridica mai frumos,
să se intilnească şi să se sfă reuşi să lecuim rănile provo De aceea, doresc să adresez rea partidului, penlru a face Doresc să menţionez aici mai trainic tot ceea ce ele ou de cile 13 id e ji va continuo p in * găzi, ale celor moi destoinici gl
tuiască petmanent cu comuniş cate de inundatif, să înlăturăm intelectualităţii din Timişoara, ca tara lor să devină tot mni munca rodnică depusă de orga dorrmat. la 30 august. Deci, prim a serio mal hornlci tin eri, ele b rig a d ie rilo r
Judeţul
tii. cu organizaţiile dc partid, toate pequbele, să realizăm care la fel cu ioti oamenii de bogată, mai îmbelşugată. Am nizaţia de partid din Timişoa asemenea nostru este Im p în rit de 4 ji-a rncheiol activitatea. A fost o cere ou deţin u t zile In gir steagul
de frunlog, core gi-au cigtigat sti
activitate
p lină
hem ică,
de
vie.
jon tie re ole
tinerelului.
cu toti oamenii muncii, pentru planul actualului cincinal în cultură si ştiintă din patria realizat relaţii minunate între ra. din judeţul Timiş, de comu In 14 locuri muncoic tinerii elevi roade. Adevărate zile de neuitat, me ji aprecierea unanim ă penlru
a găsi căile cele mai bune de bune conditiunî si să punem noastră, înfăptuieşte neabătut toţi cetăţenii patriei, o$a cum niştii din întreprinderi, din gi studenţi. In oceste sile de va pe care le-ou tră it oproape 1 000 munca Ier. In lecui acestor nom i
înfăptuire a programului dez astlel o bază trainică următo politica partidului, calde leli- nu au existat si nici nu puteau cooperative agricole, din insti canţă ei }i-ou ocupat cu entuiiasm de elevi. După orele de muncă nalizări. credem că este mar p otri
entuziastă, tinerii au o rg o n ita t pro
vit să lăudăm hărnicia m uncii co
v o lt ă r ii multilaterale a societă rului cincinal. Putem li mîndri cilări pentru rodnica ei acti exista în trecut, cînd la pute tuţiile de învătămînt. Reierin- )i voioşie locurile de muncă pe grame cullural-artisliee, cducolive, lective, dăruirea ji abn e g aţia gene
jon tie re
La H aţeg. Veţo de Jos,
ţii noaslre socialiste. (Aplauze de felul în care clasa noastră vitate- (Aplauze puternice). re se aflau clasele exploata du-mă mai înainte la fiecare g! Pncor, Hunedooro, Reia gl De sportive. Şi-ou ales, in cadrul con rală a tin e rilo r elevi gî studenţi.
Sinlom ărio-O rlee,
prelungite). muncitoare — • sub conducerea Am ascultat cu deosebit in toare. cei ce încercau să-i în categorie de oameni ai muncii, va, Brad. II ia, Dobro ji . O răjl<c, cursurilor, pe cel moi bun recita Pentru că ei, tof>:, slnt eroul p rin
dansator,
solist de
muzieâ
tor,
cipal. Este un elogiu ne deplin me
Bircea
M are,
Doresc să mulţumesc tuturor comuniştilor — îşi îndeplineş teres cuvîntul reprezentantei vrăjbească pe oamenii muncii m-arn referit im plicit si la co peste tot unde este nevoie de bra populară gi ugoaio, concursuri care ritat, c ijtig o t pe lo n tie re , în orgi-
lovaiusilor care au luat cu- te rolul de înaltă răspundere tineretului, a studenţilor. M i-a de diferite naţionalităţi pentru munişti, pentru că activitatea ţele lor harnice. vor continua să se desfăjoore In (o soarelui. In b ă ta ia vfnlului. In
osptim eo zîfolor de jo n tle r. Ia r a-
toole seriile ji pe ţoale som ierele.
