Page 19 - Drumul_socialismului_1970_07
P. 19
■»
DRUMUL SOCIALISMULUI « Nr. 4819 © DUMINICA 5 IULIE 1970
Soare adus UMOR
Cíñeme r i n e in locuin(ă In curtea universităţii aşteptin-
DOI candidaţi stau da vorbă
i
In Japonia s-a creat un CELEBRI du-şi rîndul Ia examenul de
aparat cu ajutorul căruia admitere.
şe pot aduce lumina şl - Do fapt, nu pol să pic
PE ECRANELE din B ulgaria rulează film ul „R â m a i bun, p rie te n i", decît la două întrebări.
căldura şolară fn camerele C uvinlul acrobat vine de la gre
realizat de regizorul Borlslav Ş orcllev, după scenariul Iul Atanos Ţa- - Do, la care ?
ale căror terestre slnt aşe cescul „a kro b a to s” care înseamnă
nev. Subiectul tratează re la ţiile d in tre profesorii tineri şl absolvenţii „ a merge In vlrful picioarelor" - la cele care îmi vor că*
zate spre nord. Dispozitivul
meserie ce era lăsplndltâ în G/e-
şcolii. !n rolul prlnelpol a fost d is trib u it Vladlm tr Smlrnov, a d e r la se Instalează pe acoperişul elo ontică, mal tîrzlu preluată jl dea în bilet.
Toatrul tineretului din Soflo. casei şl cu ajutorul unor de către romonl.
tevl speciale, plaourl şl In evul mediu. ocroboţla cu
FILMUL in culori „T rlsta n a" esta unul dintre cele mol reuşite noaşte o perioodâ de glorie. Me MEDICUL : Vreau să vă scriu
opere ale Iul Iu ti Bunuel. Regizorul înfăţişează Spania anului 1929, oglinzi convexe orientează seria de ocrobat ia transm itea
cînd a părăsit această tară şi o plecat In Franţa. O Spanie pro şl dispersează razele soare din totâ n Mu, dar în oceaslâ reţeta, dor nu ştiu unde ml-am
vincială. sufocantă. In care m uncitorii atacă p o liţia , In care, In spo- lui fn Încăperi. Condensato perioadă numerele acrobatice erou pus stiloul.
lele storurilor trose se dezlănţuie pasiuni . „T risto n a" este sinteze destul de modeste. De abia In
unol vieţi. R olurile prin cipa le au fost distribuite adorllo» Cotherlne rul aparatului se orientează secolul al XlX-leo, o dală cu Pacientul : ultaţl-l. Mi l-aţl
Dcnevjve, Fem ando Rey, Franco Ñero şa . de la răsăritul soarelui pfnă dezvoltarea circului. în Fronţa se pus sub braţ, doctore.
Ia apusul Iul spre acesta, pun bato le acestei discipline ca
„DRAGOSTE" („Io v e ") de Vean Rusiei este, după părerea revistei !o aşa tel Incit să poată u ti re d e p â je jte oeum Incinta circu
„P aris M otch” , unul dintre cele mal frumoase film e de dragoste lui jl începe sâ fia proctlcotă In
din u ltim ii ani, adaptare fid elă după romanul „Fem ei îndrăgostite" al liza cu eficienţă maximă codrul unor eom petlţi! sportive.
Uno din m arile figuri ole acro
lui D. H. Lawrence. energia astrului. b a ţie i acestui secol o lost fron- - TĂTICULE, ştii că lumina
După cum relatează re cetul L. Coulure, specializat în se râspîndeşte cu o viteză de
Acţiunea se petrece In A nglia, fa începutul secolului nostru. Rolu vista „Japan Iluslraled", a echlllbristleo pa m llnl. Donso v o ii 300 000 km pe secundă?
rile principale lin t Interpretóte de Alan Bates, Glendo Jocfcion, O livar pe m llnl, sărea de pe scaun, co
Recd. le o n ie Linden. paratul este capabil să ri bora scările 9.0. - Vezi băiete, ce minuni fa
dice temperatura In came Primul care o reoMzal „tropezul ce tehnica ?
In ifirşit, au sosit zilele de plaja. In bazinele staţiunii balneoclimaterice Geoagiu-Bâi, sute IN U NG ARIA functloneoră o prozlm ctlv I 000 da cinem atografe, t i rele red cu peste 5°C. zburător* fl care a re u |lt un ★
de oameni petre zilnic ceasuri minunate de destindere 9! recreere. tiló te onuol de 115-130 m ilioane de speclotorl. Studiourile de film e zbor Intra două trapeze a fost
I Foto 1 V. ONOIU artistice realizează a p re ilm o tiv 13-23 film e pe an, la care se a da u lo o to rd .
gă şl 250 de scurt-m etraje. In 1870, am ericanul K W as - CUM aţi petrecut lo Glas*
hington realizează o nouă va gow ?
