Page 2 - Drumul_socialismului_1970_07
P. 2
1 DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 4815 ® MIERCURI 1 IULIE 1970
Proiectul de iege privind organizarea Sărbătorirea „Zilei învăţăto Omenia-realimenia-reali
O
producţiei şi a muncii în agricultura, t
tate izvorîtăate izvorîtă
în dezbatere publică rului“ in judeţul Hunedoara
d i n P f l n n a n l i a
din concepţia
Cu prilejul Zilei învăţătorului,
raspun- (Urmare» dinapogiv 1) io semn de recunoştinţă şi preţu noastră de
ire pentru valoroasa contribuţie la
dezvoltarea invăţămîntului şl a
unor rezultate deosebite obţinute
a şcolii generale de 10 ani - o în procesul instructiv-educativ, viaţă
ri majore pentru prilejuit constatarea unanimă că tice din judeţul nostru au fost R lurlle noastre, dntate
un more număr de cadre didac
in toate şcolile judeţului nostru
s a desfăşurat un proces tnstruc- distinse cu titluri, ordine, me nu o dată în doine şl bala
tiv-educativ îmbunătăţit, atît prin de. şi-au părăsit matca. în
dalii, gradaţii de merit. Titlul această nefastă primăvară,
conţinutul ştiinţific mal profund
:o ;i cooperator” al lecţiilor, cit şi prlntr-o mai de „învăţător emerit" o fost atri şl s-au revărsat peste câm
buit tovarăşului Emilîon Dioco-
piile roditoare şl aşezările
de educaţie
Intensă activitate
politică şl moral-cetoteneoscă a nescu, învăţător în satul Ormln- oamenilor, dlstruqlnd case.
„Ordinul Muncii
clasa
deo,
elevilor. o tll-a”, Inspectorului şcolar Abel qrădinf, bunuri de care sînt
Participanţii la adunările fes legale alttea am intiri. M u
Studiind proiectul de leqe cu prlvlr® la organizarea Moriş şi Crăciun Sidovon, de Io reşul a inundat o mare par
tive de Io Deva, Petroşani, Hu
producţiei 6i a muncii în aqrlcultură mi-au reţinut în nedoara au adresat telegrame Institutul de mine Petroşani, Iar te şl din frumosul nostru
mod deosebit atenţia prevederile articolului 15 referi* Comitetului Central ol P.C.R., ordinul „Meritul cultural clasa oraş. care îşi atestase, cu
toare la obligaţiile membrilor cooperativelor aqricole personal tovarăşului Nlcolae a lll-o", profesorului loan Arîon, cîteva luni In urmă, 700 de
de producţie. Noi ţăranii cooperatori, in dubla calitate Ceauşeşcu, prin care tşl exprimă de Io Şcoala generală din Sar- ani de existenţă. Apele s-au
ce o avem de proprietari şl producători, avem obliqatia mizegetusa. Alte 7 cadre didac relras. lâsînd în urmă case
recunoştinţa pentru înalta pre
de mare răspundere cetăţenească şi patriotică de a ţuire ce li se acordă de către tice au fost distinse cu „Medalia ruinate, străzi Înnămolite,
întări şi dezvolta prin toata mijloacele proprietatea ob partidul şi statul nostru, pentru Muncii", Iar titlul de „Eviden giădini pustiite, Oamenii au
ştească, de a spori continuu avuţia noastră comună, a condiţii!-» minunate de viaţă şi ţiat" sl gradaţii de merit au fost rămas, fădnd veridică ve
ceasta fiind în interesul qenera) al Intreqll |ăr{ ş| al de muncă ce le sînt create. Ca acordate unul număr de 20 ca chea înţelepciune a poporu
nostru personal. drele didactice se angajeoză dre didoctice. lui i „Apa trece, pietrele ră-
Ne-am convins din practică, din activitatea de fiecare să nu precupeţească nici un e — mînu. Au râm ai penlru că
zi că fără ordine şl disciplină în muncă, fără o orga fort In activitatea de educare tare ca piatra le e«te voin
nizare superioară a muncii în toate sectoarele produc şl Instruire a elevilor, să mun Metodă de exploa ţa, credinţa In v iilo r.