- In perloodo voconţei de vară
vintul aici si «u dat glas sen de forţă conducătoare a între- lăcut o deosebită plăcere să a-i putea asupri mai uşor. A lor este strlns legată de a în to ţi elevii din judeţul nostru, pre A jo -i munca tinerească. Amestec coastă renunţare le plăcerile va-
timentelor lor — si ale dum qiî naţiuni socialiste. (Aplauze aud angajamentul luat în nu cele vremuri au apus pentru tregului popor, dc toate suc- cum }i studenţii din anii 1 jl I I de hărnicie, voiegie, entuzlesm ji cnnţei în schimbul m uncii, a m un
neavoastră — de recunoştinţă puternice). mele tinerelului din Timişoara totdeauna. O dată cu lichidarea oi I M. Petrojeni vor munci - ne-a bucurii. cii de refacere, dă hărniciei tine
reşti p linătatea el adevărată, con
Aminteam despre prim ele reode.
si profund ataşament fată de Am vizitat două cooperative de a face totul pentru a con claselor exploatatoare a fost declarot tovarăşul N icolae Jureo, La gantlerul de Io H aţeg au fo it feră tinerilor bucuriile dotorlel îm
je fu i secţiei economice o C om ite
partid, iată de Comitetul nos agricole — la Biled şi Totnno- tribui la dezvoltarea, la înflo lichidată inegalilatea socială şi tu lui judeţean o l U.T.C. Elevii cere reparate drum urile H oţeg - N ola ţi p lin ite ...
tru Centrul. In cuvintele rosti tic — am văzut, din elicopter, rirea patriei noastre. Avem, naţională, s-a realizat deplina (Çontlnùdrt In pog o jA-al nu vor p o rliclp a la munca pe io n - gl Totegtl - Densug. urmînd ca ¡n GH. ?, NEGREA
te. în manifestările cu care am o bună parte a recoltelor. Este tovarăşi, un tineret minunat, egalitate In drepturi între toti
fost înlîm pinaţi in municipiul ştiut că şi judeţul Timiş a a care urmează neabătut politi cetăţenii patriei noastre, posi
Timişoara, cit sl în comunele vut de suferit datorită situa ca partidului comunist, un ti bilitatea egală de a se afir
si întreprinderile pe care ţiei climatice din primăvara e- neret la înălţimea înaintaşilor ma în ţoale domeniile de ac
deplină egalitate CU TOATE FORŢELE PE OGOARE!
le-am vizitai vedem expresia cestui an. Dar, aşa cum am săi. Tinerii ştiu că tot ceea ce tivitate. Realmente, numai so
încrederii dumneavoastră, a putut să conslat, sînt condiţii înfăptuieşte partidul $i guver cialismul poate crea asemenea
întregului popor. în partidul ca si în judeţul dumneavoas nul este destinot să asigure condiţii de
nostru comunist, în politica sa tră să se recupereze mult din un nivel de viată lot mai rid i între toti oamenii muncii fă
marvis'-leninistă. o puternică pierderile suferite, să se obţi cat pentru întregul popor, să ră deosebire de naţionalitate
afirmare a voinţei maselor nă recolte satisfăcătoare care deschidă perspective tot mai Trebuie să facem toiul pentru
populare de o înfăptui neabă să contribuie la asigurarea a larqi afirm ării tinerei generaţii a dezvolta continuu această
tut politica internă si externă provizionării populaţiei cu în munca şi lupta pentru în frăţie de nezdruncinat, ostiei In I.A.S.
a statului nostru. (Aplauze produse aqroalimentarc. |A- florirea patriei, pentru prospe ca fiecare om al muncii, fără Recoltează O produefie
prelungite' se scandează plauze prelungite). ritatea şi fericirea poporului deosebire de naţionalitate, să
„P.C.R. — Ceauşescu"). Am avut satisfacţia să con român liber si stăpîn pe desti poată spune cu m îndrie: sînt Pe unele suprafeţe s-au aplicat t
Am vizitat două întreprin stat că ţăranii cooperatori, nele sale, constructor al socia cetăţean al unei patrii libere, bună de...
deri din oraşul dumneavoastră m uncitorii din agricultură, in- lismului si comunismului. (A independente, al unei patrii ce orzul
si doresc să remarc, cu satis qinerii, tehnicienii lucrează plauze : se scandează „P C.R. merge hotărît pe drumul socia trei praşile, iar pe altele nici una buruieni?
