Page 18 - Drumul_socialismului_1970_07

2 DRUMUL SOCIALISMULUI t* Nr. 4819 $ DUMINICA 5 IULIE 1970

Rigurozitate maximă în gospodărirea mijloacelor
Lucrările edilitare în comuna Densuş

materiale, în administrarea banilor statului
IIOTĂRÎTE m, DAR RFA

Conducerile organizaţiilor so­ UZATE NICI PE JUMĂTATE

Am scris nu de mult de­ Din contribuţia în muncă,
cialiste, prmcipah gospodari ai dau cetăţenii din comunele evaluată şl votată la suma
spre folosinţa pe care
Te-o
con-
de peste 105 000 lei,
Toteşti şi Sarmizegetusa m ij­ stlnd din 3 345 zile muncă cu
loacelor realizate din contri­ braţele, 200 cu atelajele şl 82
buţia voluntară în bani şi cu mijloace mecanice, s-a
valorilor materiale şi băneşti muncă. realizat mal mult de două
treimi..
Şi la Densuş ne-am în tîl-
nit cu proiecte ambiţioase Cum se vede din alătura­
din aceste mijloace. Valoa­ rea a ceea ce şl-au propus
Dupfi cum se ştie. conduce­ tăţllor, Iar cel vinovaţi nu tivită ţi a acestora şl obţinerea rea contribuţiei în bani vo­ cetăţenii din Densuş «ă facă
deja
la ceea ce au făcut
rea partidului şi stalului nos­ suportau consecinţele. Noul unei înalte eficiente economice, tată pe acest an se ridică
tru a ini(iat un ansamblu de proiect de leqe stabileşte răs­ în care scop mobilizează in- la apToape 76 000 Iei. Mai intr-o jumătate de •□, se
poate trage o concluzie » ce­
măsuri pentru perfecţionarea punderi mai precise pentru cei tregul colectiv de salariaţi, mult de 60 Ia sulă din bani tăţenii au răspuns la chema­
conducerii şi planificării eco­ care trebuie să qospodărească luînd măsuri pentru înfăptuirea au fost deja încasaţi şi, com- rea comitetului executiv al
nomiei naţionale, pentru creş­ valorile materiale şi băneşti exemplară a sarcinilor de plan, binînd această posibilitate cu consiliului popular comuna),
terea eiicientei economice In creind totodată cadrul adecvat ridicarea continuă a calităţii altele, comuna trebuia să dar această chemare n-a fost
toate domeniile de activitate. pentru prevenirea cheltuielilor produselor, îndeplinirea ri­ deschidă un larg front de lu ­ destul de convingătoare. A lt­
Pe această linie se înscrie şi netogale. neoporlune si no- guroasă a obligaţiilor contrac­ crări cu caracter edilitar gos­ fel cum fie explică faptul că
recentul proiect de leqe p ri­ economicoase. Se ştie că in tuale, realizarea acumulărilor podăresc. Lucrările stabilite din lucrările de construcţii
vind răspunderea conducerilor judeţul Hunedoara îşi desfă­ băneşti planificate, respectarea pentru acest an din contri­ cu deviz, plnă la începutul
organizaţiilor socialiste pentru şoară activitatea mal multe disciplinei de plan şi finan­ buţia In bani sînt diverse ' lunii iunie nu fusese atacată
gospodărirea mijloacelor ma­ centrale industriale, combina­ ciare". terminarea căminului cultural nici una ? Penlru şcoala din
teriale şl băneşti, orqanizarea te si mari întreprinderi, orga­ Aceasta este de fapt sinteza Acţiunile casei de cultură în In satul Poieni, pardoslrea ce­ Densuş, ne spune primarul,
şi tiLTictionarea controlului fi­ nisme economice noi care cer obligaţiilor deosebite ce revin lor din satele Strei şi Hă|ă- nu se qfiseşte antreprenor.