ţiei agricole nu se poate progresa în ritm ul dorit şl cească zî de zi. cu entuziasm şi La Spitalul unificai din
necesar. S-a constatat că slnt unii cooperatori care stau dăruire, pentru o da economiei tare de mare Dev\a loţ! salariaţii au râs-
de o parte şi nu pun umărul la muncă. Avem şi în coo şi culturii codre destoinice, ca „ puns, Intr-un singur qlas,
perativa noastră asemenea fam ilii de t&rani coopera pabile să ridice pe culmi sl ma! randament apelului de a ne ajuta to
tori —- puţine la număr — ca cele ale lui Rlpoşan loan Colectivul laminorului de sirmâ de Io Hunedooro este prezent pe morile şantiere ole re înolte edificiul societăţii socia varăşii lovit! de netrebnica
Poanta, Splnean Romulus, Ralca Zmârăndita. Mâgu- facerii şi dezvoltării prin zecile de mii de tone de otel-beton lurnizate lunar economiei, In liste in scumpo noastră patrie — Un colectiv de Ingineri furie a apelor. Şl. cum
rean Remus, Sima Remu-s, Vlaicu Aurel, Rlpoşan Silvia, primul semestru din acest an, colectivul de aici o produs şi lîvrol suplimentar aproape 1 000 tone Republica Socialisto Romonia. de (a Exploatarea minieră printre aceştia se aflau şl
care nu prea se înghesuie la muncă. Vin la lucru cînd oţel-beton. Foto : V. ONOIU Deva a elaborat un studiu salariaţi al unităţii noastre
vor el Şl nu cînd o cer nevoile producţiei. privind aplicarea unor noi sanitare, am organizat echi
O bligativitatea pentru tot 1 ţăranii cooperatori — sta metode de exploatare a mi pe. alcătuite din reprezen
bilită prin lege, de a respecta prevederii® statutului şl nereurilor. Esle vorba dc ex tanţi al organizaţiilor de
i I ploatarea pe felii orizontale, parlid şl sindicat, care s-au
ol® regulamentului de ordine Interioară, de a înde
plini hotărirlle adunării generale, ale consiliului de ! Producţii sporite j a rb itră ci lenea sa fîşli transversale cu surpa deplasat la fam iliile sinis
le-am
conducere şl ale form aţiunii de prodxucţle din care face rea pilierului de protecţie. trate. Constatările şedinţă a
dezbătut 1ntr-o
parte flecare cooperator constituie un puternic factor j de materiale de î Noua metodă de exploata com itetului sindical şl aco
de consolidare economică a unităţilor. Cu toate că a re experimentată la mina ; lo am holărlt să ne ajutăm
semenea obligaţii slnt binecunoscute, fiind prevăzute construcţii j din Deva aslqurâ o eficienţă tovarăşii. Meşterii Institu
şl sancţiuni pentru netndepllnlrea lor, nu în toate cazu economică superioară meto ţiei — tîmplarf, Instalatori,
rile consiliile de conducere ale C.A.P. urmăresc aplica Salariaţii din Industria ma- [ guverneze ra p o rtu rile delor aplicate pînă In pre zugrav! — au trecut la re
rea lor cu consecv&nţă. j tarlalelor da construcţii din j zent. Se asiqură creşterea construirea locuinţelor. Gru
In cooperativa noastră lucrează mulţi oameni harnic! judeţul nostru, conştient! de \ productivităţii muncii ţn pele sindicale s-au reparti
şl prlcept/ţl cere muncesc din zori Şl pînă In seară, îşi j Înaltele îndatoriri ce le re- • abataje cu 25 la sută, redu zat pe case. Grupa sindica
dau tot Interesul pentru ca lucrările aqricole ce le | vin în opera de reconstruc- ■; w cerea volum ului de lucrări lă „interne" a ajutat-o pe
slnt încredinţate să le facă la timp şl corespunzător [ ţie şl normalizare, depun eîor- | munca: dc pregătire cu 50 la sulă, tovarăşa Ana Budnic, pre-
normelor tehnice stabilite pentru fiecare cultuTă, Fa ; turl sus(lnute pentru a pune j reducerea consumului de stlnd multe ore de muncă
m iliile ţăranilor cooperator! Petru Crlstoi, Petru Plrva, la dlspozl(ia economiei na- I lemn de mină fn aba pentru refacerea lucrurilor
Gheorghe V. Alexol, Neli Matei Adam Lazăr, loan I tlonale o cantitate cit mal j taj cu 50 la sută, creş distruse la locuinţa acesteia.