riantă o hopozulul fix — e ch ili
Primul film de popularizare a ştiinţei — „D a n su ri" — a to ii turnat bru fo more tnolţim e M al tir- - Excelent I De două ori ru
In anul 1901, Iar prim ul 'film a rtistic do fung-melra) - „ A ii şl m llne"
de
ziu. fra ţii Radona. mexicani
Ştiuţi că... / CINEMA VREM EA (realzor M lhalş Kertesi) - o ru la t pentru prim o dată la 14 octom brie Mica publicitate origine, reujese In 1910, să exe dele rn-au Invitat la masă. O
1912.
dată mătuşa Ana m-a poftit
cute pentru primo dotă un triplu
PENTRU 24 ORE DUPA cum i-a mal a nunţat In presă, luch ln o V iico n tl turnează un salt m ortal. Tal ps atunci E, Do- sâ cinez la unchiul John 3I a
DEVA 1 M q iIIa vacon(« (C ine film după cunoicuful roman a l Iul Ttremas Mann. „M o o rte la Vene nalovIcl-M orus, împreună eu tatăl doua oară unchiul John m-a
m atograful „P o tiia ") ; In Macara Vreme frum ootâ şi călduroasa. ţia ". Ralul p rin cipa l esfe Interp re ta t de D irk Boqord. Autorul tco- său, realizează „zborul In cruce". poftit să cinez la mătuşa Ano.
■eorâ ia o ia 11 („A ria *) ; SIME- Instabilă In cursul d up â -o m ie iii, Schimb apartament pro După cel de ol doilea răzbel
O AM ENII de ştiinţă au cal R lA : Slm potlcul domn „R " („M u - eînd vor cădea averso slabe de norîulul este N leolo Bodafucdo, ia r producătorul film u lu i — LueMno prietate personală, Alba m ondial, ojung la modă „sa ltu-
culat că ar fi necesare 1 700 te iu l'J i HUNEDOARA i Un cuib ploaie. Temperatura va fi cu prin Vi;eonl1. E ile rioa re le noului film ic vor re o liia la Veneţia şl tn une lulla BL A 5 ap. 38 cu si rl Io m o rţii", d o i, datorită fa p tu
le oroşe vesl-germane.
de centrale electrice cu o de nobili (.'C onstructorul*) ; Cu să ziua intre 25 şl 30 grade, iar milar Deva. lui că In lumea ca pita listo cero-
b o ţii lucrează în m olorltateo ca
putere de cîte 1 milion kW mina nu, modem („S iderurgic- nooptea între 10 şi IA grade zurilor fără plasă de protecţia, SCRIITORUL german Steffel
Iu l*) ) CALAN i C dlduro („11 Iu Vintul va sufla slab din sud-ve't.
flecare pentrui a produce un nie*) | TELIUC Aruncat) bonca ou căzut victime prop riu lu i lor cu a primit o dată din Italia o
singur procent din energia Jrt oer („M in e ru l") ; GHELAR i raj acrobaţi celebri ca : Ch. Cle- scrisoore netlmbratâ pentru
ra n j, R. G old, L. Dlnot. R. M a r
solară care ajunge pe supra Vrem uri m inunate la S p e na rt tin i ş a . care a plătit destul de scump.
(„M in e ru l") ; PETROŞANI : Bânu- In lumea vegetală, recor
faţa Pămtntulul. la la („7 N o ie m b rie "); Teilom entu) durile de lungime le deţin R E C O R D U R I greutate de 500 kg, iar cea Prietenul care l-o trimisese ca
★ dr. M obuie („R op u b llco ") ; LU- lianele. Astfel, cele denumi mai mare şopirlă este vara- să se distreze ecrisese fn ea
(„M uncitoresc") ;
H elflo
PENI i
UN GRUP de flzlologl de Prieten) fâzo grol („C u ltu ra l") ; te Demonorops (sau „coarda nul uriaş, din Komodo — ar doar cinci cuvinte : „Sînt bi
la Universitatea din Kobe LONEA: Femele îndărătnică ( „ M i dracului") ating 400 m, iar o sint ale unei plante numită gime de 30 m şl o greutate hipelagul indonezian — lung ne. Al tău H".