nanciar. A lături de unele mă­ prin prezenta lor forme adec­ conducerilor orqanizatiilor so­ f qel şi procurarea de mobilier Nu mal sint meseriaşi In co­
suri Importante privind întări­ vate de organizare, conducere cialiste pentru buna gospodă­ penlru el, extinderea cu o muna Densuş 7 Pentru ca să
rea controlului la toate nive­ şi gospodărire. Pe această linie rire a valorilor materiale şi clasă a şcolii din satuJ Peş- sapi şl să torni o fundaţie
lurile, acest document acordă o merilă să fie amintită preocu­ băneşti. sprijinul muncii de educaţie teana, construirea unei şcoli din beton nu-ţl Irebuie nici
atenţie deosebită răspunderii parea ce există pentru îmbu­ cu 4 săli de clasă la Densuş, măcar muncă calificată. Cit
care revine conducerilor de nătăţirea activităţii financiare tencuirea căminului cultural despre zidărie şl dulgherle
Peslenita şi procurarea mo­
EMIL ŞTEFANESCU
unltătl pentru orqanizarea cit de control. In unele cazuri controlor revizor principal in bilierului. împrejmuirea şco­ — s-ar fl qăsit orlclnd meş­
mal eficientă a activităţii e­ s-au conturat chiar iniţiative E un lucru firesc ca în ca­ civilizat", „Dragostea şi viaţa", tinerilor în mod deosebit lii de la Criva. teri în comună pentru că
conomice şi folosirea raţională care trebuie generalizate. Ministerul Finanţelor drul fiecărui aşezămint cultu­ „Alegerea profesiunii şi a me­ cursurile : Pedagogia familiei. nici unul din cetăţeni nu
a mijloacelor materiale şl bă­ Bunăoară, întreprinderea de ral o importantă deosebită să seriei". Ehca şi estetica, Legislaţia împreună cu prim arul co­ şi-au anqajat antreprenori să
neşti. Practica a demonstrat că construcţii siderurgice Hune­ se acorde laturii educative a „Dialogul tinereţii", o altă muncii, Radiolchnîca. Toa­ munei, tovarăşul Băiut Drfi- le construiască casa şi sînt
buna gospodărire a valorilor doara a format experimental acţiunilor, modalităţii în care manifestare, va cuprinde spec- qhin, trecem în revistă fieca­ In Densuş case frumoase şi
materiale st băneşti depinde un nucleu din trei salariaţi ca­ acestea contribuie la educa­ tacole-concurs pe teme de li­ te aceste acţiuni organizate şi re din aceste lucrări. Ce s-a durabile
tu cea mal mare măsură de re exercită controlul preventiv rea etică a publicului, in spe­ teratură. muzică. istorie, or­ conduse cu grijă, vîzînd in făcut ? S-au procurat mate­ Campania agricola nu maî
priceperea şl competenţa con­ asupra actelor sau operaţiuni­ APORTUL cial al tinerilor.. Pentru ca acest ganizate intre două nnită(i e­ permanentă scopul educoliv. riale pentru acoperişul cămi­ permite acum mobilizarea
ar duce cu siguranţă la evita­
nului de la Poieni,
pentru
ducerilor de unltătl. lor care vizează aproviziona­ deziderat să dea roade şi la conomice, între două Institu­ rea unor abateri, încălcarea şcoala de la Densuş. pentru oamenilor penlru atacarea a­
In spiritul prevederilor a- rea tehnico-materială. Rezul­ noi, sub directa îndrumare a ţii, 2 sau 3 organizaţii de ti­ □ nor norme de conduită civ i­ pardoseala căminului de la cestor lucrări. Dar şl In cam­
ceslui proiect de leqe, în toate tatele? Numai In anul 1969 au com itetului municipal de par­ neret etc. „Rubrica fam ilială", lizată, la Instaurarea in rindtii Strei, s-a întocmit documen­ panie rămîn „ferestre" în ca­
unităţile trebuie să se acţioneze fost sistate încă înainte de e- tid, conducerea Casei de cul­ organizată cu sprijinul comi­ tineretului a unei discipline taţia pentru terenul pe care re nu se lucrează la cîmp.