Gruescu, Gheorghe Ripoşan, Domnica Martinîuc, Maria : mare de materiale de con- i Floarea Boldea a lucrat ca că are lipsă, fără să se ma! terea gradului de con Grupa sindicală „contaaioa-
Pisaruc Şl altele, constituie un exemplu de disciplină | atrucţll. Pînă la linele celei j vlnzătoare la un chioşc afl-at obosească să facă o confrun bilí, respectuoşi faţă de clienţi, centrare a producţiei şi îm se" a ajutal-o pe sora Dora
co
şi
punctuali, disciplinaţi
şl dăruire în muncă. C ulturile repartizate lor slnt bine ; da a doua decade a Iu o 11 I In Incinta întreprinderii „M ar tare cu actele pe care le de recţi, aşa cum de altfel pre bunătăţirea condiţiilor de Lazăr şl pe îngrijitoarea Ga-
întreţinute şl promit o recolta bună. Producţiile ce se î Iunie el au reuşit să produ- : mura“ Simeria, ce aparţine de ţinea el. vede leqca invocată mai sus. muncă In subteran. fia Mannlache. Cu ajutorul
obţin se datoresc celor care participă la muncă, în- î că, peste prevederile pla- : bufetul num it „B irt A ndrei“ Dar să vedem ce s-a întâm Cine nu are aptitudini pentru consiliului popular m unici
cepînd de la semănat şl pînă la recollal. La repartiţia j nulul, 1 609 mc de prelabrl- j din aceeaşi localitate. La 8 a plat mal departe. Vînzătoarea a lucra in comerţ, să lucreze pal salariaţii sinistraţi, cu
produselor participă Insă şl cel care nu «vi adus o con i cate, ; prilie 1970, chioşcul respectiv rămîne şi în continuare fără în aUcl parte. In cazul relatat Restanţele au fost locuinţe complet distruse,
tribuţie pe măsura posibilităţilor şi aşteptărilor la rea | Este demn lasă de reţinut ; a fost închis pe m otiv că era serviciu. Intre timp însă gă însă, s-au încălcat prevederile au prim it apartamente in
lizarea sarcinilor economice ce revin cooperativei. ! (aptul că la atingerea aces- : necorespu-nzător. Vînz.fitoarea seşte restul de acte (moneta Codului muncii. recuperate integrat blocurile din cartierul .D a
Echitabil ar M ca flecare să primească din produsele ; tel producţii suplimentare \ a predat gestiunea, cum era re) şl le prezintă gestionaru cia“ . Totodată, am hotărft ca
cooperativei, drept retribuţie, în raport direct cu con j au contribuit toate colectl- j şl normal, şefului de unitate. lui, care le recunoaşte valabi De aceea, conducerea Trus Deşi lucrările de moder- . sinistraţii să albă întligtate
tribuţia adusă în realizarea producţiilor la culturile de : vele dc muncă din Industria i Andronic Pepenar. In urma litatea. Astfel că de la un mi tului de alimentaţie publică nizare de la U.M M R. Slme- în acordarea îm prum uturi
cîmp, excepţie iăcînd cooperatorii care lucrează In j materialelor de construcţii \ predării-prjm iril, s-a constatat nus de I 439 lei, ae ajunge la Deva va trebui să lucreze mai ria au începui dr abia în lor de către C.A.R., să 11 se
sectorul zootehnic. \ din Judeţ. Rezultatele cele i un minus de 1 489 lef. Gestio numai 35,40 lei. atent cu oamenii, să ridice ra luna februarie — ca urmare j faciliteze plafa ratelor, să
Adoptarea acestui proiect dc lege, fată de care 1mi î mal bune s-au obţinut la i narul unităţii a întocmit un Paradoxal este că nimeni porturile de muncă la nivelul a unor qreulâţl In asiqura- li se acorde cu prioritate
exprim totala mea adeziune va conduce la o mal bună \ întreprinderea de prelabrl- \ referat, pe oare l-a înaintat din conducerea T.A.P.L. Deva stabilii de leqlsl aţia noastră rea condiţiilor dc execuţie bilete de odihnă şi trata
organizare a muncii şt a producţiei, la folosirea jud i \ cate din beton Bîrcea, care i conducerii T.A.P.L. Deva. C i nu ştie de lipsa respectivă, socialistă, să veqheze ca n i — stadiile fizice la ora aciu ment.