(Japonia) au readus la via nerul") : A N IN O A SA ; B altagul de 3 m. Curind după aceea, priete
(„M uncitoresc") ; PAROŞENI: Co algă brună din Oceanul Pa Dracontium gigas : înălţimea de 120 000 kg, iar dintre ne
ţă un tre ie r de pisică, con m isarul X şl „p an tere le o lb o itro " cific, Macrocystis pirifera. 4 m şi lăţimea 5 m. O frun vertebrate sepia gigantică, ale Uriaşii peştilor sînt moru nul scriitorului a primit In Ita
servat timp de aproape şap („E n e rg ia ") ; PE7RILA : Fam ilia întrece lungimea unei piste ză a lotusului Amazoanele cărei braţe au 10-12 m lun nii, Cei mai bătrîni ajung lia o ladă mare şl grea, neta
te luni la temperatura de mi n o o itrâ trăsnită (,.M uncitare>c") ; de stadion. poate susţine greutatea unui gime şl cintăreşte peste 1 000 plnă la 5-8 m şi ctntăresc pe xată. Cum expeditorul era Stef
nus 20°. VULCAN : ioc dublu in serviciu Dintre copacii giganţi, Sec- copil de 8-9 ani. ste 1 500 kg. Dintre păsări, fel, el o plătit taxa respecti
tecret („M u n c ito re s c "); U R IC A N Iî
★ O mul. orgoliul, vendetta („7 N o voia californianâ atinge 135 kg. Dintre şerpi, Anaconda „albatrosul comun" şi con vă, deşi era foarte mare, a
IN FRANJA trăieşte o fa iem brie*) ; BARBATENI : Tanon, m înălţim e, iar trunchiul la • Cele mai mari flori sînt din Brazilia şi pitonul asia dorul cu aripile deschise poi a deschis lada, In ea se
omul m almu(â („6 August") ; O-
milie care o căpătat în lite RAŞT1E : B â ie |ii In holne de p ie bază are 50 m circumferin din familia Am orphophellus tic ating o lungime de 11 m. măsoară peste 3 m. afla o piatră grea şl următo
ratura de qenetică denumi le („P a tria “ ) ; O pero{iunea „la d y ţă, (Printr-un tunel săpat in titanus, din Sumatra, în for Recordul fn lumea crocodi rul bileţel : „Această piatră
rea de „ciudatul batalion fe C hoplin* („F la c ă ra "); G EO AG IU - trunchiul unui astfel de e mă de clopot răsturnat, de „Elefantul cu urechi ascu mi-a căzut de pe inimă cind
m inin". Intr-adevăr, de peste BAT • Vă place Brohms ? ; HA- xemplar aşezat culcat pot 2,5 m înălţime şi cu o cir lilor îl deţine „crocodilul cu ţite" din răsăritul Africii de om aflat câ eşti bine".
EG : Dom nişoara doctor („P opu-
trei generaţii în această fa J ar*) ; BRAD: A lie r ii şl Cleopa- circula cu uşurinţă două au cumferinţă de 3,85 m. creastă" care depăşeşte 8 m; ţine recordul in lumea ma
milie nu se nasc decîl fetite. Iro („S teaua roşie*) ; GURABAR- In lumea vertebratelor, „broasca ţestoasă elefant" miferelor terestre, De la vtr-
2A : Pianele mecanice („M in e tocamioane !). ful trompei la coadă măsoa DUMINICA
★ ru l*) ; 1LIA : Cind ie oratâ cu Frunzele cele mai mari balena albastră are o lun are o carapace de 2,5 m şi
IN PREZENT, pe planeta cuveaua („L u m in a *). ră pfnă la 8 m. O FEMEIE Intră emoţionată
noastră există peste 500 de 9.00 Gim nastică şl muzică ; în casă şi îi comunică soţului:
vulcani activi. Două treim i 9.15 Voro co piilo r — emisiune - Inchipule-ţl, Petre, din ce
dintre ei se află pe coastele muzicală ; le trei lozuri pe care le-am
10,00 V iaţa io tu lu i ;
Oceanului Pacific. .Titlul du reprezintă o figură şeşte să Închine partea rid i 11,00 Căm inul ; cumpărat, unul a ciştlgat 10 000
★ de stil i intr-adevăr, reptilele cată a corpului celuilalt, II- 12,00 Do strajă patriei ; coroane.
IN POLONIA s-au con se duelează. De exemplu, plndu-i capul pe pămlnt. În 12,30 Tole-vacanţâ J La care soţul, încruntat, răs
struit experimental cărămizi cind un şarpe cw clopoţei pă vingătorul îi permite celuilalt 13,15 Emisiune in lim bo m aghia- punde :
»4 ;
din sticlă prin care circulă trunde pe teritoriu) altui şarpe să fugă. D IA L O G CU C IT IT O R II 14,43 M ic coneort simfonic | - Vezi ce risipitoare eşti ?
apă caldă sau rece, după cum de aceeaşi specie se produce La şopîrle, după cîteva de 15,50 M kroavanpiem lera em isiuni Ce nevoie mai aveai de cele-
lor de dup ă -a m lo to ;
este nevoie, ca locuinţa să un duel Interesant, după re monstraţii ameninţătoare, cel 16.00 Fotbol : Steagul roşu — Cri- lolte două ?
