Page 14 - Drumul_socialismului_1970_07

2 DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 4818 0 SIMBATA 4 IULIE 1970

f VICTOR EFTIMIU
Cum se scrie
închinare lui

Antim Ivireanul un roman

Asemeni (ie, Preo Sfinţit Antime,
LITERATURA Venii şi eu din drumul deportării, poliţist ?
Şi graiul, poote, hărăzit uitării
L*am învăţat în pravili din vechime.
Mtnîndu-I spre amvonul înălţării,
Cuvintului ee fremăta-n mulţime
l-ar dăruit balsam ţi prospeţime
Şl-al întrecut pe cronicarii ţârii. Sfaturi pentru cel
Ingrâmâdind o filă peste alta. ce le vor cu tot
Şi eu, ca tine, mi-am iubit unealta.
Mai maşteri, alţii or s-o stâpineajcâ I. . î dinadinsul
Nu In veac, răsplata ce-am s-o capăt,
Dar voi stujl, cucernic, pîn-la capăt,
înalta Doamnă, limba românească.
Mal mulţi cititori morţi după
senzaţional (nu e vorbo de
morţi cu-odevóral, ci de o fru­
moasă figură de stil ce-mi apar­
MO BERN n u m î n a r t ă pentru a întrezări con­ ţine în exclusivitate) m-ou în­
Am nevoie de eroare
tururile adevărului; trebat cum se scrie un roman
poliţist. Răspunsul e simplu : cu
de o picătură de viciu, pen­ Pledoarie pentru sonet grijă. Adică trebuie să fii logic
Td toate timpurile, clarifica­ modernismul creaţiei artistice. pentru unii, esle unicul crite­ tru a şti că trebuie să evit cu faptele, aşişderea şl cu con-
rea noţiunii de „m odern" a In acest climat, al abstrac­ riu, valoarea supremă", in gustul său amar; de o tre­ Poezie de formă fixă, sonetul are o origine îndepărtată, atît Franţa cft şi Italia dis- cluzîlle.
constituit o problemă $1, evi­ ţionismului, greu de slăplnit şi timp ce creatorii de artă mo­ sărire înfiorătoare, pentru Respectînd aceste condiţii,
dent, pentru vrem urile noas­ de controlat, cei mal mulţi din­ dernă ‘ „au aerul unul act de ca regretind-o, să-mi desco­ putlndu-şl întîletatea şl cinstea creării sale. Alcătuit din 14 versuri distrib u ite fie (n unii au devenit chiar celebri,
tre, dificultăţile par a fl şl tre creatorii de artă. inclusiv revoltă, cînd de multe ori nu*l păr omenia ; de necuprinsul dou* catrene şl două terţine, fie in trei catrene şi un distih, sonetul a folosit etnd un
mal serioase. Cu m ult folos, ai poezie!, se consideră obli­ vorba decît de o manifestare infinitului pentru a găsi vers riguros cadenţat şi rimat, cîni un vers mal liber în ceea ce priveşte ritmul, nu- tiecînd azi drept clasici al ge­
în aceasta situaţie, putem Jua gaţi a da ceva nou, de natura de neputinţă". De reţinui că măsura lucrurilor; de toţi mă l silabelor şi chiar rima. • - . nului, ea de pildă Conan Doyle,
în considerare principiile gtn- speculaţiilor şi a construcţi­ atari aprecieri aparţin unui a­ ceilalţi, pentru a şti cine De-a lunoul istoriei sale, sonetul a fost îmbrăţişat, ca mod poetic de expresie, de Agatha Crîstle, Georges Sime­
d irli filozofice m aterlalîst-dia- ilor celor mal abstracte. Re­ dept al ariei moderne, consem- sînt; dar mai ales, de tris­ nume ilustre ale literaturii mondiale, cunoscîndu-se realizări nepieritoare în acest gen. non şl, bineînţeles, eu. De la cel
îectlce care ne previne şi ne re­ zultatul final este de multe ori nînd însă că nu lot ceea ce se teţe, a cărei îmbrăţişare ştie D irt., Petrarca, Michelangelo etc, — in Italia; Shakespeare, Milton, Keats, — fn An­ sus-menţionotl se pot învăţa
comandă să evităm probleme­ acela că, exceptînd creatorul pretinde artă modernă este atît de bine să mă facă să glia, Ronsard, Corneille, Voiture, — în Franţa, iată cîtcva nume de vtrf care l-au cul­ multe.