cioasă Şi cu maximum de randament a timpului de f şl-a depăşit prevederile tu i tăm din referat • „Tovarăşa dar şl atunci cînd a aflat nu meni şl in nici o ocazie să nu ată se înscriu In prevederile Vrem să le dăm tovarăşi
lucru şi a mijloacelor de muncă la întărirea răspun 778 mc prefabricate, I I L. ; Boldea Floarea nu are merite s-a întreprins nici o măsură. grallculni de execuţie, recu- lor noştri de muncă senti
derii ordinii şi disciplinei In producţia aqrlcolS. • Orăştle — cu 501 mc, I I.L. ; să Justifice o persoană In Vînzătoarea a fost nevoită să înlocuiască lege;» u i arliitra- pcrîndu-se asliel Integral mentul că nu sînt sînquri.
PETRU POPA : Hunedoara cu 123 mc Şl al- ; piua (? I), şi ca alare. propun ceară sprijinul organelor de rtul. reslanţclc. că-I vom ajuta $i sprijini în
brigadier de cimp Io C A P. Petrenl : tele. ■ să rămînă disponibilă..-". De m iliţie pentru a fi ajuitată să-şi Cazul respectiv a 1 ost rezol Conlucrarea fructuoasă continuare Să treacă peste
spre lipsa în gestiune nu se primească banii consideraţi Intre bcncllclar *.| construc greutăţi, să le dovedim că.
\ aminteşte nimic. lipsă, pe care-i depusese la vat. Vînzătoarea a fost repu tor — I.C.S. Hunedoara — a in clipele qrele pe care ta J
aceasta
de
făcut posibil ca la hala
In sfirşit, vînzătoarea p ri insistentele gestionarului. să în drepturi. Dar audienţe reparat vagoane, centrata trăieşte întreaga ţară. ome
nia este o realitate Izvorîtă
după tergiversări
meşte concediul legal de odih
Recoltarea păioaselor prilie ac. După ce îi expiră 15 mai pînă în 19 iunie, In a- după ce mai bine de o lună termtfă. depozitul de oxlqcn. i din tnsăsi concepţia noastră
Toată povestea a durat din
nă. începînd a i data de 27 o-
de viată.
liniile de căi ferate şl
la :
concediul, mai precis în data cesl interval de timp vinză- de zile, un om trebuie să bată alte lucrări să se materia Dr. UVIA V1CUJ
toarca n-a avut unde lucra.
de 15 mai, se prezintă la se Salariatul care lucrează direct pp la multe porii. lizeze investiţii în valoare dc i laboratorul Spitalului unificat
diul T.A.P.L Deva pentru a 1 cu oamenii, şeful biroului per peste 9 milioane lei. Deva
tatului, calitatea lucrărilor, e- din C-A.P., pentru buna desfă se da de lucru. De aici I se sonal. Florica Oprea, nu şi-a N. PALTIN
vldenta sl înregistrarea corec şurare a recoltatului, o consti spune să-şi găsească singură pus întrebarea dacă vlnz&toa-
ta a cantităţilor de cereale re tuie asiqurarea personalului un alt loc de muncă, pentru rea poate sta fără să presteze
zultate. de deservire la toate agrega că legea 22/1970 nu le perm i activitate o lună de zile. Pen
O răspundere deosebită pen tele aflate în lucru, a sacilor te să o numească pe un post tru a se scăpa însă de unele
bine soluţionată de către con* tru realizarea în condiţii opti şi a m ijloacelor de transport la o altă unitate, dacă nu are încurcături-, a întocm it o adre
necesare.
