Page 17 - Drumul_socialismului_1970_07
P. 17
rMtrrririrfrrrrnrrrnffm rfnfrtrrfîrtttfmMMrrrtit/T/rrMM* WtttffW/fQ
PR O LE TA R I D IN T O A T E Ţ Ă R IL E . U N IŢ I-V A ?
PAGINA IV
B Veşti din ţările socialiste 1
* ¡i
H Un aport pozitiv la cau- |
!
za apropierii între (ari şi
popoare
O Curier, Atlas
ANUL XXII. Nr. 4819 DUMINICA 5 IULIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI
Intilnirea toi a rasului
IHRE IA ¡\licolae Ceauşescu
cu toiarăşul
II
[ nric Berlinguer
Industria locală. anqa|ată In premisa că Întreprinderile de ne din judeţ. Cu această o-
acest ultim an al actualului interes local dispun de posi cazle s-au identificat mari re
cincinal. alături de industria bilităţi practic inepuizabile zerve privind aslqurarea cu
republicană, la finalizarea ma pentru dezvoltarea şi perfec materii prime necesare diver Tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Andrei, prim -adjunct de şef de lupta comună a popoarelor din
Vietnam, Laos şi CambodgU,
rilo r sarcini economice stabili ţionarea acestui sector al e sificării producţiei, precum şl secretar general al Partidului secţie la C.C. al P.C.R. pentru apărarea fiinţei lor na
te de partid, înregistrează la conomiei naţionale, vor de in ceea ce priveşte cooperarea Comunist Román, s-a in tlln it A participat, de asemenea, ţionale. pentru retraqerea tru*
finele prim ului semestru un pune eforturi sporite pentru şi colaborarea unităţilor noas sîmbălă. 4 iulie, cu tovarăşul Rodolfo Mechini, de la secţia pelor S.U.A. din Indochina.
bilanţ boqat In realizări. In valorificarea in mod superior tre cu Întreprinderile republi Enrico Berlinguer, vicesecre externă a C.C. al P.C Italian. pentru dreptul de a-şi hotărî
primele 6 luni ale anului am a rezervelor de care dispune cane. Este însă necesar ca, co tar general al Partidului Co In cursul convorbirii, desfă singure destinele, fără nici un
realizai o producţie qlobalâ su Judeţul Hunedoara. mitetele de direcţie, cadrele de munist Italian, care face o v i şurată într-o atmosferă de amestec dinafară.
plimentară In valoare de 6.4 Avem In centrul atenţiei şl specialişti din unităţile noastre zită In tara noastră, la invita caldă prietenie tovărăşească, Referitor Ia situaţia din Eu
s-a făcut o informare recipro
milioane lei. la producţia mar valorificarea mal bună a re ţia Comitetului Central al Par că asupra principalelor preo ropa s-a subliniat însemnăta
fă vîndută şi încasată preve surselor locale naturale, di tidului Comunist Román. cupări actuale ale celor două tea unui sistem de securitate
derile au fost depăşite cu a versificarea şi sporirea pro (ng. BUJOR ALBU La convorbirea care a avut partide şi s-a efectuat un care să ducă la depăşirea şî
proape 5 milioane lei, iar pro ducţiei materialelor de con inginer şef la Direcţia judeţeanâ loc cu acest prilej, au luat schimb de vederi asupra unor lichidarea îm părţirii continen
ductivitatea muncii a crescut strucţii şi în principal a celei de industrie focalâ parte tovarăşii Paul Niculescu- probleme ale situaţiei Interna tului în blocuri m ilitare opu
M izll, membru al Comitetului
fată de sarcinile de plan cu de cărămizi ceramice, a folo Staţia de transformare de 110 kilovolţi de la Peştiş este Executiv, al Prezidiului Per tionale, ale mişcării comuniste se, la dezvoltarea unei cola