le false şi artificiale, lipsite de însusi, care pretinde că-şi în­ realmente artă si că nu tot doresc fericirea, tivat. . .. . Pentru început, lată cum se
sens prin natura lor. Printre ţelege opera perfect, restul be­ ceea ce este nou este incon­ incepînd cu secolul al XVlI-tea, sonetul cunoaşte declinul eşu’nd tn producţii de descrie o crimă simplă. Intîî se
problemele de acest gen se neficiarilor de artă se ţmpart testabil şl de valoare. duzină Şl totuşi sonetul nu moare. dă un titlu core să-ţi ia ochii.
poate menţiona şl cea a de­ în două categorii i unii care Fără a împiela cu nimic a­ Redescoperit de marii poeţi moderni şl contemporani, sonetul îmbracă din nou. in Să-i dăm deci un titlu, cam
fin irii modernismului 1n artă, nu înţeleg şl a lţii care pretind supra tuturor străduinţelor de Jurnal corsetul celor 14 versuri, idei şi sentimente, imagini şi simboluri de o rară frumuseţe aşa : „Asasinul şi cuţitul de
pe considerentul cS, fiind un că înţeleg. Dată fiind această depăşire a trecutului, de rea­ şi adincime : Baudelaire, Rimbaud, Verlaire, Rainer Marla R.lke, Kostas Varnalis. Pa­ platină". Bun I... Şt-ocum în­
proces în plină desfăşurare, el situaţie, desigur că eficiente lizare a noului, râmîne totuşi blo Neruda, Valery, Codeau etc. preiau forma austeră dîndu-î un nou conţinut şi o cepem cu curaj.
se defineşte prin modul său şi rolul soda! al operelor de în sarcina artei moderne si a nouă strălucire. ,, m ~ , „In urmă cu cîteva zile, sâ fi
propriu de realizare şi nu prin artă a scăzut foarte mult. reprezentanţilor săi de a se Mai presus de toate, insă, Şi fn ţara noastră sonetul a cunoscut şl cunoaşte valoroase realizări prin Emi- fost cam două luni în urmă, în
speculaţii abstracte. orienta spre realităţile sociale, am nevoie de'cit mai pu­ nescu, Macedonski, Vlahuţă, Panait Cerna, M. Codreanu. Victor Eftimiu, Ştefan Aug. jucul orei patru s-a desfăşurat
Pe bună dreptate, consacra­
Cu toată justeţea acestui tul cercetător al artei moder­ de a se apropia de gustul, de ţină indiferenţă ! Doinaş. o crimă premeditată din întîm-
punct de vedere, pentru a a­ ne, doseph Emilie Muller, năzuinţele, de capacitatea de Mi-e dragă iarba şl In pagina de faţă prezentăm clteva sonete, atît din lirica universală cit şt origi­ plore. Cetăţeanul Ghiţâ Mălai,
vea o orientare asupra noţiu­ deşi este adeptul unei moder­ înţelegere şi asimilare a po­ frunza împodobind nale. Flacăra acestui mod poetic de exprimare continuă s<3 ardă. semnatarii sonetelor căruia în intimitate prietenele îi
nilor ce le folosim, se Impun nizări a artei, apreciază că > porului în m ijlocul căruia se _ pămintul şi legănată — traducători sau poeţi din judeţul nostru — fiind convinşi că în poezia contemporană spuneau Cucurur, ceea ce-l
totuşi unele precizări teoreti­ ..în prezent, o serie de mani­ dezvoltă, obţinînd astfel în fi­ de mînglierea vintului. sonetul îşi păstrează neştirbită valoarea şi frumuseţea. făcea desigur mare plăcere, s-a
ce. In cazul de faţă, este u til festări sînt mal mult zgomo­ nal dublul efect şi dubla con­ Mi-e dragă glza pe care, Şi tn plus, semnatarii acestor sonete se adresează tn special tinerel generaţii, re- lovit de un cuţît şl a decedat pe
a preciza că elementele esen­ toase decît convingătoare", iar diţionare a oricărei opere de timp de-o clipă, o aud zbir- comandîndu-l sonetul, attt ca lectură cît şi ca mod de exprimare, care, prin forma lut loc la spital. Şl fiindcă a dece­
ţiale ale noţiunii „modernism" masa operelor realizate se ca­ a rtă : 1. frumuseţea particula­ niind pe la urechi şi evapo- fixă, le va disciplina munca, dlndu-lc şi limpezimea de care poezia liberă pe care aceş­ dat şi-a pierdut calitatea de ce­
sînt i actualitatea şl noutatea. racterizează prin t „numeroase ră ca germene şi suport al e- rîndu-se In veşnicul ei ano­ tia o pradică are atîta nevoie pentru a putea fi poezie... tăţean.