cu mai multă hotârîre pentru fetluare aprovizionări nejusli- INDUSTRIEI tură din Hunedoara a căutat tetului municipal al femeilor liber consimţite, a unui climat se va construi şcoala din sa­ Consiliul popular comunal,
întărirea disciplinei şi răspun­ ficate In sumă de peste 17 mi­ să găsească, in primul rind, va li şi ea in atenţia noastră, favorabil muncii, creaţiei. tul Peşleana, s-a confecţionai deputaţii ar trebui să se fo­
derii In muncă, pentru perfec­ lioane lei, iar la un număr de cele mai adecvate forme de penlru a servi cit mai eficient o poartă pentru căminul din losească de ele, 6ă Înceapă
ţionarea continuă a activităţii 119 facturi au iost sesizate colaborare cu toate organiza­ fetelor, tinerelor mame. Hătăqel si s-au procurat stfl- lucrările propuse, căci altfel
economice şi financiare Din erori de calcul în valoare de ţiile de masă şi obşteşti. Ex­ In perspectivă, pentru noul FLORIN IZDRAlLA pii penlru împrejmuirea şco­ e păcat de materialele pro­
acest punct de vedere, in Jude­ aproape 4 milioane lef. care EUCAEE perienţa de pină acum ne-a a­ an de Invăţămint al universi­ directorul Casei de cultura curate care se degradează pe
ţul Hunedoara se impun o se­ dacă nu erou descoperite la rătat că atunci cînd există a­ tăţii muncitoreşti, recomandam Hunedoara lii din Criva. cine ştie unde.
timp er fi condus la Im obili­
rie de măsuri pentru evitarea ceastă conlucrare, aşezâminiul
unor neajunsuri care mai exis­ zări de fonduri, nostru reuşeşte să organizeze
tă deocamdată şl se reflectă Noul proiect de lege prevede cele mai adecvate actlviiăti
neqativ in nivelul rezultatelor ca în cadrul unităţilor mari pentru fiecare categorie de
financiare. (combinate, centrale, grupuri oameni.
De pildă, unităţile comerţu­ de uzine etc.) să se orqanizeze Manifestările pe care le rea- TINERII CERCETĂTORI—PREZENŢA
lui de stal, din acest judeţ servicii sau birouri subordo­ îizăm, pe lingă faptul că u r­
aveau la siirşitul lunii mai nate conducătorului comparti­ să manifeste o mai mare pre­ măresc transmiterea unor cu­
debitori In sumă de aproape 5 mentului financiar contabil cu ocupare pentru imbunătălirea noştinţe ştiinţifice, politice sau
milioane lei. din care peste un sarcina de a efectua controlul calităţii produselor de coope­ estetice, au ca finalitate şi e­
financiar preventiv.
m ilion II constituiau debitorii rare. o mai promptă respectare lemente etice importante. Cu- ACTIVĂ ÎN MUNCA DE CREAŢIE
restanjieri din vînzările de Acestea sint doar numai a termenelor de livrare, o creş­ noscînd că educaţia morală
mărfuri in rate. La întreprin­ clteva din măsurile care tre­ tere a productivităţii muncii şf are obiectivele sale specifi­
derea de prefabricate de beton buie să retină atenţia. Condu­ reducerii cheltuielilor de pro­ ce, am căutat ca acţiunile or- 9
Bîrcea. numai in primul tri­ cerile organizaţiilor socialiste ducţie la execuţia produselor qanizale să răspundă direct
In
mestru al anului s-au înreqis- sînt datoare insă să analizeze de cooperare. necesităţilor vieţii, cerinţelor ne-am pulsul cotidian al vletH „C ondiţiile în carc-şf desfă­ se găseşte nielan. Aplicarea tară şf rezultatele au fo6l din­
obişnuit cu prezenţa
trat cheltuieli neproductive In cu mult discernămînt prevede­ Ne preocupă în mod deo­ tineretului. In primul rind. in mereu mai pregnantă, mai vie şoară activitatea tinerii noştri, lui în practică \>a duce la mă­ tre cele mai bune.