I 568 lei pe salariat. Faptul că sirii mai depline a spatiilor de una din „porţile" energetice prin care marile agregate siderur şi muncitoreşti. borări m ultilaterale economi
şi în luna iunie sarcinile de plan producţie şi maşinilor din do gice ale Hunedoarei sînt alimentate cu cantităţi uriaşe de ener manent, secretar al C. C. al Cu acest prilej s-a reliefat ce, tehnico-ştiinţiflce. culturale
de
P.C.R., Ghizela Vass, şef
au fost îndeplinite şi depăşite tare Ia atelierele de prelucrări (Continuare in pag. a t-a) gie electrică. Foto : V. ONOIU secţie la C.C. al P.C.R., Ştefan că unitatea de acţiune a tutu Intre statele europene tn sco
are o deosebită importantă, dat metalice şl cele de tlmplârie. ror ţă rilo r socialiste, a tuturor pul Instaurării unui clim at de
fiind că In ultimele două luni. Astfel, la fabrica de cărămizi partidelor comuniste Şi munci pace şl înţelegere între ţările
majoritatea unităţilor noastre din Vafa, în cursul primei toreşti, a forţelor antlîmperia- continentului. In acest context
au avut de suferit de pe urma decade a lunii fulie, va intra seoră călduţă |1 tirzle liste din întreaga lume, repre s-a apreciat cursul ascendent
inundaţiilor şi a ploilor abun In funcţie o nouă linie de E vară, parfumată cu lor n-ar mal avea nevoie de ÎNCHEIEREA LUCRĂRILOR SESI zintă un factor decisiv în lupta al dezvoltării re la ţiilo r m ulti
dente, mai ales In sectorul presare cu un randament mult miros de trondafir. Troc comentarii, Ne-om obişnuit de pentru pace şl progres, împo laterale dintre România şi Ita
extracţiei materialelor de sporit fată de actuala dotare. pe lingă mine siluete sumar mulţi ani să primim prin triva pericolului de război, lia. Cele două partide au men
balastieră şi In carierele de A ici, deşi s-au executat insta costumate. La lumina neonu sindicot bilete de odihnă şi pentru cauza libertăţii şi inde ţionat Importanţa pregătirii şi
piatră. Cu tot tim pul nefavo laţii de uscare artificială ra lui, bronzul soarelui de vară tratament. Potenţialul stofiuni- pendenţei popoarelor. Partidul tineri! unei conferinţe euro
rabil producţiei de cărămizi, pidă a cărămizilor, problema lor creşte de Io an Io on ca ill ACADEMIEI REPUBLICII Comunist Român $i Partidul pene cu participarea tuturor
ta fabricile de la Orăştie şi sporirii randamentului de usca contrastează puternic cu albul şl ^ numărul celor care bene Comunist Italian îşi exprimă statelor Interesate, necesitatea
Bronzul
cămăşilor.
siluetelor
Vata de Jos realizările slnt re nu satisface In totalitate, aduce aminte de mare, de ficiază de el. Dar anul acesta hotărirea de a acţiona perse Intensificării activităţii pentru
bune. In cele trei Icni de cînd m otiv pentru care conducerea concediu - ocele zile cînd, crîncen a dot lovituri de pro verent pentru depăşirea d ifi mobilizarea opiniei publice în
a început producţia s-au livra t I.I.L, Brad şi specialiştii din după un an de muncă, fiecare porţiile unui dezastru in averea SOCIALISTE ROMÂNIA cultăţilor actuale din mişcarea făurirea unul climat de încre
şantierelor şi diverşilor bene direcţia Judéleana trebuie să-i ne bucurăm de o binemeritată noastră. Şi totuşi circa 6 000 comunistă Şi muncitorească In dere şi colaborare europeană.