Nu poale fi modern d e c ît» 1) erori şl multă impostură". motiei estetice şl 2. eficienţa nimat ; punct minuscul, dar La sosirea autorităţilor, ca­
ceea ce se petrece ca timp şi Cauza principală a acestui de­ socială ca finalitate şi ideal al urmindu-şi aprig chemarea davrul abio mal dădea semne
modalitate apropiat zilelor zastru, după acelaşi autor, oricărui act de cultură. firii. de viaţă. S-a constatat că vic­
noastre şl 2) ceea ce rea­ constă în faptul că » „noul, VICTOR ISAC Mi-e dragă floarea, măreţ Colb peste griu şi nisip peste nisip, tima aveo şî unele răni la cap,
lizează aspecte de nouta­ triumf al iubirii, inconştien­ William Shakespeare apă rătăcitoare şi timp şi vint dar doctorii ou apreciat că am­
te. Deşi cu aceste date tă dar irezistibilă chemare ne purtau ca sâmînţa îmbrăcată. putarea nu mal era necesară.
ne formăm o Idee asupra a dragostei, neasemuit de Căile puteau să fie altele. Trasporta! iute la spital în stare
modernismului, ar fi absurd să In preeria unde ne-am întilnît, glocîalâ, a decedat după două
pretindem că stăpînim noţiu­ frumoasă epopee a perpetu­ micul meu infinit, îată-ne iarăşi. ore. opt minute şî unsprezece
nea, aceasta datorită faptului ării, opunindu-se năvalnic Sonetul XV Dragostea ne este aceeaşi mereu. secunde fix.
că îndeosebi creatorii de artă şi victorios sflrşitului.
concep ideea diferit şi la li­ Mi-e dragă zăpada, încre­ Cum n-a cunoscut naşterea, tot astfel C/ne-i asasinul ?
bera voinţă. Pe acest conside­ menire imaculată şl strălu­ moartea ignoră, e ca un lung fluviu ? După cum declara unul din
rent, apreciem că este mult citoare sub razele soarelui doar buzele şi pâmîntul ii schimbă . mortori (care martor a cerut să
Îndepărtat şi frigid al ier­
mai util a urmări modernismul Cînd mă gîndesc că orişice ratare nu i se dezvăluie numele deoa­
ca fenomen, în desfăşurarea nilor aspre, sau smulsă, răs­ stă doar o clipă (n desăvîrşire, Din „O sută de sonete de dragoste". rece plecase de la serviciu mai
lui. decît a cheltui efort cu de­ colită şi ridicată la înălţimi că tot ee poartă scena asta mare In româneşte de Iv Mortinovici devreme decît prevedea progra­
finirea lui teoretică, ca noţiu­ nebănuite de furiile dezlăn­ e-nrîurît de-a stel-*or -rotire J mul), crîminolu! avea o frunte
ne. S-ar putea, deci. considera ţuite ale viscolului, purtată cînd văd că orr.ul, ca şi iarba, creşte îngustă^ şi pantaloni de aceeoşi
o falsă problemă definirea mo­ tn virtejuri1demente şi ame­ îmbucurat şi frint de-acelaşi cer, culoore". Ajungînd aici, putetî
dernismului. cit timp nu-i un ninţătoare peste pămînturile c-ajuns pe culmi tăria îi descreşte pe porcursul o 100-150 de pagini
proces realmente încheiat : si­ şt apele îngheţate, printre şi anii mîndri în uitare-i pier ; Rainer Maria Rilke să descrieţi abilitatea anchetato­
tuaţia impune cu atît mai ramurile nude ale păduri­ rului care s-o ocupat cu treaba
m ult a cerceta dialectica feno­ lor, sărutînd în nebunatica atunci această nestatornicie asta pînâ o dot de criminal. Eu
menului şl nu determinarea sa ei călătorie ochii înlăcrimaţi mai tinăr mi te-aduce-n ochi şi, bieţii, însă expun pe scurt cum au evo­
teoretică. şi piscurile care nu ştiu de- văd Timpul şi Ruina cum şe-mbÎL luat lucrurile. Deci..,
Insuşîndu-ne o astfel de me­ clt să triumfe. ca să-ţi imberne ziua tinereţii. „El - criminalul, nu martorul
todologie, prim ul lucru pe ca­ Mi-e dragă primăvara, Şi lupt de dragul tău cu hoţul Timp — recunoscut după acele semnal­
re-1 avem de semnalat, dar $1 miraculoasa trezire din le­ Oglinzi : nu s-a ţpus încă de-adevorat mente a fost imobilizat cu