sumă de oproape o jumătate rile proiectului dc leqe care sebit. pentru semestrul II, în­ programele de activitate îşi ne spunea ing. Mihai Pălraşcu. rirea gradului de securitate în Ne Impresionează, deşi e
de milion Ici, din care circa conţine sarcini sl răspunderi deplinirea măsurilor preconi­ găsesc loc acţiuni cultural- a tinerilor, cu priceperea şi directorul adjunct ştiinţific al mină, la un aeraj economic, alit de liresc. faptul că aceşti
inleligenja lor creatoare, care
300 mii lei îl reprezentau pier­ precise pentru ele şi să inter­ zate privind eficienţa econo­ educative lunare, permanente, nu o dală ia u impus atenţiei S.C.S.M., sint dintre cele mai şi in acelaşi timp la o eficientă tineri caută mereu noul, me-
derile din rebuturi, lată numai vină pentru perfecţionarea în­ mică a activităţii de industrie cum ar fi : consultaţia ju rid i­ tuturor. Fără Îndoială, vîrsla, bune. Milioane de lei au fost economică mai ridicată. 'odelc noi. eficiente în rezol­
două din m ultiplele exemple tregii activitSţI privind qospo- locală. îndeplinirea angaja­ că, magazinul cultural pentru continua pregătire le permit pv.se la dispoziţie penlru con­ O altă problemă, leqafă de varea problemelor ridicate de
care ar putea ft citate in a- dărirea valorilor materiale şi mentelor luate de reducere a femei, ora aspectomatului. u- struirea clădirii propriu-zisc cea amintilă. la care inteligen­ producţia exploatărilor minie­
vise
înaripate, care trebuie
ccst sens Demn de reţinut este băneşti. In acest sens sint cheltuielilor de producţie si de niversitalea ilustrată, caleido­ să prindă fundament siqur, în a instituţiei, a slatiei de sal­ ta tinerească e chemată lnlr-o re. tendinţa lor continuă de
faptul că pînfi acum, în majo­ foarte concludente prevederile sporire a beneficiilor fată de scopul muzical. Lor li se adau­ vare. pentru procurarea apara- măsură înseninată să-l găseas­ autodepăşjre profesională, fun­
ort. 1 din capitoltl „Dispoziţii gă concursuri pe teme diferite, primul rind pe tărîmul impor­ tajului pe care-1 avem în dola­
ritatea cazurilor, efectele ne­ sarcinile planificate. Cadrele deosebit de căutate de un nu­ tant al muncii productive. Iar că rezolvarea p urmărirea sis­ damentală pe un studiu con­
generale“ in care se arată : tehnice, economiştii de la în ­ re. C ondiţiilor bune de cerce­ tematică a indicilor caracleris- linuu, temeinic fn bibliotecile
gative ele unor deficiente în ..Conducerile organizaţiilor so­ treprinderile noastre din Brad, măr din ce In ce mai mare de preocuparea lor conştientă S-C.S.M. sau I.M.P., unde qâ-
activitatea economico-financiaT cialiste poartă răspunderea , Orăştie şi Deva. , trebuie să tineri. Citez doar clteva. care pentru soarta producţiei de­ sesc materialul documentar ne­
în­
vine pe zi ce trece mai
ră erau trecute pe seama uni- pentru orqanizarea întregii ac­ mobilizeze şi să materializeze s~au bucurat de un deosebit semnată. mai concretă. cesar.
6-ucccs : .Să ne cunoaştem ţa­
operativ noi soluţii, care să ra şi poporul" ; concursul pe Ne-ain ales ca teren de in ­ T tn e r e O iI şi p n td tic fia ... Continuu şl perseverent.
contribuie la reducerea cheltu­ teme de drumeţie „Prin oraşe­ vestigaţie două instituţii cu ..Lucrez Ia o problemă pri­
ielilor materiale, a celor ne­ le patriei noastre“ , organizat specific mineresc ale Pelroşa- vind procentul de oxidare al
productive. lichidarea stocuri­ cu prile jul serilor de dans 1 niulul. Două instituţii tinere minereurilor, care poate dure
lor supranormative, Im plicit a concursul pe teme Istorice, or­ ca şi majoritatea cercetători­ tare li se adaugă un sprîjin tici erupţiilor de metan şi la temperaturi ridicate în
îm prum uturilor restante. Este ganizat la Castelul Corvineştl- lor lor — Slatia pentru cerce­ susţinut din partea organiza­ cărbune mărunt în vederea mină", ne spunea ¡nq. Vasile
adevărat că diversitatea mare lor de către comitetul munici­ tare şi securitate minieră si ţiei de partid, a fiecărui co­ depistării acestor fenomene pe Bardotz.