ficiari peste plan 30 000 bucăţi acorde în continuare toată a- de oameni dintr-un judeţ, în ternaţională, pentru întărirea Părţile şt-au manifestat sa
de cărămizi. Merită a fi sub tentia. De asemenea, la fa Simbâtă la amiază s-au în Sesiunea noastră a dezbătut unităţii şi dezvoltării raportu tisfacţia fată de relaţiile fră
liniate in mod deosebit efortu brica din Orăştie se depun e- cheiat lucrările sesiunii Aca probleme majore şl lin iile fun rilo r de prietenie şi colabora ţeşti. pătrunse de spirit prin
rile făcute de colectivele de forţurl pentru îmbunătăţirea demiei Republicii Socialiste damentale de orientare a dez re dintre toate ţările socialis cipial. existente între Partidul
muncă de Ia fabricile din calităţii cărămizilor, creşterea România cu tema „Probleme voltării viitoare a muncii de te. dintre toate partidele co Comunist Român şl Partidul
Pricaz. Vafa. Hunedoara şi productivităţii de uscare natu Profund omenesc de perspectivă ale cercetării cercetare In diferite ram uri, fn muniste şi muncitoreşti pe ba Comunist Italian şî au subli
Prad, care s-au angajat să lu rală combinată cu cea arti ştiinţifice1'. In şedinţa plenară concordanţă nem ijlocită cu ne za marxism-leninismulul şi in niat rolul deosebit de fructuos
creze In zilele de sărbători ficială şi do ardere în cuptor. din cursul dim ineţii au fost cesităţile de bază ale econo ternaţionalism ului proletar, a pe care 11 au tn tîln irlle şi con
pentru recuperarea întrerupe Pentru construcţiile de lo prezentate comunicările : .F i miei naţionale, ale a ctivităţii p rincipiilor independentei, e- vorbirile dintre conducerile
rilo r provocate de ploi. astfel cuinţe şi industriale, atenţia odihnă. Gîndul se duce din chîor- trimestrul urgiei ape zica nucleară în sprijinul agri de ocrotire a sănătăţii poporu galitătii în drepturi si ne celor două partide. Ele au ex
culturii şi m edicinii", de acad.
Incit planul Ia materialele de noastră este concentrată de nou la zilele cînd năvăliseră lor, oi) beneficiat de concedii Horia Hulubei şl Ion Gălăţea- lui, ale vieţii culturale Şi spi amestecului în treburile Inter primat deopotrivă dorinţa de
construcţie să poată fi înde sigur spre aslqurarea unei mal apele murdare. Cui II moi tre In staţiuni. Se ştie că o bună nu, „Orientarea cercetării rituale dlo societatea noastră. ne ale partidelor. Partidul a dezvolta relaţiile dintre co
p linii. bune ritm icităţi a livră rilo r, dar ceau atunci prin minte gin- parte din costul biletelor îl Sfntem convinşi că din aces Comunist Român şl Parlldnl m unişti! români şi Italieni, tn
duri de concediu ? Şi totuşi ştiinţifice de perspectivă către te confruntări de idei vor Iz
Perioada celor şase luni din trebuie să intervenim cu mă suportă statul. In condiţiile a- Comunist Italian îsi reafirmă Interesul Intărirft prieteniei
economia naţională", de acad.
arest an se prezintă cc un suri eficace pentru îmbunătăţi normolizoreo vieţii - cuvîntul cesteo, omenescul trebuia sub Ratuca Ripan, „Rolul cercetării vor! concluzii fertile, care ne solidaritatea cu lupta dreaptă, dintre cele două partide si
bilanţ pozitiv şi în ce priveşte rea calităţii fişlilo r de planşeu de ordine lansat de partid - liniat. ştiinţifice in unele domenii ale vor permite să legăm şl mal eroică, a poporului vietnamez, popoare, al cauzei unftătii
activitatea economică-f¡naneia- şi a altor elemente de con s-a produs mai repede decît Ne-om strîns, la chemarea mecanicii solidelor", de acad- strfns activitatea noastră v ii pentru libertate şi Indepen mişcării comuniste şi munci
ră a întreprinderilor. Deşi pe strucţii ce se produc la I.I.L. am fl crezut nor înşine. Trăim partidului, umăr lingă umăr Ştefan Bălan, „Realitatea geo toare de cerinţele practice, dentă. îm potriva agresiunii toreşti, al luptei forţelor anti-
cinci luni aveam o nerealizare Hunedoara. din nou bucuriile noastre ine în toote cele şapte zile ale concrete, ale procesului de imperialiste î ele sprijină Imperlaliste din lume.