rfe reproşat artei moderne, este targia frigului, copleşitoare sâ-ţi dau din nou ce-ţi fură el din nimb. ce sînteţi în voi neştiute. greutote de oproximativ trei..sute
faptul că ea este dificilă şi, in izbucnire a vieţii, firavă dar Voi, interspaţii de timp, parcă bogat de persoane ce erou prezente Io
ccrrsecintă, puţin înţeleasă. entuziastă generaţie de mu­ In româneşte de Neculai Chirico foţo locului. Prin acest efori
Explicaţia acestei situaţii o guri şi proaspete fire de cu ochiuri de site umplute. comun, cetăţenii ou dovedit
găsim în însuşi principiul dez­ iarbă, răsărită de sub apa­ Voi, soli! pustii risipă îi daţi cît de tare este unirea",
voltă rii şl al evoluţiei creaţiei renta inerţie a suprafeţei Pablo Neruda pe-nserat, pădure sihastrâ... (încă 20 de pagini cu exemple
artistice în ultima perioadă, in pămlntului şl cojilor de co­ Şi lustrele trec ca cerbii rotat! despre forţa opiniei publice în-
care s-ar putea distinge trei paci ; pălăvrăgeală de sto­ prin denetrecerea voastră. cepînd din secolul XIV, corn de
momente importante : realismul- luri obosite dar ciripind ve­ la Renaştere). Continuăm.
naturalismul, impresionismul şi sele că şi-au regăsit pămin­ Uneori sînteti culoare, râsplin. -De fapt, asasinul o comis a-
abstracţionismul. Cu alte cu­ tul natal. Unele, pare, lunecat*au in voi - , ceostâ crimă cu scopul de a
vinte, sensul evoluţiei este a­ Mi-e drag tunetul iscat 92 altele-alâturi lunecară lin. furo. Dor victima (Ghiţâ Mălai,
cela al depărtării de realitatea de rostogolirea avalanşelor Dar, cea mai frumoasă rămîne, vis,
zis Cucuruz) nu a putut fl pă­
obiectivă, de »trecere prin eta­ şl cascadelor, cumplite ra­ pi'-ce-n obrajii de-acolo. altoi, călită ; cu o zi înainte de a-şi
pa subiectivităţii impresioniste, fale pornite din înălţimi pătrunde clar-liberatul Narcis.
spre a încheia cu abstracţio­ spre abisurile adîncului. Dragoste, daeâ eu mor şl tu nu mori, pune sufletu-n cuţit şi-a depus
nismul speculativ al modernis­ Mi-e dragă viaţa ce dos­ dragoste, dacă tu mor] şi eu nu mor, Din ^Sonetele către Orfeu", portea a ll-a. toţi banii la C.E.C, I Pînâ la
mului actual. Pare a fi un pro­ peşte neştiută de nimeni în durerii să nu-i dăm spaţiu prea mare i In româneşte de Dan Constontinescu urmă, criminalul şi-o recunoscut
ces tocmai invers evoluţiei străfundurile peşterilor şi nici unul nu întrece pe al vieţii noastre. fapta şi anume câ este nevino­
qîadirii filozofice, care, de la mărilor, lume invizibilă, vat. Această mărturisire a fost
speculaţia metafizică, se stră­ enigmatică şi Incredibilă, smulsă de Io (nculpot datorită
duieşte tot mai mult spre In­ savurîndu-şl destinul para­ abilităţii anchetatorului core a
tegrarea în aspectele realului. doxal in îmbrăţişarea veş­ folosit în munca sa mijloace
Confuzia şi dezorientarea, de „Portiţă" de la începutul secolului al XlX-lea, aflată în nică. cu facere absolută şi Poetul psihologice, şî anume blindeţeo,
altădată, ale gîndiril filozofi­ Muzeul de artă populară din Orăştle. întunericul desăvîrşit. Sonet spunîndu-i chiar Io un moment
ce au fost preluate acum de dot : consideră că ocum nu-ţi
ERWIN SCHULERI
vorbeşte anchetatorul, ci un om
Poezia stăruie cumsecăde. Asta l-a dat gata
Poetul şl-a aruncat lire dîn mîini în ochiul rotund pe asasin ş? l-a făcut sâ declore
că cuţitul îl folosea pentru cură­
vine din ofund
şi montîo greo de pe umeri
TREI NQI FILME ALE SERIALULUI şi a ieşit pe străzile largi portaluri de năruire. ţatul merelor îonathan după ca­
re dînsul este
mori. Declaraţia
sâ-ş! declame mulţimii poemele.