de produse, nivelul scăzut de pal a) U.T.C., in colaborare cu Institutul de proieclări $| cer­ munist din cadrul tnsliluliei măsura adîncirii exploatării
dotare a unităţilor noastre, ne comitetul municipal pentru cetări miniere pentru huilă. noastre. Urmează ca inteligen­ Pe Viorica Edelhauser o
pene de multe ori 1n situaţia cultură şi artă, la deschiderea A ici Îşi qăsesc rezolvarea mul­ ta şî pregătirea lor să-şi spLnă cărbunelui. „Problema, condi- preocupă problemele de psiho­
lionind direct soarla produc-
de a efectua o serie de chel­ sezonului turistic. te probleme importante pe ca­ cuvîntul". liei, e deosebit dc aculă. ne logia muncii la minele Văii
tuieli neprevăzute, dar tot atit re le ridica industria minieră Jiului, (nvesliqind aptitudinile
Penlru petrecerea cit
mai
de adevărat este că prinlr-un plăcută a tim pului liber, con­ Cum răspund tinerii cerce­ spunea inqineru) Crăciunescu. pe care le reclamă unele ca­
De aceea, cercetările, măsură­
efort suplimentar de qlndlre şi ducerea casei de cultură. in a Văii Jiului. Am căulal să pă­ tători acestei atentii deosebite, torile pe acelaşi strai, pe di­
acţiune se pot obţine economii colaborare cu com jlelul muni­ trundem In intimitatea acestor cum răspund cerinţelor in trin ­ tegorii de muncitori din sub­
la preţul de cost. De aseme­ cipal ai U.T C. organizează săp- oameni, să le descifrăm gîn- sece ale meseriei penlru care recţie şi pe înclinare, se inlind teran. Inginerul Avram Cdel-
nea, trebuie să crească mult 6l lămînal seri distractive, cărora durile, preocupările cotidiene. s-au prenălit ? pe o durală mal mare. In stein de Ja I.P.C.M.H. a par­
preocuparea noastră pentru li s a dat de fiecare dată o M ajoritatea sini absolvenţi ai Mă preocupă condiţiile te ge­ momentul in care vom izbuti ticipat la lucrări de amploare
producţia destinată exportului, notă distinctă cu o pronunţată institutului de mine şi cunosc nerează acumularea metanului s¿ depistăm că un strat sau
să întărim disciplina contrac­ tentă educativă. Astfel, „In v i­ bine specificul exploatărilor şi procedeele de prevenire şi altul este sau nu predispus la cum este studiul tehnico-eco-
tuală. alit 1n ceea ce priveşte taţie la dans", „Astâ-searâ miniere ale Văii Jiului, prin combatere a acestor acumulări erupţie, vom realiza un grad nomlc pentru dezvoltarea mi­
calitatea produselor cit şi în ‘ dansez numai cu tine". „Ritm practica ce se organizează In in galeriile minelor, ne spunea de securitate mai mare fn m i­ nelor Vclcan şl Dîlja. La fel
ceea ce priveşte livrarea lor şi melodie", „M icro-seralâ", fiecare «n de studii. Unii au ing. Ion Crăciunescu. Amintim nele noastre asiqurind în a­ Inginerul Anlon Legrand, de
conform graficelor stabilite plecat să invete direct din că inginerul Crăciunescu lu­ celaşi lim p un flux conlinuu
au dus la crearea unei ambi­ la acelaşi Institut,
Preocuparea sporita pentru ante ce a avut ca prim rezul­ producţie, ou muncit alături de crează în cadrul unui colectiv producţiei“.
coptinua diversificare a pro­ tat prezenta In sălile noastre mineri, cunosc „necunoscute­ de cercetători care a executat Cu o modestie care-i face ...Continuu şt perseverent,
ducţiei, întărirea rxiqenţei fată a unui mare număr de tineri. le“ pe care le ridică încă pro­ măsurătorile şi cercetările pen­ cinste, inginerul Gheorqhe Her Tineri capabili, care alături de
de muncă, îmbunătăţirea calî- Nu de mult, conducerea ca­ ducţia şi care-şi aşteaptă re­ tru studiul amintit la toate ne relata o preocupare a sa — cercetătorii mal în vlrstă îşi
Iă|ii produselor, o mai r i­ sei de cultură a Initial noi ac­ zolvarea. După absolvire îi exploatările miniere din Valea alături de colectivul de cerce­ pun Inteligenta lo r creatoare
guroasă preocupare pentru o r­ ţiuni culturale, care vor fi in­ preocupă, firesc, Intr^o măsură Jiului, inclusiv la mina Anina, tători din care face parte, ur-
ganizarea cu eficienţă sporită cluse in proqramele de aclivj- şi mai mare, soarta producţiei, filudiul. arproape încheiat, a măreşle prin intermediul unei In slujba unui nobil scop —
o producţiei şi a muncii sint late lunară. „Tribuna tinere­ problemele de tehnică şi secu­ solicitat la maximum întreg experienţe făcute la C.M. Lu- sporirea producţiei miniere,
rîteva din premisele care vor tului", orqanizală in colabora­ ritate minieră, care nu suferă bagajul de cunoştinţe, Inteli- peni. problema deqazării din- asiqurarea securităţii oameni­
conduce la amplificarea apor­ re cu comitetul municipal ol amînare. Iar instituţiile In ca­ tr-o galerie. Metoda străpun­ lor. Tineri angrenaţi cu în­
tului Industriei locale la dez­ U.T.C. va cuprinde temn ca : re -lucrează în prezent ca cer­ qenta. puterea de muncă a gerii. pe care au aplicat-o In
voltarea economică a judeţu­ „Responsabilitatea factorilor e- cetători le oferă mediul pro­ acestor tineri şl conduce, in experienţa făcută în qalerla treaga lor fiinţă în efortul co­
lui, la ridicarea însăşi a in ­ ducalivi în pregătirea tinere­ pice rezolvării celor mai d ifi­ final, la necesitatea plasării de leqătura puţ Ştefan — pu| mun al întregului popor, de
dustriei locale pe o treaptă su­ tului pentru viajă", .Respecta­ cile probleme pe care le mai unor staţii de depistare Şl edificare a noii socletâ|i.