geografic”,
fată de plan la beneficii .de In mod concret, la Hune dite sau reeditate ca şi cînd săptămrnii şi refocem cu vi- grafică, echilibru Mihfiilescu, făurire a societăţii socialiste
de prof. V in tilfi
cca. 400 mii lei, printr-o pre doara trebuie ca prin anumite nu s-or fî întîmplat niciodată goore ceea ce trebuie refăcut, „Cercetări geologice în per m ultilateral dezvoltate, să răs
pundem cu noi realizări im
ocupare mai susţinută din forme să ridicăm calificarea nimic. Cel planificaţi în con într-un titanic efort conştient spectivă", de acad. Alexandru portantelor sarcini pe care
partea comitetelor de direcţie profesională a oamenilor, să ne cediu în lunile de vară umplu şi colectiv. Dor cînd tn graficul Codarcea, „Sarcini actuale şi holărfrlle Congresului al X-Iea
de la I.t.L. Brad şi Petroşani, a preocupăm mai m ult de stabi zilnic garnituri întregi de concediilor numele nostru de perspectivă ale lite ra tu rii", al partidului le-a pus In acest In legătură cu vizita delegaţiei
specialiştilor din direcţia iu- litatea lor şi de elaborarea ce trenuri cu destinaţia Litoral sau ajunge Io rînd, plecăm în bine de Demostene Botez. domeniu.
defeanâ. privind reducerea lor mal optime retete tehno mai ştiu core stotiune de mun meritata odihnă. Umerii se Cei prezenţi au adoptat, ln -
cheltuielilor de producţie. îm logice în producţia de prefa te. A trecut încă un trimestru strîng moi tare unul într-oltul tr-o atmosferă de entûzlasm, o In spiritul unul cald patrio
bunătăţirea calităţii produse bricate. din an, Două luni din el. cel pe frontul muncii de refacere telegramă adresată tovarăşului tism, ne angajăm solemn ca de partid şi guvernamentale
lor. avem certitudinea că şl In ultim ii ani, întreprinde puţin, au fost luni tn care am şi „ne acoperă retrogereo”, ne Nicolae Ceauşescu, secretarul prin muncă neobosită, zl de zl.
acest indicator va fi realizat. rile de industrie locală au fa purtat cel moi oprlg război în asigură dreptul Io odihnă ga- general al Partidului Comunist să nu precupeţim nici u d efort
Deosebit de eficiente s-au do bricat o diversitate larqă de timp de pace : războiul cu rontot de legile statului nostru, Român, in care se spune : pentru a ne aduce Întreaga
vedit eforturile făcute de co produse, valorîficind astfel apele ce ne-ou pîngărit trudo. ni-l asigură pe deplin în con M em brii Academiei Republi noastră contribuţie la recupe sovietice in RepubKca Socialistă
mitetele de direcţie de la I.I.L. mal bine resursele de materii In ocest trimestru, prin Con diţii excepţionale. cii Socialiste România, specia rarea pierderilor de pe urma
Hunedoara. Orăştie, Hateq şi prime de care dispunem. Con siliul judeţean al sindicatelor, La orele de plecare din gări liştii din unităţile de cerceta calam ităţilor naturale ce s-au
Deva pentru a obţine beneficii siderăm Insă că In această di mai mult de 6 000 de oameni ale trenurilor, la miezul zilei re ale Academiei, in tru n ltl în abătut asupra tării noastre. România
Noi. oamenii de ştiinţă şi
peste plan şi a-şi îndeplini in recţie mai avem de studiat şi ai muncii din Hunedoara sau sau ol nopţii, animaţia e a sesiunea ştiinţifică cu tema cultură, cercetătorii din cadrul
dicatorul cheltuieli de produc pus la punct o serie de aspecte Lupenl, din Deva sau Brad, ceeaşi. „Unde te duci ?”. „La „Probleme de perspectivă ale Academiei Republicii Socialis
ţie la 1 000 lei producţie marfă. legate de tehnologie şl eficien din Călon sau Petroşani, din mare, dar tu ?”. „Lo munte” . cercetării ştiinţifice*”, vă adre te România, ne angajăm in Datorită îm bolnăvirii, din
Biroului
Rezultatele bune obţinute tă economică, mai ales în ca toate localităţile judeţului au In concediu, se subînţelege. Şi sează dumneavoastră, tovarăşe faţa partidului, a dumneavoas cauza unei răceli, secretarul P.C.U.S- Politic al C. C.