Oamenii î! priveau amuzaţi Comori de s-oscund oceasto l-a pus în încurcătură
luna tot le voruîe
S~/ pe anchetator, făcîndu-l sâ bă­
şi se ţineau după el poetul le dăruie nuiască existenţo a două ca­
din oceon străfund.
cum merg copiii după circul
HAIDUCESC DE EFOCA Şl AVENTURI ce întro-n oraş. Vino de le ia, davre. Dar, o fost o simplă i-
luzîe optică" (Aici, pe două po-
gînî demonstraţi-vâ bogota cul­
Dor cuvintele lui se făceou numai
în lumini tu suie
pluteau ca o ninsoare de zîmbet, pala mea statuie, tură descriind în linii mari Fata
După succesul pe care J-au Regizorul Dinu Cocea: Te­ credincioasă dragostei sale tului Caragea Vodă, este o cîntau. uşure de prinde, Morgonă). Sfîrşitul se întocmeşte
avut filmele sale anterioare, ma haiducească, la nivelul pentru căpitanul Anghel, ca­ fiinţă ciudată şi complexă, cu $i oomenil, drogosteî fuginde cam aşa :
cu specific haiducesc („H ai­ film ului modern de acţiune. re scos din minţi de tulbură­ un caracter Impulsiv, capri­ oprindu-se pe treptele inimii lor. clipa ce va sta. „Hotârîreo tribunalului a fost
ducii", „Răpirea fecioarelor“ „Tema haiducească m-a a­ toarea frumuseţe a boieroai­ cios şi sensibil totodată. O nu ştiau de ce-i otita lumină. fermă (nu agricolă), criminalul
şi „Răzbunarea haiducilor"), tras în continuare datorită cei Caliopi, se aruncă in cele domniţă frumoasă şi cultiva­ fiind condamnat la moarte, ur-
regizorul Dinu Cocea conti­ specificului său naţional, mai nebuneşti aventuri. tă. pasionată de arte, dar şf mînd ca apoi să plătească chel­
nuă seria peripeţiilor cunos­ popular şi istoric, care se îm­ A nila devine ocum priete­ de amoruri schimbătoare. Es1 tuielile de judecotă".
cuţilor săi eroi în alte trei pleteşte cu îm prejurări acu­ nă şi confidentă a domniţei te devorată de o cupiditate In două fraze, explicaţi ce e
filme de acelaşi gen pe care te, puternice, de viaţă. Cioc­ Ralu şi cîntăreaţă In renum i­ fără margini. Această cupidi­ Steaua jăril Paradis cu cuţitul de platină. Spuneţi că
le realizează pe platourije de niri violente de caractere, tul local de la hanul Jui M a­ tate o face cinică şi crudă, aşa s-a crezut la început că
la Buftea şi în diferite focuri înfruntări individuale,, spec­ nuk. Ea va furniza astfel hai­ trădătoare şi răzbunătoare, era de plotînâ. Dar n-o fost
din tară. în colaborare cu taculare, dramatice pasiuni şi ducilor Informaţii preţioase determinînd-o adesea la ac­ regăsit Ero un cuţit de bucătărie <au
scenariştii Eugen Barbu şi im previzibile desfăşurări de de la curte, precum şi planu­ ţiuni violente". de oţel. Cum doriţi. N-are îm-
Nlihai Opnş. Ei continuă ast­ sîtuaţii-lim ită au loc într-un rile a»rnăuiilor care li urmă­ Personajul existînd real în Cum apele ce lunecă la voie portonţo. Totul e co cititorul sâ
fel firul epic al aventurilor peisaj social, tulburător şi resc pe via|ă şi pe moarte. istoria epocii, realizatorii fil­ sub zmalţ de unde mlădiat sonor fie convins câ ozl nu se mai
celei de haiduci în trei noi violent, în oare aventura se Şi-l va salva pe Anghel din- melor l-au surprins cinema­ nu-şl răsucesc, să curgă spre izvor, Cobor în sufletu-ţi şi regăsesc fabrică cuţite din platină.