facţie că în ambele întreprin cu entuziasm. cu îndîrjire, — Ceauşescu"). De aceea, do lismului $1 comunismului. (A*
ln fa ţa o rg a n ita ţiilo r de p artid
mari râmi-
deri am constatat progrese re pentru a obţine recolte spori resc să adresez tineretului din plauze puternice, urale). ji a co n siliilo r de adm inistraţie dm se constată Că există In tim p ce Urmărind in permanentă,
neri in urmă. Astfel,
marcabile în modernizarea lor, te, ei reinsămîntează terenu Timişoara, studenţilor, calde Doresc să mă refer în cîte I.A.Ş. stau sarcini de m aiim â în pe unele ta rla le - in suprafaţă de starea lanurilor de orz, pe Pentru orice neavizat care
in realizarea unei producţii de rile inundate, tnsâminţează felicitări şi să le urez noi şi va cuvinte la m ilitarii Forţe semnătate privind intensificarea e- peste 30 de hectare - s-eu efec măsură ce se creează condi doreşte să se convinqă de
tuat cile trei pron ie , ior pe 340
bună calitate. A tît colectivul cultura a doua, penlru ca, pî noi succese. îndemnîndu-I să lor noastre Armate care au a forturiler pentru recuperarea pie r hectare porumbul a fost p ră jit de ţii corespunzătoare începerii stadiul de dezvoltare a* cul
derilor suferite in urma in u n d a ţii
de la fabrica „Electromotor" nă la urmă. să realizeze pre muncească cu rivnă pentru a dus o contribuţie Însemnată Io lor. U nele realizâri in aceaslo p ri două ori, pe alte 400 hectare, pinâ secerişului, specialiştii din u- turilor de plante prăsitoare
cit si cel de la ,,Industria li vederile propuse ; unele coo deveni buni cetăţeni ai pa zăgăzuirea puhoiului apelor, la vinţă i-au gl obţinut. Spre aiem- la începutul acostel luni, nu s-a nitătlle agricole indică mo la C.A.P. Strei este destul de
piu,
In săprâmîna care o trecut,
nii" au obţinui rezultate bune perative si-au luat angajamen triei. gata In orice moment să refacerea şi reluarea activită s-au insâm inţat gl reinsăm tnţat pe făcut mei o p ro jilă mecanică Din mentul optim şi tarlalele un greu să se edifice dacă nu
suprafaţa n e p râ ţitâ , peste 400 hec
si se străduiesc să lucreze tot tul să livreze în plus fondului Iacă totul, să dea orice pentru ţii normale. U nităţile militare, ste 220 hectare la I.A S. Şimerio tare opo rţin între p rin d e rii agricole de se poate trece la recoltat. are la îndemlnă o schiţă de
mai bine. De altfel primul se central o seric de produse a- libertatea si înălţarea Româ ofiţerii, subolitorii: ostaşii au gi Orâgtie. De asemenea. In ca de stat din Sintăm âria-O rleo. Cu- Aşa s-a procedat şl la amplasare a acestora. La uni
drul fermei legum icole de la În tre
cretar al Comitetului judeţean qroalimenlarc. Felul în care. niei socialiste. (Aplauze puter dovedit că. inlr-adevăr. avem prinderea agricolă de stat Simeria noselnd că prim a p ra jilâ este ho- I.A.S. Orăştie unde, cu două tatea amintită, după cum re
torîlocre penlru soarta recoltei, se
de partid ne-a spus că in toa ţăranii din judeţul Timiş, ca nice). o armată nouă. ieşită din rîn- s-au cultivat 20 de hectare cu d i impune ca je lii ferm elor gi condu zile In urmă, un număr de 4 iese dintr-o corespondenţă
te întreprinderile din judeţul de alt fel şi din celelalte jude Nu pot să nu spun cileva dul poporului, călăuzită de un ferite sortimente dc legume )i se cerea acestei u nită ţi să întreprindă combine au intrat în lucru primită de Ia Dimîtrie Cos-
lucreozâ in continuare pentru insă-
Timiş planul producţiei in ţe, au răspuns chemării parti cuvinte despre activitatea le- singur tel — servirea fără pre m inţoreo întregii suprafeţe p la n ifi n e in lirrio t măsuri energice pentru pe primele supraicţe din tluc, îndeosebi la briqada din
ca In cel moi
scurt timp posibil
dustriale pe primele sase luni dului arată încă o dată ce meilor — care reprezintă ma get, în orice împrejurare, a cate - respectiv o celor 30 de hec să fie term m ală pragila t pe In- cele 789 hectare ocupate Crişenî. culturile nu se mai
a fost realizai si depăşit. Do minunată ţărănime cooperatis joritatea populaţiei — şi care. poporului, a patriei socialisto. tare. Ireago suprafaţă Cultivată cu po cu orz. I.a strîngcrea recol pot distînqe din buruieni.