fie încălzită sau răcită. guli loarle severe. In primul doi masculi încep adevărata Şui O rodea. Transmisiune de ★
★ rînd, nu-şl folosesc dinţii lor bătălie. Aceasta se desfâ- Imbre Kadar — Hunedoara. dai. M o tiv e le : nu aveţi 62 ■o Braşov ;
IN LOCALITĂŢILE din a După cum ne relataţi în scri cind aţi fost încorporat şi 17,45 Studioul „N " . Emisiune da UN BOLNAV s-a dus o dată
dum inică dupo-am iozo ;
propierea Ecuatorului, 320 de soare, vinovatul principal de ani şl nici vechimea în unitatea sau regimentul de 19.SO Telejurnalul de seara ; sâ consulte un profesor renu
rile pe an bintuie furtuni În sînteţi dv. In primul rînd, nu muncă prevăzută de lege unde v-aţi lăsat la vatră. 20,15 lo horâ-n sat ; Examen de mit. Profesorul !-o examinat
(25 ani) pentru a avea acest
20,40 Reportaj Tv. :
soţite de descărcări electrice trebuia să absentaţi nemo drept la data cind îm pliniţi stat ( cu mare atenţie după care pa
şi trăsnete. REPTILE tivat de la serviciu. Pe bună 60 de ani. Din scrisoare re Grigore Sortea — Barza. 21,00 Palmaresul Festivalului in te r cientul a scos din buzunar o
★ dreptate, conducerea secţiei zultă că aveţi lucraţi numai 1. Noua leqe a concediilor a naţional al film elor de a n i sumă destul de mică pe care.
m aţie „M a m n la 1970" ;
LA. UNIVERSITATEA din v-a desfăcut contractul de 24 de ani, lulnd In conside intrat In vigoare tnceplnd cu 22,00 „D easupra p la n e te i” , film a înmînat-o acestuia. Nemulţu
Bosfort a^To^t elaborai proiec muncă, Chiar dacă v-aţl re raţie şl cei 3 ani de armată data de 1 ianuarie 1968. m uzical-coregroflc ; mit de onororîul primit, profe
tul unui dirijabil cu motor angajat după o zi, concediul D repturile pe care le reven 22,20 Strune j. m elodii - muzică sorul l-a întrebat :
uşoară ;
atomic. Puterea calorică a exlrem de veninoşi. (O sin şoară în felul următor : unul legal de odihnă De acest an pe care deocamdată nu-i pu dicaţi, pentru anul 1965, eu 22,40 Telesporl ;
reactorului atomic este de gură muşcătură şl adversarul din ei îşî îniiqe dinţii în l-aţi pierdut. Pentru perioada teţi dovedi cu acte. Pînă la Încetat o dată cu apariţia 23,00 Telejurnalul de noapte. - Vă rog pentru cine sînt
200 000 k\V. Lunqimea d iri e ucis pe Ioc, deoarece ceafa celuilalt — muşcătură lucrată plnă la desfacerea data cind puteţi beneficia de legii menţionate mal sus. 2. banii - pentru mine sau pen
jabilului este de circa 300 m, şerpii veninoşi slnt foarte... care nu ajunge la sînge. contractului de muncă, con pensie este necesar ¿â vă Armata se consideră vechi LUNI tru sora care v-a primit ?
procuraţi actele doveditoare
iar Înălţimea lui — de 52 m. sensibili la propriul lor ve Şopîrla muşcată aşteaptă cediul legal de odihnă vi se de vechime în muncă de me în muncă, dar nu se ia 16,00 Deschiderea em isiunii ; - Pentru omîndoi 1
★ nin). Apoi, alunecă unul pe răbdătoare plnă e eliberată. compensează în bani, propor In calcul la acordarea sporu 18,05 „Es-Terro ’70" — emlsiune-
INGINERII din Moscova au lingă celălalt plnă ce cape Acum vine rÎDdul ei să ţional cu timpul efectiv lu la cooperativa aqricolă de lui de continuitate. concurs peniru p io n ieti şi
creat un generator cu semi tele le a|unq în Imediata muşte. Schimbul de muşcă crat. Desigur că şi alocaţia producţie, unde aţi lucrat ca şcolari ;
conductor! care transformă vecinătate. După ce-şl îm turi continuă pînă ce unul de stat a copiilor o veţi prjmi angajat In baza unul contract M lhai Glţălan — Muncelu 16,30 Perform anţele ştiin ţifice ale 1NTORCINDU-SE acasă, so
socolului XX ;
enerqia solară in energie pletesc strins cozile 1si ridică din „beligeranţi“ renunţă Ja după 3 luni de la reîncepe de muncă. Pentru ani! de Mic. Lulnd în consideraţie 19.00 A ctualitatea in economie ; ţul găseşte uşa încuiată. După
electrică. Puterea lui este de capetele pînă la o jumătate de luptă recunoscîndu-se învins. armată cereţi relaţii centru datele comunicate In scri 19,20 1001 de te ri - emisiune pen încercări zadarnice de o des
tru cel mici ;