povestiri, cu subiecte desi­ consuma trepidant, la nivelul tr-o serie de îm prejurări di­ tografic cu multă Imaginaţie şuvoaiele ce scapără cristale ; de mult trâito mea copilărie i Prin urmare cam aşa se scrie
gur individualizate, schtmbînd unor destine . irămtntate. Pe ficile în care viata acestuia artistică in reprezentări re­ cum vulturii nu se opresc din zbor şî parcă fără veste, fără sâ se ştie, Un romon poliţist bun. Urmează
doar identitatea căpeteniei de aceste dale se structurează se află în primejdie...“ velatorii pentru acţiunea po­ îmi lepăd anii şî iarăşi înfrunzesc, * doar să găsiţi o editură potrivi­
haiduci. Acesta se cheamă a­ elementele unei drame Inte­ Aimée Iacobescu: Domniţa vestită şi l-au conferit o pre­ de teama stîncilor ivite-n cale Jnundă-mă si opriac. şi vîe I tă.
cum Anghel—„Şapte Cai", resante şl atractive, cu acţi­ ltalu, un presonaj real. Inte­ zentă dramatică în m ijlocul ca o fantasmă de schelete pale lumino-albastrâ a cerului trezesc : C. DEVEANU
incremenite-n goliciunea lor ;
şi după cum afirmă autorii, uni puternice sî răsturnări resant Imaginat cinematogra­ conflictului pe care-1 vor a­ Rotită din afund, din nou zăresc
ar ii existat clndva, Snlr-a- subite de situaţii, cu lupte, fic. duce pe ecran. nici din tăriile de-azururî grele viaţa cum a fost, senină poezie.
devăr. urm ăriri şi încăierări, cu pa­ nu se va stinae steaua ţării mele.
In rolul Iul Anghel-.,Şapte tim i şi trădări, proprii genu­ osemenl unui ochi de-opururi treaz Din mine cel ce sînt acum
Cai" 11 vom revedea pe cu­ lui istoric de aventuri". Iveşti cu foşnet, ca un vint sprinţar, Poşta literară
noscutul actor de cinema şi Florin Piersic: Căpitanul de ce priveghează-n vosta lui rotire cu miezul aromat şî cu parfum
teatru Florin Piersic. El va a­ haiduci Anghel—„Şapte Cai“ : cum fiecare pas de împlinire copilăria în chiot şi în soit.
Aureflon f. A to n a ie ic u . - Cu u lii.
pare alături de Nlarga Barbu „îmi place acest personaj statorniceşte-n piatră un tolaz. Şi onii mi se pierd co-n ceaţă, ca în fum, me!« poet/l ne-oţl dozam âglt. Cala de
(care continuă rolul Anitei), în care am aflat o legendă cînd aplecat culeq. minune, ol tău dar. încăput - pub llcola de o ltfcl - ou
Colea Răutu (căpitanul arnă- posibilă şi o realitate fantas­ lo jf naf tuperloore. Folosiţi preo m ul­
uţîlor domneşti), Aim6e !a- tică ! un personaj care îm­ IV MARTINOVICI te Im oglnl jl ««prăsii „jo c o n te * (mo­
do. bot-o vino t) dor care, In ej«n.
cobescu (domniţa Ralul, To­ părţind dreptatea în contex­ Doar un ecou (o. nu tronsm 't nim ic, lotd co e«em-
ma Caragiu (haiducul Răspo- tul epocii sale pline de ne­ pfu ooe tlo „F u rtu n o “ pa co«e o r».
pitul), Constantin Codrescu dreptăţi, traversează aventu­ produeem In întregim e: „fu lg e re ...
tunete... ploaie / In noople / NecKea-
(Klr Ianuly), Nucu Păunescu ra frumos, puternic, loial şi Punte ro jl ptînge / co lu l cel negru / R6.