acceptul qestlonarulul respec
Este, de asemenea,
ducerile J.M A. Atelierele mo me a recoltatului revine inql- necesară organizarea echipelor tiv. Vînzătoarea pleacă să-şl să în care-i punea fn vedere
bile existente şi cele care se nerilor şeii din cooperativele de deservire pe schimburi, qăsească un serviciu. Numai respectivei vinzătoare ' „Să vă
vor amenaja pe remorci să fie agricole. Ei au datoria să ve astfel încH să se înlăture sta că degeaba bate pe la uşile rezolvaţi problemele Intr-un
datate cu setul de scule şi rifice amănunţit toate utilaje ţionarea in limpul zilei cînd celorlalte restaurante din Si fel sau altul, pentru că dacă
dispozitive necesare lucrărilor le puse la dispoziţie de cătTe condiţiile sini cele mai potri meria. Nimeni nu vrea s-o timp de trei zile veţi lipsi ne
de depanare $1 în permanentă I.M .A , să Iacă probele nece vite pentru recoltat- In calita primească, ştiind că are lipsă motivată de la serviciu, sfn-
să dispună de un stoc minim sare cu fiecare combină. Pen te de şef al sectorului meca în qestiune. tem nevoiţi să vă desfacem
de piese şi materiale de re tru a nu pierde nici o zî bună nic din C.A.P., inginerul şef Gestionarul Pepenar Andro contractul de muncă". Se pu
zervă din cele mai uzuale. de lucru sub îndrumarea in ore sarcina să orqanizeze acti nic, în loc să lămurească pro ne însă o întrebare : tova
Pentru co Intervenţiile să fie ginerilor şefi. combinele se vitatea mecanizatorilor, asiqu- blema cu lipsa în qestiune, răşa Oprea n-a ştiut că Bol
prompte şi eficace, se va sla vor deplasa din timp )a tarla rînd folosirea cit mai deplină s-a apucat să bată toba pe la dea nu mai lucrează din 15
bi))' cu precizie Itinerarul de lele cu cel mai avansat stadiu a utilajelor si a forţei de ceilalţi gestionari şl vînzâtorl mai ac. 7 De ce nu l-a desfă
deplasare a atelierelor şi sec de coacere. Deoarece combi cum că femela nu piezinlă În cut contractul de muncă după
ţiile pe care le au în progra nele vor lucra grupate, se im muncă. 3 zile, -lutndu-se în calcul data
pune crearea frontului de lu credere. Realitatea e că vîn
mul de asistentă. Cunoaşterea temeinică a respectivă î I
cru pentru cel puţin o zi. De sarcinilor, controlul operativ şl zătoarea nu avea lipsă în ges
Un rol de seamă în reali asemenea, se vor efectua din intervenţia promptă tn locurile tiune- La Închiderea chioşcu Acesta este cazul. De aici şi
zarea unor randamente maxi timp drumurile de acces şl se care stranqulează procesul de lui nu putuse justifica uncie din altele rezultă d a r că în
me revine mecanicilor de sec vor stabil) punctele de încăr producţie sînt factori care a- monetare (trebuie să rprunoaş- cadrul Trustului de alimenta
ţie care zilnic, seara şi dimi care a sacilor din mers. finul siqură o bună folosire n bazei trm cu o parte din vină are ţie publică Deva. raporturile
neaţa. trebuie să participe c- inlerzis a se recurqe la trans * el. nico-m steri ale existent o şi Floarea Boldea penlru fap de muncă dintre angajaţi şl
iectiv la verificarea $1 În tre ţi portul sacilor la marqinea tar ronducînd la executarea de tul că nu a păstrat cu suficient instltutle nu slnt cele mai co
nerea utilajelor de recoltat. lalei sau la cînlar cu combi simt de răspundere actele de respunzătoare-
De asemenea, conducerile nele. calitate şi la timp a lucrări qestiune). Gestionarului însă Evident, în unităţile aparţi Fabrica de conserve Deva. Aspect din secţia confecţionat cutii.