1 000 de ori mai mare decît metru de la pămlnt. Strîns Dar învingător nu e cel care rea activităţii. lui m ilitar teritorial. În ce soare ar însemna că aveţi 19,30 Tolcjurnalul do seoro ; chide uşa, se caţără pe acope
a bateriilor solare. lip iţi unul de altul, umplin- a muşcat de mal multe ori, NJcolae Arian — Poieniţa rerea pe care o înaintaţi la dreptul la concediu leqal de 20,13 Roman lo ile to n : „C oso Bud- riş reuşind sâ pătrundă în ca
odihnă în acest an. la durata
denbroot." (VI)
+ du-şi plămînii cu aer, şerpii ci cel care a rezistat la mai Voîniî. Vă informăm că deo centru) m ilitar este necesar 21,00 7 întrebări. Un concurs să printr-o fereastră de la e-
nou
IN LIMBA tuTcă există un se-ncleşlează cu toată forţa, multe muşcături. Învinsul camdată nu puteţi beneficia să menţionaţi numele şi pre sa adâugfndu-se şi perioade de culturó genéralo. Trans tojul întîi. Pe masa din sufra
singur verb nerequlat. In se strînq şl se împinq re execută cîteva mişcări care de pensie pentru lim ită de numele, anul naşterii, luna, depusă în anul expirat. m isiune din Braşov ; gerie găseşte următorul bilet :
limba enqleză — 194. ciproc, după care brusc sar simbolizează fuga, prin în virstă şl nici de ajutor so- ziua, comuna, satul. data 22,10 Cinlecele Moscovei. Filme „Am treabă la momo. Găseşti
produse de Televiziuneo so
it în lături. Revin şi se strînq toarcerea cu coada spre în N, PANAITESCU vietică ; cheio sub preşul de lo intro-
PRIMA virgulă a apărut Iarăşi Intr-o nouă încleştare. vingător. Dansul înseamnă 22.30 Rompa ¡ re".
Intre secolele XV Sj X VI. Ea capitulare, după care, in 22.30 Telejurnalul de noapte.
a iost introdusă de tipograful Şi tot aşa, rundă după rundă variabil, adversarii se îm
şi editorul veneţian Aldo pînă ce unul din şerpi reu- pacă. Adevărat fair-play 1
Manuzzi. PROGRAMUL LI : 6,00 M otineu du
Corespon RADIO m inica! : 7,45 P ublicltate-radlo ; fi 00
Teatru
Dansuri Instrumentale ; 6.10
radiofonic pentru copil ; 9.00 A van
Muzeul figurilor Misterul... dentă rebus PROGRAMUL I : 6,05 Conceitul d i muzical ; 9.50 Cintece peniru p io
prem ieră coi'diană ; 9,12 Caleidoscop
nieri şt jco lo rl ; 10,00 Opera şl celo
Gheerghe Redu — Hunedoara. m ineţii 1 7,00 R adiojurnal ; 7,15 Ora cinei necunoscute ; 10,30 A 7 o a rtă !
11.00 Concertul
satului ; 7,45 M elodii populare ; fi 00
Orchestrei simfonice
In olora /aptului câ n e g fl|a tl o r
de ceară Ioana d’Arc tografia. d e fin iţiile careului sint Sumarul presai I 8,10 Ilustrate mu o R adiodifuziunii din 14 05 A lb u
Stoclrholm ;
Mozaic
muzical !
13 00
zicale! 9,00 R adlom ogatlnul fem eilor!
slab concepute, lor In g rilă ovo|!
9.42
cuvinte In e ilile n te , ca de e*em- 9 30 Avanprem ieră cotidiană ; Pajto mul vocilor celebre \ 14,30 Au elnioi
Curlis.
Betly
pe scenele nooshe :
11 05
ritm urilor i
C avolcada
piu : AROM — parfum ul flo rilo r... radio ; 11,15 M etod!! populara ; 12,00 Hugues Aulroy şl Udo liltg o n s ' 15,00
Expoziţie figurilor de ceară cu cea stingă pe un glob te Do) cercetători francezi, in lu otc. In concluile, (fă tu l nostru De toote pentru to ţi ; 13,00 Radia- Vechi cintece cu Petre Ale»ondru i
din Londra reprezintă pentru restru. Interesantă este repre crarea „D o ia ru l secret a l biseri este tâ perseveraţi In detlegareo |um o! Sport : 13,15 De toote pontru 15.15 Pagini simfonice nom uriton/c ;
careurilor.
15.45 C inlă Trini Lopei ; 16.00 In te r
to ţi... turiştii ; 13 45 Muzică u jooră ;
turişli uno din atracţiile ora zentarea unei şedinţe o cabi cii francate" susţin câ Io 30 moi V a le ilo Ivaşeu - O râ |tlo o ro de 14.00 Unda veselă ; 14,30 Cine ştie preţi al cinteculul şi jocului popu
şului. In sălile expoziţiei sint netului Gladstone, din 1894. 1431 nu Ioana d ’Arc a fo it o rio Sus Nu v-am uitat, deşi v-aţl ciştigâ ; 15 00 Caravana fanteziei ; lar : 16.30 Panoramic opere ; 17,00
pe
rug.
lor
logice
D educfille
schimbat numele, dor... coreul nu
prezentaţi 500 oameni din cea Privlndu-I pe cei şapte miniştri merg pînă Io un punct In paralel a mal putut fl refâcut. Cel trim is 15 55 Estrada dum inicală ; 17,55 Spart Almanah m urical ; 18,00 Rcv,sto Mc
roră
10,Î3
Românie !