pînă In prezent constituie o zurile bunurilor de consum de primit bilete de odihnă sou secretar general al Partidului tră, stimate tovarăşe Ceauşescu, general al C.C. al P.C.U.S..
bază solidă pentru realizarea serie mică. Din iniţiativa Co tratoment în staţiunile de mun niciodată dreptul gorontot lo Comunist Român,, conducător să muncim cu dăruire totală L. I. Brejnev, care urma să Din delegaţie fac parte «
sarcinilor anuale de plan şi a m itetului judeţean de partid te ori de la mare. Omenescul odihnă nu ne-a apărut în neobosit al vastei opere de şl profund devotament pentru conducă delegaţia de partid şi M. A. Suslov, membru al Bi
dimensiunile lui profund ome
roului Politic, secretar al C.C
angajamentelor. Comitetele de s-a organizat o consfătuire de neşti ca acum. dezvoltare şl înflorire a pa îndeplinirea exemplară a pla guvernamentală sovietică tn al P.C.U.S., A. A. Gromtko.
direcţie şi cadrele de specialişti lucru cu participarea conduce din aceostâ preocupare a sta triei socialiste cele mal fru nului de cercetare ştiinţifică Republica Socialistă România. membru a) C.C. al P.C.U.S
din Direcţia judeţeană de in rilo r din industria locală şi tului pentru sânâtoteo oomeni- ION CIOCLEI moase glndurl şl sentimente şl a tuturor Îndatoririlor ce Ia începutul lunii iulie a.c., nu ministrul afacerilor externe al
dustrie locală, plecînd de la marile întreprinderi republica- de recunoştinţă şl preţuire revin Instituţiei noastre. îmbo participă la vizita respectivă. U.R.S.S., K. V. Rusakov, mem
pentru condiţiile create luiu - găţind astfel cu noi contribu Delegaţia de partid şi guver b ru ’ al Comisiei Centrale d
ror lucrătorilor pe tărîmul ţii de valoare patrim oniul — namentala sovietică In Repu revizie a P.C.U.S., şef de sec
ştiinţei din ţara noastră, fn bKca Socialistă România va li ţie la C.C. al P.C.U.S., A. V.
vederea desfăşurării la un ni cu atft de frumoase tradiţii — condusă de A. N. Kosîghin, Basov, membru al C. C. «1
La executarea lucrărilor agricole vel tot mal înalt a întregii lor neşti. preşedintele Consiliului de M i P.C.U.S.. ambasadorul U.RS.S.
al ştiinţei şl cultu rii româ
activităţi.
niştri al
în România.