perioară a eficientei econo­ rea regulilor de convieţuire pune in fală dezvoltarea si mo­ Carolina (orizontul 400) se fo­
mice. socială — obligaţie a omului dernizarea industriei miniere. alarmă în toate zonele în care loseşte penlru prima dată In M, BODEA
Cu prilejul sărbătoririi a
j 150 de ani de la apariţia prl- L a D e v a 6Upra gospodarilor lui. Reţin xate l-au lovit şt d n d depu­ şlt din albiile văilor şi plraie- zenţi în m ijlocul problemelor poată Inspira aer curat". Avea alte lucrări care trebuie efec­
care-şi cer rezolvarea, mar ho-
lor inundind grădini,
dlstru-
I melor ianiare româneşti, atenţia clteva lucruri. neau strădanii să le facă faţă. foarte multă dreptate. tuate Se au în vedere cele
j In municipiul Deva are Ştim ca o parte a m unici­ Subliniem aceasta deoarece qînd qarduri şî podeţe. De tot tâ rlti şi mai operativi in ceea Poate că nu e bine să facem înscrise în planurile întocmjle
j loc azi parada Şl Irece- Odinioară, municipiul Deva piului a fost grav lovită de ca­ In ultim ul timp, djn partea u­ atîtea ori au depus mîl, pietriş ce-şi propun să Iacă. Şi dacă comparaţii, dar pentru edifi­ la începutul anului, cînd nu
; rea In revistă a fanlarelor — jn lr-o măsură mai mare de- lam ităţile naturale din prim ă­ nor cetâleni se manifestă o şj alte reziduuri. In momentele c să vorbim de operativitate, care sau aducere aminte, nu se puteau prevedea nici calami­
! din judeţul nostru Par- cit alte localităţi similare din vara acestui an ; viitura ne­ moleşeală, o oarecare reţinere respective, în limp ce marea aceasta e o chestiune la care este rău să suqerâm tovarăşi­ tăţi, nici alte qreutăli. Mai no­
| tlcipă form aţiile E. M. maiîntâlnitei Inundaţii a lovit în continuarea lucrărilor înce­ m ajoritate a cetăţenilor se a­ trebuie reflectat în mod deo­ lor care se ocupă cu proble­ tăm şl faptul că nimănui nu
tară — oferea ceva deosebit, puternic un număr Însemnat pute, aşteptînd ca cineva din­ flau la lucru, unii erau sim­ sebit. De exemplu, zilele tre- me qospodâreşti-edililare să la I se cere im posibilul. Tot ceea
{ atrăgător sau chiar îneîntâtor. de case ; unele au fost dărt- afară să vină să le rezolve. E pli speclalori, priveau la cele cule, clnd pe străzile inundate exemplul omologilor lor din ce slirneşte nemulţumire e a­
Se spunea că este oraşul liniş­ mate, altele avariate mai mult vorba de lucrările care apar­ pelrecule şl aşlcplau „mană se cerea prezen|a lucrătorilor alte localităţi, unde utilul se nacronismul şi lipsa de preo­
tii, al odihnei active, al am­ sau mai puţin. Au fost inun­ ţin oamenilor înşişi şi pe care cerească". I.G.C.L., şi a celor de la con­ completează armonios cu fru­ cupare pentru a valorifica, In
! Sn ritm de biantei plăcute, localitatea de date grădini, străzi ; apa a in- le pot executa ei cu mijloace Mai sînlem dalori să re ţi- siliu, nu a fost aproape ni- mosul. curăţenia exemplară, chip util şi bine conceput,
la poalele bâtrînci cetăti, do­ ambele fiind rezultatul muncii ceea ce avem la dispoziţie.