I.M.A. au datoria să urmăreas O obligaţie de căpetenie a lor din campania de recolta l-a convenit situaţia. S-a m ul nătoare, în comerţ trebuie să Foto : N, GHENA
că îndeaproape st tu aii o recol preşedintelui şi inginerului şef re. i ţum ii să-) spună vînzătoarel lucreze numsl oameni capa-
Lucrările recentei plenare de control lntrucft se lucrează
lărgite a Consiliului judeţean ÎN RESPECTAREA NORMELOR PR 0TECTI cu echipe de 2-3 oameni şi,
al sindicatele) — consacrată deci, nu pot părăsi locul de
analizei situaţiei proiecţiei 9 muncă pentru a se deplasa la
muncii Şi măsurilor ce Irebuie altele. Trebuie qăsită altă for
lnale pen'ru îmbunătăţirea ac- mă de control obştesc.
liv ilă ţii în acest domeniu — Gheorghe Moldl, director qe
au fost deosebit de Instructi MUNCII - CEA MAI RIGUROASĂ DISCIPLINĂ! nera) al Î.C.S.H. i Accidentele
ve. din ele s-au putut traqe de muncă nu se produc în
multe jnvătâminle. Referatul locurile de muncă cele mai
prezen’al a punclat doar ceea periculoase, c( în locuri obiş
cc este pozitiv în această acti nuite. pe lînqâ care trecem
vitate şi s-a oprit pe Jarq a paqanda de proiecţia muncii ce s-au executat lucrări, s*au ţinerll qaleriilor — în minerit, lile In planurile de măsuri ce unde sa lucrează pe bazB creeze — prin toate formele cu foarte multa uşurinţă.
supra deficienţelor existente, a ele. In trim estrul I ac., s-au pus în funcţiune noi Instalaţii, im provizaţii la utilaje — In si pentru îmbunătăţirea situaţiei de experienţă, nu după pre- muncii politice — un spirit de Davld Manlu, procuror-şef
concluziilor re se desprind, Iar cheltuit pentru proiecţia mun s-au distribuit mari canlituti derurgie. nelolosirea căştilor la locurile de muncă cu con scriplnini temeinic fundamen fnaltă responsabilitate pentru — Petroşani i A trecut un an
par Licipan lii la dezbateri şi-au cii alte 19 milioane de lei. de echipament de protecţie. de proiecţie — pe şantierele d iţii deosebite. tate. unele utilaje aduse cu respectarea N.T.S. Lunar. în a şi jumătate de la adoptarea
început, de requlă, cuvînţul cu Acolo unde problemele de Care poale îl explicaţia că to de construcţii de locuinţe, ne- La lucrările plenarei au luat scopul de a îmbunătăţi condi dunările grupelor sindicale să legii cu privire la proiecţia
măsurile ce se Impun. protecţie a muncii au stal în tuşi în unele unităţi numărul respectarea înălţim ii şi a un- r.uvînlul tovarăşii Mlhal An* ţiile de lucru stau neiolosite. se analizeze activitatea de pro muncii şila Procuratura Petro
atenţia celor care conduc sl de accidente se menţine rid i qhiurilor de laluz - - in carie qelescu, adjunct al m inistrului De asemenea, exista mult fo r tecţie a muncii.
Perioada analizată — anul muncii, Gheorghe Pclrescu, şani a fost înaintat spre cer
1969 şi primele 5 Juni din a- organizează producţia şi a sin cat, uneori chiar creşte? De rele industriei locale ş.a.m.d. secretar al Consiliului Central malism în instruirea salariaţi Exislă. desigur, toate condi cetare un singur caz de încăl
cesl an — este marcată de e- dicalelor — s-a subliniat în re ce această discrepanţă Intre Se poate argumenta că aceas al U.G.S.R., Ştefan Almâşan, lor începînd cu instructajul ţiile ponlru ca activitatea în care a N.T.S. cu pericol poten-
lo rlu ri materiale din partea feratul prezentat de tovarăşul evoluţia bazei materiale şi ta denotă doar indisciplină, general şi pînă la cel oare sc acest domeniu să se Îmbună tiot de Accidentare. Or. în rea
din partea unor muncitori, că
partidului şi quvernulul, im Pogea Brîncovcanu. preşedin slaree de securitate a oameni oamenii au fost instruiţi şi re- secretar al Comitetului jude face la schimbarea locului de tăţească în toate unităţile. litate, au fost multe cazuri de
ţean Hunedoara al P.C-R.
portante penlru Îmbunătăţirea tele Consiliului judeţean al lor? Plenara a dat răspunsuri. muncă. In acest context este acest fel.