U.R.S.S., membru al
In legătură cu felul cum se lui lucrărilor agricole este des asemenea, cooperatorii din Iar trifo iu l şi lucerna s-au co
acţionează la recuperarea pa tul de substanţial, nu tn a Leşnlc au prăşit de două ori sit de pe 60 de hectare. Ase strucţii — colectivele de
gubelor in cooperativele agri ceeaşi măsură stnt mobilizate cultura de cartofi şi au început menea acţiuni s-au întreprins muncă de la l.C.S. Hunedoa
cole de pe raza comunei Tur- la lucru forţele de care dispun lucrarea respectivă la porumb. lineşti şi Dineu Mare. Există Complexul hotelier „Rusca“ din ra. „ Marmura' Simerla, Şan
C.A.P. Dineu Mic. M ăr-
Şi la
daş. tovarăşul Constantin Fio- cooperativele agricole. Datori Tovarăşul Lazăr Turcu, locti- tierul „Electromontaj'* Sibiu
rescu. primarul comunei, ne-a tă unei participări nesatisfăcă- itQru-1 secretarului com itetului însă şi unele rămîneri în urmă, şi „T eleconstrucţia" Bucu
relatat că un accent deosebit loare a cooperatorilor la muncă, comunal de partid, ne-a infor îndeosebi la efectuarea pra- reşti — au reuşii să materia
s-a pus pe reînsămîntarea cul la cooperativele agricole din mat că în cursul săplămîniî şilei la cultura porumbului. lizeze Intr-un termen rela
tu rilor compromise din cauza Cooperatorii din M ărtineşti nu tiv scurt această investiţie
30 de hectare din cele 90 afla Hunedoara îşi primeşte oaspeţii
inundaţiilor. Astfel, la C.A.P. au prăşit manual declt circa
Pricaz s-au concentrat 9 trac socială de înalt prestigiu
pentru municipiul Hunedoa
toare la lucru, reuşindu-se să te tn cultură. Destul de palide ra. Muncitorii, tehnicienii şi
se reînsămlnteze porumb pe sint şi acţiunile la transpor inginerii şantierului de con
mai mult de 100 hectare, iar Fiecare oră favorabilă — tul furajelor. Cu- toate aces strucţii civile al l.C.S.H., con
la C.A.P. Spini s*au reînsămîn- tea, pentru ziua de mline Municipiul Hunedoara şi-a tonic al microraionului fn 100 de locuri. Un serviciu dus de inginerul Teodor
tat 40 de hectare. (azi, 5 iulie a.c. — n.n.), ne amplificat patrimoniul edi care este amplasat. telex, instalat in una din în Dărămuş şi coordonat de
Unele acţiuni s-au între spunea preşedintele consiliului litar cu un nou obiec Edificiul este construit pe căperile complexului hote inginerul şef Petre Roşea,
prins şi la întreţinerea cu lturi popular comunal, în cimp nu tiv social: Complexul baza unui proiect ale cărui lier, dublat de o centrală te cărora le-au revenit cele mai
hotelier „Rusca'. Realizare
lor pe suprafeţele necalamita- folosită cu randament maxim se organizează acţiuni deose soluţii sînt deosebit de in lefonică, ce menţine legătura grele sarcini, au făcut şl
te. Spre exemplu1, la C.A.P. bite, decît cu mecanizatorii de prestigiu fn domeniul con genioase şi eficiente. El dis cu flecare cameră şi punct de această dată dovada hăr
Turdaş s-a aplicat prima pra- deoarece „cooperatorii se mo strucţiilor turistice, hotelul pune de 108 camere ce pot al hotelului, asigură urgenţă niciei, răspunderii şi înaltei
şilă mecanică pe toate cele 70 bilizează mai greu la lucru” . se înscrie in albumul frumo găzdui peste 200 de oaspeţi. şl promptitudine oricărei
de hectare ocupate cu porumb. Silua|ia actuală impune însă sului cotidian ca un nou suc comunicări locale sau inter lor competenţe profesionale.