18.30
radio !
ră, personalităţi de ieri şi de care stau în jurul unei mese, cu versiunea o ficia la a Istoriei. acum. ore un co lt aemlînchls, şi muzică ; 20,10 365 de cintece ; V arie tă ţi muzicale ! 20.00 Muzică u-
20 20 Arghezlcnn ; 20,25 Zece m ala
Apoi, p reciiin d câ ducesa Valon-
azi ale Istoriei, artei, ştiinţei vizitatorii îşî dau seama cu da d ’Anjog — care avea tot Inte este fro lo t la general, fac cuvinte d ii preferote ; 21 03 Muzică do cafe- jooro ; 20,30 O isîorje o muzicii in
crtle ulcie
nepu-
ete., care-l
sou diplomaţiei, greu câ nu sînt vil... resul 1-0 solvete pe Ioana — a b llco b ll concert ; 21,15 Teatru scurt \ 21 40 capodopere ; 21,10 D o n to ţi in ritmul
preferai ; 22,30 Studioul de poezie !
Solista serii — H clen Shaplra : 22,00
Figurile slnt modelate cu O salo, denumită „camera dus tralativo secrete cu englezii, Rom ului Qyarm atl - B lrlln. Ca R adiojurnal ; 22,10 Panoramic spor 22.50 Zece m inuto cu Luigi lonescu ;
multă măiestrie. Astfel câ ci in mina câ’ oro căzuse eroina, şi reul „D e ilu a co p iilo r" a sosii tiv ; 22,30 Romanţe ; 22,50 Moment 23 05 Festivalul muzical intem ntlona!
groazei" esfe rezervată celor astfel a uto rii presupun câ în u l Io un moment nepotrivit, osa câ
23 00 Revista
poetic ţ
neva neavizat nu-şi dâ seama mal mari criminali ai tuturor tim o clip ă Ioana d ’Arc a fost în nu l-om putut publica Careul 0.03-5.00 Estrada nocturnă. şlagărelor ; O hrîd — Iugoslavie 1969 ; 2f 00-1.00
Concert de muzică românească.
la prima vedere câ este vor timpurilor. Muzeul figurilor de locuită cu o femeie oarecare. „U f... că ld u rile " este In lucru.
M oi deporta, coi doi autori o-
Luda Paseu - H atog. Am p ri
ba doar de nişte manechine din ceară a fost fondat de M ă flrm ă câ In anul 1436 Ioana des mit or]tm agr|ful trim is |l a foc»
ceară. Aşa, de pildă, un tt- Armoisos, sofia Iul Robert des reţinut pentru publicare
rie Tussaud (1760-1850), ne
năr, văzîndu-l pe celebrul ac ArmoiscJ, din M e tí, o susţinut câ
poata celebrului medic Curtius osie una )l aceeaşi persoana cu
tor Charlle Choplin îl salută (care, pentru o putea expli lo o n a d ’Aic. Reapar)(lo eroinei întreprinderea Utilaj
1. Uno
mie, una
ORIZONTAL :
respectuos... De-abla după a ca mai bine studenţilor sâl « or pâroa câ l-a nem ulţum ii pa tle l; 2. G op,,.l - Limpede ; 3. £ne I re J (pl.) — Lucreară cu acele, dor Dezlegările jocurilor
nu-l croitor I ; 2. E mică de tot. de
ceea tşl dădu seama că stă- structura corpului omenesc le rege. cert este câ dupa un an. — R etroi, pa furl> ‘, 4. Nu înainte I socoti bine I ; 3. Pene I - Prune —
Ioana des Arm oiies a trebuit sâ
t.se de vorbă cu o păpuşă de prezenta diferite organe mo Jure câ nu ea este Ioana d ’Arc. — N im eni, la ţoră I : 3 Sora, chior Alice ; 4. Cu urechile ciu lite I — E apărute în ziarul nr.