minată de verdeaţă, de spaţii şi iniţia li vel oamenilor. Dacă. din nefericire, avem de
şi zone verzi, de alte locuri Deşi nu esle de loc plăcut înlăturat nişte stricăciuni în
fanfară... de agrement bine amenajate şi şi nici igienic, Ia Deva poji zona calamitalâ. e bine să ne
Perioada în care se puteau OBLIGAŢII Şl RĂSPUNDERI IN
întreţinute. vedea — şi nu de pu|ine ori concentrăm forţele aici şi nu
soarele e sus. sau seara îna­
vedea asemenea aspecte aici — măturîndu-se dimineaţa cînd spre lucrări ce se ma! pol n-
mina ca, de exemplu, spoirea
Lupenl, Aninoasa, Petrlla, | nu e prea departe in retro­ inte de a apune. Uneori aşa faţadelor unor imobile de pe
Lonea, Ghelar, Barza, Clu- j spectivă. Ne amintim bine de ceva conslati şl In „amiaza cutare sau cutare stradă, pen­
* bulul C F.R. Slmeria, Clu- i ea si parcă o regretăm. O re ­ NAREA TREBURILOR GOSPODĂ TI mare", pe căldură dogoritoa­ tru care avem anumite „o b li-
\ bului sindicatelor din De- j gretăm pentru că acum nu mai re. Tot aici — spre nedumeri­ galii".
| va şi Casei de cultură din j e caracteristică, locul ei hrin- rea noastră — se stropeşte Nul-Irebuie să uităm ca me­
I Haţeg. Cele mal bune ur- i du-l perioada in care Deva a­ foarte rar şi de obicei pe r itele oricărei persoane, in d i-"
i raează să se întâlnească In I pare într-o mantie ce pe a­ străzile centrale. Mai intîlneşli f erent de f uncii a rie o delmcT
\ luna august, la faza de zonă : locuri nu depăşeşte ceea re trai în pivniţele caselor, pe ipro.prll. flntre aceslea se în ­ nein şi faptul că participarea meni dintre ei. De abia mai şi alte anomalii supărătoare t se- evidentiazS~ şf se HDr&cTă'za-
de la Petroşani, împreună cu j numim lucru obişnuit, nesem­ canalele şl pe conductele de scriu unele reparaţii Interioa­ oamenilor la acţiunile de re­ tîrziu şi-au făcut apariţia. autoslropilorl. pe timp de cu neos'ebTre TTrTTTmrier)trdTfP~~
i alte fanfare din ţară. j nificativ. aductiune sau de evacuare. re, întreţinerea şanţurilor şi facere, de construcţie sau de Se amintea faptul că o ma­ ploaie împrăştie apă. De ce ? cile^ atunci- cina “eSTe^pusyTrT
S-ar putea să se vină cu Urmările aceslor calamităţi se zonelor de pe porţiunea imo­ dezvoltare, Irebuie să fie com­ rc parte a reţelei de apă şi Penlru realizarea unei norme? ¿iUiatia~c1e~ a~~aT?reTne nroble-
1 Se pare că o dată cu a­ motivări şi tot felul de argu­ mai resimt; oamenii se înfrun­ bilelor In care locuiesc şi caro pletată cu intervenţia orqane- ^Lucrătorilor dc la consiliul
j ceasta manifestare, firul Ira- | mente „justificative". Se poa­ tă cu ele, lu.ptă să ie înlăture. nu cer efort deosebii. lor locale de specialitate, în­ canal o fost şi continuă să fie populari li se poale i mont a r i TTTtie şi^ de a reuşi să aşeze ne
dlţlei va It reînnodal. Vîrsînl- | E bine spus „luptă să le înlă­ Ar fi un semn al datoriei în­ deosebi a consiliului popular deteriorată. La o ploaie, cit de lipsa" de preocupare atenta prtTnul plan pe cele care-si cor
[ cil, ca şl cel mai linerl vor | te să se spună — Si nu se ture", dar. adăugăm, această ţelese dacă toţi cetăţenii — respectiv. Şi, o asemenea in­ mică, apa tîşncşte pe qurile p’enfru ~ eţerluarea lucrărilor rezolvarea imediată, fără măTP
avea p rilejul să-şî poarte j qrrşcŞie cu nimic — că aici luptă trebuie să fie continuă, din zona calaniilală Şi din ce­ tervenţie. in cazul nostru, a siluale din loc în loc. C o si­ de* reparaţii fT imobilele nro- inj_ir7Îc_ri_. ~~Căiăuzinriu-nP după
s-au petrecut transformări în­
tuaţie ce nu mai poale dăinui.