(Caragea Vodă] şi alţii. temerar, în cavalcade, bătă­ n it / de tim p f ie pierde / In Pădu­
Filmele vor aduce pe e­ lii şi peripeţii neaşteptate. Lumino. cercuri tot mai largi de aur —, rea secundelor*.
Nu ftlm ce reprezintă eoful e#f na­
cran — pB fundalul epocii fa­ Căpitanul de haiduci Anghel se sfarmă-ntr-o puzderie de stele Un cîntec totdeauna se adună g tu I
nariote traversata de fast o­ este, dacă vreţi, un adevărat în clipo-n care şerpuind sub ele în inimile noostre, dor şi sete, Ion Delom unte - Certeju de Sus.
riental si cumplite mizerii so­ erou de western, un western oţelul scapără spre-un nou coclour. Cu nori de veri opuse şî regrete, Tnm lţtndu-ne cflevo eplgrom e sl o lo-
ciale, de guvernări despotice însă cu specific românesc. Dogorile co spinii intră-n piele, cu strigăte luote de furtună. bulâ m ă rtu risiţi câ noturo v-o Inse*-
• ral „c u unele p ârtl potltlve *n ocest
$î trădări slnqeroase — reac­ Dincolo de personalitatea sa dor nu-f clintesc din gestul grov. pe faur ; sens'. Noi. ce sâ mol ileem? Dupo ci­
ţia populară, spontană şi jus­ r.vcoptîonală. acesta rămîne, Voci de femei şi albe mîînî de fete tirea ..m ostrelor* te pore câ ţ 1 nolu-
tiţiară în care se constituie în sine însuşi, un om cu­ pe frunte, mai de preţ co orice laur, - trecut, prezent şî mîine, împreună - ro ore ca p riciile el I
G rigore M odi - Deva, Eugen Tor-
acţiunea socială şi naţională prins de pasiuni şi dorinţe o- sudoorea-i pune diamante grele. ne pun pe frunte flacăro, cununa «svelri - Livezenî. Ioan Moconu -
a haiducilor ridicaţi cu arma menesli. străbătut de lum ini Stînd sub revărsatul ploii siderale pentru-a rămîne torţe şi-n sonete. G belor. Am In ire ro rit cîfevo nuon|e
în mină împotriva nedreptă­ si umbre sufleteşti, un om cu co-n ziua cea dlntîi vuind în hole, Şi aşleptoreo noostră milenară lirice. M al trlm ltett.
N. ^M urejon - H oteq. Poezio .,Fo».
ţilo r acestor vremuri tulburi toate calităţile, dar şi cu toa­ cuvintele din minte mi s-au şters. sădeşte-a largurî ritm de prîmăvoră, b olul . pe care ne*oll „posot-o” . a
$i cumplite. Vom încerca să te slăbiciunile obişnuite....“ cu viaturile aspre sâ se-nfnjnte, ieşit fn „o u l*.,, de redoctle, Ceofol*
redăm cititorilor cile ceva Nlarga Barbu : Anlţa. cre­ Doar un ecou ol clipei de uimire pînâ se face ziua mai curată, lâ, „F a b rica *, ore serioase g rc je ll de
din ambianţa si suflul epic dincioasa iubită a haiducu­ stctomic îmi răsună în privire iubire şi credinţă necurmată fobrlcotîo sl nu o re slito t controlului
de co l'lo te .
al filmelor, din caracterele lui : şi-mi lunecă seînteia eî în vers. şi naltul vremilor. căldură. Punte. V o jlle Morosan - Huncdooro. Cel©
eroilor, solicitînd regizorului „în eccstc noi aventuri ale potru poezii, com... firave, sini scrise
şi cîtowa interpreţi princi­ haiducilor, Anila le va rămî­ NECULAI CHIRICA SOTIRIS VLAHOS si nnafijent. Cu <v*oo'nflo nu vâ m/v
necăjim , convinşi fiin d câ sl osa o-
pali o succinta definire a a­ ne aceeaşi statornică tovară­ veţi mul* de lucru.
cestora. şă de lupte, fiind totodată
C. DASCALU