piatră seacă I ; 3. Loc undo eşti p ri
ceară. delate din ceară). Apoi, tonto urmele se pierd. In ti lărâ piper I ; 6. Încurcate prin vit co oaspete (vorbo vine) I (pl ) ;
d e fin iţie — M orglni de uluc I - l i
In sălile muzeului pot fI gă sprijinul Ipoletel lor, cel doi isto nul, dar nu de vorbo I ; 7. Secure 1 6. Rootă - Ie d bon ; 7. E chilibre!. 4801 din 14 Iunie 1970 construcţii transport
siţi George al lll-leo, Mohat- De remorcat că unele din rici invocă o dovodo destul do — Soore-râsare I - Panâ : 8 ]{l spu Io Început 1 - Venirea Iul In jo n l-
era I
de
re a b ilita ta
d e jl
p la u zibila :
neo/â lumeo I ; 8
(vorbo să fia ). chior |i
Uno cere te col-
ne
mo Gondhl, Churchllt, chior şî tre figurile expuse în acest mu clerul catolic (chiar in 1436), lo o (pi.) : 9 Asta 11■ p ra im io tot enul I meacâ 1 ; 9 la iţă - Anim ale nordi UTEţlARA (Monoverb cu Intre-
Stan şl Bnan. Intr-o sală, ves zeu au fost realizate după „o- na d ’Arc o fo it trecuta In rtndul (pi.) ; 10 U nit, de buno voie ţi ne ce ; 10 Producătoare de orama - bore jl răspuns : 2 -6 ).
Nuvelă.
tiţii cosmonauţi lurl Gogorin rigînolele vil" respective, care slln|i1or, în 1920, (ărâ sâ se spe silit de nimeni I - Venit sigur >1 pe Cută 1 ; 11. FJre — Aloc fl op&rare. DE... BACALAUREAT (C rlptogre-
cifice „m u cen icia " el. Deci, spun riodic : II , Vorbe, de spart tim pa la stup I (tin g .) — T-o răm oi In q il Bucureşti
şl J. H. GJeen, Napoleon stă ou venit specia! In atelierele cel doi Istorici, ea nu a fost ar&â nele I — Incâ o doto. lui Adom 1 fle : 2,5,9,2,1-1,6).
cu mina dreaptă la piept şl de modelaj ale expoziţiei. pa rug. ROMULUS GYARMATI (It. la prim a încercare el rt-a reu-
VERTICAL < 1. M ol mare deeft mo- Blrtin
— Otopeni telefon 337540,
Recrutează prin secţiile
A
A încercai 34 de profesii dar a e ju n t pa rînd. In flecare din a tll de ujo r grădina 00 altădată.
ele. Intr-o tl |1-a găsit vocaţia - cinem atografia. Dar neîntrecu I ; — Cum vă pelrecetl tim pul
tul comic a l ecronulul. b ărb a tu l mărunţel care Uim eşte, prin ga LOUIS DE 6 6 liber I sale din:
gurile sale, hohotele de ris alo spectatorilor, este In vioţa p arti In viaţă sint posomorit
culară un om sobru, chiar posom orit. R : - In grădină. Cum om un
Nu de mult, JACQUES BAROCHE l-a luat Interviul pe caio II FUNES: 99 minut liber, mâ reped acolo. Ce 9 BRAŞOV - str. Transilvaniei, nr. 28, telefon
publicăm . 10 lac Io Paris ? Uneori mâ duc
la cinem a după-om lasa, dor r\u 24207 ;
prea des.
I - S lnteţl nobil 1 9 CLUJ - str. Fabricii, nr. 125, telefon 22743 ;
Intnebore 1 — S lnteţl cel mol Intr-un m o ga iln , om Im b rie o t ma R : — Co la m o|or|iotea actorilor rior a reeunoseul : „Eram goto I : - Vă scrieţi singur testul f il
mare oomlo francai, nu 9 nechine In vitrine Am lo il conto- Am încercat »olul Am |ucot Intr o so-ţl spun să încetezi. Din fericire melor dv. 9 R : — Nicidecum . D ej) mă nu $ TIMIŞOARA - str. Gării, nr. 3, telefon 22185;
R ă jp u ni : — Se pare câ da şî bil In diferite întreprinderi, dar m ulţim e de film e co figurant. Au n om lăcut-o" Tntr-edevăr fără R ; — Da Dar nu trebuie să ul- mesc lou ls de Funes da G o la n a .
asta nu mă bucură prea mult. totdeouna pentru scurt timp. U lte trecut ostie! 11 onl grei de în o iţa n o j fl ojuns niciodată ceeo to ţl co nu vorbesc prea m ult In P ă rin ţii mei au lost spanioli. ® CRAIOVA - str. Caracal, nr. 165, telefon
vă asigur, rior am lucrot ca pianist tnir-o lor cercări. ce sint. Am fost pe la d ife riţi pro film e Aeţloner. Mă los condus de I : - Vă ploce vioţo mondenă ?
I - Nu vâ ameţesc succesele ? m o(le de jo ii In localuri de noop T : — Şl cum s-a term inat ? ducători jl regizori. Toţi spuneau : tem peram entul meu comic. R : — Nu. de loc Ce de prostii 31318.