De asemenea, la C.A.P. Pricaz Turdaş şi Pricaz există supra viitoare se va trece la retnsă- ca nici o oră favorabilă să nu se ces al constructorilor hune- Confortul şi atmosfera gar urbane. In aripa stingă a Deşi pe parcursul execu
clădirii sint instalate birou
praşila I mecanică s-a efectuat feţe de cile 10-15 hectare cu mintarea suprafeţelor calami piardă de la executarea lu sonierelor şi apartamentelor, ţiei au inten>enit o serie de
pe aproape 50 hectare cu po porumb pe care încă nu s-a tate. crărilor agricole. Iată de ce or doreni, al proiectanţilor şl decorul mobilierului de ste rile filialei O.N.T. Hunedoara greutăţi care au atenuat
rumb. iar pe 35 hectare s-a aplicat nici o praşilâ manuală. Ieri, In cadrul cooperative ganizaţiile de partid, consiliile al tuturor factorilor care şi-au jar, pluşul mochetelor, nuan şi punctul de schimb valutar uneori ritmul lucrărilor, ma
făcut şi praşila a doua. Tot !a In cadrul cooperativelor a lor agricole din comuna Măr- C.A.P., specialiştii şi consiliile adus contribufia la ridicarea ţa tapetului specific fiecărui care oferă prompt serviciile
această unitate mecanizatorii gricole dîn comuna Vetel, ca tinesti. mecanizatorii au lucrat populare au datoria să între turitatea, experienţa şi e
au prăşit mecanic întreaqa su re au avut inundate suprafeţe cu- forte sporite la însămînto- prindă măsuri energice, să or acestui edificiu. etaj, instalaţiile sanitare solicitatorilor din (ară sau fortul harnicilor constructori
prafaţă — 20 de hectare — cul însemnate, se lucrează intens rea porumbului pe suprafeţele ganizeze acţiuni de masă z il Situata pe noua şi fru montate in faianţă, discre străinătate. au făcut ca ele să fie învinse
ţi vn'.ă cu sfeclă de zahăr. A tit la eliberarea terenurilor pen unde această lucrare nu s-a nic la urgentarea întreţinerii moasa magistrala a oraşu ţia drapajuluî perdelelor, ab Aceşti înalţi „ parametri* iar hotelul să fie predat in
la Pricaz cit şl la Turdas s-a tru a se putea trece la reînsă- putut efectua din cauza con culturilor, la slrîngerea furaje lu i — bulevardul Dacia — solut totul oferă o ambianţă funcţionali sint încadraţi
executat praşila 1 pe toată su mintarea lor. La C.A.P. Vetel d iţiilo r climatice neprielnic*'. lor, Ia recoltatul culturilor pă- clădirea hotelului — ocupind folosită la termen.
prafaţa ocupată cu carloli. sint avansate Şi lucrările de O dată cu lucrarea respectivă, loase şi la reînsămîntatul tu plăcută, garanţia unei odihne fn oţel, beton, sticlă şi plăci
Paralel cu aceste acţiuni. la întreţinere a culturilor şi re importante forţe au fost repar turor celor cultivate. Numai o suprafaţă de 2 000 mp dorite. Hotelul dispune la de marmură şi travertin, AUREL MORARU
C.A.P. Turdas s-a recoltat şi coltatul furajelor. Porumbul de tizate Ia iolretinerea cu ltu ri astfel se va reuşi să se dim i şi avind 4 etaje, cu linia sa parter de un bar şi o terasă care îmbracă in exterior în 4irectorul agenţiei Deva
nueze sim ţitor efectul negativ
orzul de pe mai mult de 6 pe 42 hectare din cele 60 afla- lor şl la recoltatul furajelor. al calam ităţilor naturale şi să modernă, se detaşează net pentru 30 de consumatori, de treg complexul hotelier. a O.N.T.
hectare. le In cultură a fost prăşit de Aurel Filipescu, primarul co se realizeze producţiile plani de întreg ansamblul arhitec un elegant restaurant de „ Semnatarii" modernei con A. MOLDOVAN
Se Impune însă atenţiei fap două ori. Totodată trifoiul şi munei, ne-a informat că la
tul că. deşi aportul mecaniza lucerna s-au cosit de pe în C.A.P. Jeledinfi s-au aplicat ficate la toate culturile in fie
torilor la Intensificarea ritm u treaga suprafaţă existentă. De două preşile la sfecla furajeră, care unitate.