paşii spre parc sau grădina noitoare : s-au înăltal multe fermă, din partea tuturor. Se lelalte zone ale municipiului pulul f» întilnită destul de Se impune o remediere ur­ pncT^lt! ilu stal său particula­ o asemenea optică, putem e*
de vară, pentru a asculta mu­ cere în primul rind ca locata­ — ar acţiona colectiv pentru frecvent. re inundam. Ne rolenm~ia cc- vila multe neajunsuri, inclu­
! zică de promenadă. In ritm ul j blocuri cu apartamente con­ rii sau proprietarii de Imobile terminarea grabnică a lucră­ Rău eslc insă că unii lucră­ gentă. pe ba2a unui grafic bi­ le* penlru ea re există posibili­ siv discrepanta dintre vorbe
ne chibzuit.
| fascinant şt trepidant al j fortabile, instituţii de învătă- — într-o unanimitate deplină rilo r ce se impun, astfel ca lo­ tori — chiar cu funclii de răs­ tăţi materiale şi financiare. şi__fapte. In atarf situaţii ne
j charlestonului, polcii sau j nijnt. unilăti comerciale, noi — să fie pe linia in tii. cu toa­ lul să reintre pe lăqaşul nor­ pundere — de la Consiliul mu­ M ulte artere dc circulaţie A fost timp suficient penlru putem bucura ş| de laude, ne
! mazurcii, orj plutitor şi visă- * spat i i 5i zone verzi şa.m.d. te forţele de care dispun, pen­ mal. nicipal Deva au perioade cînd din Deva, din cauza unor de­ întocmirea unor programe de care este bine să le oşteplăm
i tor al nem uritorului vals. j Toate acestea sint rcalilălî in­ tru a înlătura răul ce-l simt. Dar din păcate, pe alocuri, nu perscvei ează in munca de puneri tare emană un miros lucru si penlm atacarea obiec- să vină dinafară, ca expresie
contestabile pe care nu putem mai mult decil alţii. ei. Com- mai avem de-a face cu atitu­ finalizare a lulm or acţiunilor u rii şî menţin focare de infec­ I i voi or respective. Ceva s-a
! vom avea prilejul să pe- I ţii etc.. au un aspect neplă­ a muncii depuse şi să nu ni
să nu le avem in vedere. Dar porlarea, fermitatea re trebuie dini reprobabile manileslale iniţiale şi de aici o seamă dc făcut în această privinţă, dar
; trecem clipe de plăcută des- j cut. Văzindu-le, cineva spu­ le clalăm sinquri. de pe c>
alăluri de accslea sînt şi al­ să-i caracterizeze să fie cel cu cil.eva prilejuri, mai cu sea­ consecinţe. Pâră a-i supăra departe de a satisface pe de­
! tindere. ! tele de altă natură, neplăcu­ puţin 1« nivelul de care majo­ mă cînd in Deva au căzut, de Ipentru că obişnuiesc să se nea : „ Un bun qospodar făcea plin. zifTe*^evident subiecţivisliT ^
te. care aruncă o umbră asu­ ritatea au dat dovadă in acele clteva ori, ploi lorentiale rare supere I), Irebuie să le spunem lotul ca oraşul să apară peste Se cunoaşle faptul că pe ra­
pra municipiului, îndeosebi a- momente cînd apele învolbu- s-au revărsat pe străzi, au ie- că sini datori să fie mai pre- noapte curat- uinuneala să se za municipiului mai sint şi S. 1VANUS