R : - De loe. Mâ glndesc In p ri te jl restouronte. Aveom cel puţin R : — Cu totul (niim plător. Ce „C e să loe cu b alotul oste 9 E po I : — Va în ţe le g e ţi bine eu por- poole (ace omul cu pohorul In m i
mul rlnd cum sfi-ml îmbunătăţesc ce mînco Dor cum lucrom in oce- baram dlnir-un vagon de metro somorit I*. tenorii dv. ? nă I Am eroare de snobi. Toţi oa ELEVI PENTRU ŞCOALA PROFESIONALA „UCE
Jocul |1. vă rog să mă credeţi, om lo ji tim p ca mim Io un teatru, tre cînd Donle! G elln urca tocmai In 1 : — Dar elnem otogroful ? R ; - Do Cu to ţi. . menii pe core II vedeţi la prem ie NICIE LA LOCUL DE MUNCA"
încă multe de învăţoi. buia sâ olerg co un nebun de Io o c e lo ji vagon. In tim p ce ujo ie R : - A venit treptat După ro- I : - Chior (I cu Jeon G gbln ? re, la re p e tiţiile generóle, lin i oa
1 : - Şl cind vă veţi fl dervoltol teatru Io loco! rnutll so vâ închidea, el ml a strigat: „Sună-m ă lurilo mic! ţi fără Im portanţă de In R : - A, Gobln, cind este prost meni p erlcu lo jl. Nu slnt pentru tri Pentru meseriile MECANICI UTILAJE şi STRUN
suficient veţi fl... spun că In ciudo aceste' m llne Io telefon, om un mic ret început, ml s-a încredinţat primul dispus, este cu totul o ltul. m iterea de In vita ţii Io premiere.
R : — Ire xistlbll. Trebuie Inso să curse in h a la m regulat Şeful mă pentru hne". Trebuia să Joc un rol rol principal In film ul „T o ii. rulota Dacă fum eoiă m ult înseamnă că Dacă or ll după mine. 0} Invita GARI IN FIER pentru anul şcolar 1970—1971.
mo grăbesc, căci am 55 de ani. pnveo furios ji îmi spunoo : „D e creol de Bernord Bller. Premiero ji corido". M-a speriat debutul c prost dispus. II inţeleg. Şl eu c ritic i ji vreo 20 de prieteni. Res
I : - Timp de 30 de onl oţi Funes, lor ol m tirn o t I” . lo r eu O o ovul loc In solo Pleyel-Chop'n. peniru co nu eram încă Io în ă lţi om fumot mult. tul să ji plătească bile tu l I A ja om Candidajii trebuie sâ fie absolvenţi a 8 clase
fost într-o continuă ascensiune pen Ne ojieptom co sola sâ fie plină me j i nu volom să mă ollu în ! : - S lnteţl vesel In vioţa de (paul la prem iero film ulu i „ O t
tru a ollnge actualul apogeu. rotam Jolnlc jl. mă repeieom Io de e tilic i. Da fapt, nu ou losl pic prim plan toate silele ? ear" Să vâ dau un eaemplu. La elementare, sâ aîbâ 18 ani împliniţi fa 31 decem
R : — Timp de 25. Am început P'On. Pe icuri, nu prevedeom n.mic rente decît jopte perscone - soţio I : - E»lsto mo»l comici In Fran R : - Nu. sînt posomorit. premiere „M o rile voconţe". tot b a l brie 1970.
evpeiienţele mele In profesia de bun pentru viitor. Intr-o bună »1 meo momo ji rudele c c lo rlo lţl. ţa ? I : - Chior ji ocosă ? conul era oeupot de in vita ţi. La
acto» ob'O Io v irila de 30 de onl. m-am sâlurot j i om luol o hotărî- După vreo do< ani. vorlnd că nu R : - Do. dar după părerea meo R : — Obosesc tot lăclnd oome- s flrjitu l reprezentaţiei, oplouzele ve- Informaţii suplimentare se pol obţine la adre
T : - Şl înainte 7 rc : voi deveni actor. Consideram ojung nicăieri j i complet desrCurn- sînt pro-t orlentgţl. Comicul este n ii sâ rîdo ji cind ajung ocaso. nu neo li de jos. cei de sus erou prea
R : - O, toceam olîteo I După câ om cevo talent de comedian. jo i l-om intrebot pe D aniel dacă totodată $1 oulor jl, mol mult de mol om chef so rid. Devin acru puţin entuiiasm aţl Aceşti paraziţi, sele de mai sus. Doritorii vor trimite cererile (a una
term inarea liceului a n fost nevoit I : — A (ost o perioodâ lungo mo> are rost să continui M l-o spus cil oii», trebuie să participe Io I : - S im ţiţi bălrlneţeo 9 aceste monechjne ole Parisului tn-
so devin m ogoriner, funcţionar j i greo, nu ? . d o ' cu )umâtote de gură. U lte scrierea scenariului, R : — Pu{in. Nu moj pot tăpe fum urgt Iml provoacă repulsii. dintre adresele respective.
v _ .