Rină Io îndeplinirea sarcinilor de
resc să adresez atît colective tă arc tara noastră. Ca de a- atit în judeţul dumneavoastră De aceea doresc să le adresez plan ou moi rămas insă do im ă- rumb- In acest scop, Inspectoratul tei, clnd acţiunea se va Fireşte, se pune întreba
lor din întreprinderile pe care tîtea ori în cursul istoriei, ţă cît si in întreaga tară. sînt felicitări şi să le urez no> suc m inţat peste 300 hectare, ceea ce judeţean pentru I.A.S, ore deto- desfăşura pc un Iront mal rea : ce intenţii are consiliul
rla să acorde un sprijin moi sub-
le-am vizitat astăzi, cit si tu rănimea noastră îsi face, si prezente si desfăşoară o mun cese In aclivitatea lor de înal im plică o răspundere deosebită din stanţiol fermelor unde lucrările a larg, se vor folosi 22 com de conducere ol C.A.P ? Să
turor muncitorilor din Tim i acum, din plin. datoria fală că rodnică în fabrici şi în a- tă răspundere- (Aplauze ; se porleo conducerilor u n ită ţilo r pen gricole sînt m ult in tim e le , urm ă bine. Secerişul orzului a in- j obţină o producţie bună de
tru urgentoreo ocestei acţiuni.
şoara şi din judeţul Timiş cal de popor, laţă dc patrie. (A qricultură in învătămînt, în scandează „ C e a u ş e s c u — Una din lucrările cote solicită e rind co tim pul tovorobil gi u tila ceput, de asemenea, şl Ia porumb şi cartofi, sau o re
jele o Ho le In dotarea în tre p rin d e ri
de felicitări Dentiu rezultatele plauze). Doresc de aceea, ca unităţile dc cercetaie, in toate Ceauşescu"). preocupore mai susţinută este gi în lor agricole de stat să fie utilizate cooperativa agricolă din coltă bogată de... buruieni.
obţinute în activitatea lor, la acest miting, să adresez co domeniile de activitate, adu- De asemenea, vreau să men treţinerea culturilor. Daco le cul cu random ent moşim Pe aceaslâ Thupa, unde cooperatorii şl In situaţia actuală dăm cre
tura de cortofi s-au a p lica t pe în
(Aplauze prelunqite). operatorilor. celorlalţi lucrători cînd o contribuţie de prim ţionez activitatea depusă de treaga suprofofă toate lucrările cale se va osigura compensarea in mecanizatorii sini holărîţl zare celei de-a doua alterna
In îm prejurările grele pro de Ia sate. tuturor ţăranilor ronq !a progresul patriei. (A- gărzile patriotice, de unităţile de în g rijire cerute de tehnologia bună măsură a p ierderilor ce sa u să evite orice pierdere din tive. Conducerea coopera
vocate de furia apelor dezlăn din judeţul Timiş calde felici plauzc îndelungate). Doresc de pregătire militară ale tine plantelor. Io eiecutorea lucrărilor înregistrai d oto rilâ co la m ilâ ţilo r produc(ta acestui an.
ţuite, clasa noastră muncitoa tări penlru munca minunată să le adresez felicitări fi să retului, care. alături de arma de întreţinere a culturii porum bului naturole. tivei este dc altă părere?