condiţiilor de muncă. La ex- sindicatelor — rezultatele sînt Fondurile alocate pentTU pro instruiţi, dar nu respectă nor Situaţia necorespunz.ătoare necesar să se iacă examinarea I. MfRZA Gheorghe Tllescu, director
me elementare de tehnică a
plootările miniere din Valea la nivelul eforturilor moteria- tecţia muncii sînt dirijate, în care există In unele unităţi în ceJor care examinează şi in tehnic, Centrala cărbunelui
Jiului au fost puse in func le care se fac pentru asiqura multe întreprinderi, penlru mă securităţii muncii. Aşa şî este. domeniul protecţiei muncii •— struiesc, adică a întregului Petroşani : Este necesar să
Indisciplina e sursa principală
ţiune noi Sitaţii de ventilatoa rea de condiţii mereu mai bune' suri care se realizează cel mai a accidentelor, la care se e- au arătat vorbitorii — se da personal ingineresc şi mediu PĂRERI. OBSERVAŢII ŞI PRO disciplinăm maistrul, şeful de
re, s-a qeneralizat perforajul do muncă. La U.E.I.L. Deva, uşor — echipament de proiec dauqă şi calificarea necores toreste faptului că nu se ur tehnic. PUNERI ALE PARTICIPANŢI brigadă, şeful de schimb, ca
umed Ja lucrările In «terii pe E.M. Certej, Fabrica chimică ţie. antidoturi etc — şl în mal punzătoare şi improvizaţiile, măreşte implicaţia social-eco- Inspectoratul judeţean pen LOR LA DEZnATERE de Ia ei să pornească răspun
orizontală, s-a completat do Orăştle. U.M.M.R. Simeria. mică măsură spre înlăturarea dar mal ales îngăduinţa maiş nomică a noresperlării norme lru protecţia muncii, cadrele derea pentru respectarea cu
tarea cu detectoare pentru I.M.C. Blrcea şl altele, ca u r surselor de accidentare sau a trilor. tehnicienilor. inqineri- lor de securitate. Nici un con medicale au datoria să-şi adu Gavrild David, preşedintele stricteţe a normelor de {elini
controlul mete.mlui şi a-au În mare a măsurilor luate, a fost noxelor. Conducerile între lor, comitetelor sindicatelor. ducător nu este tras la răs că un aport concret şi perma Consiliului municipal Petro că n securităţii muncii.
fiinţat laboratoare de analiză redus cu mult numărul acci prinderilor, la întocmirea pre In cadrul plenarei s-a dis pundere pentru depăşirea bu nent la Înlăturarea surselor de şani al sindicatelor : Posturile I.lvlu Felea, directorul Di
a qazelor la fiecare mină. La dentelor. vederilor de pion pentru pro getului de asigurări sociale. accidente şi de îm bolnăviri prevăzute pentru întreţinerea recţiei judeţene pentru pro
C.S. Hunedoara şl Uzina de Dar în oile unităţi, numărul tecţia muncii. Iau de bază ceea cutai mult despre tnqăduinţa De asemenea se manifestă lip profesionale. La fel, trebuie să lucrărilor miniere şi revizia bleme de muncă şi ocrotiri
preparare Teliuc au fost puse accidentelor a crescut — ce s-a făcut anii trecuţi, iar nepermisă cu care sînt tratate să de exiqenţă la toate nive existe o colaborare activă, în utilajelor nu se respectă la ex- sociale : Nu exi9fă nici un re
în funcţiune instalaţii de des- şi în )9G9 şi In trimes sindicatele nu fac obiecţii dc multe cazuri de nerespenare lurile. Or, în materie de pro acest domeniu. Intre inspecto ploai.lrile miniere din Valea gulament în care să se spună
prăfuire care îmbunătăţesc trul 1 al acestui an — pre fond. Sau un alt adevăr (de a normelor de tehnică a secu tecţie a muncii qreşelile nu se rat. procuratură si m iliţie. Jiului şi din această cauză că o responsabilitate nu mer-
sim ţitor condiţiile de muncă şi cum şi durata medie de in astă dată oarecum subiectiv): rităţii, însăşi a legislaţiei de pot repeta de multe ori fără Sarcini deosebite revin sin au lor. la urma urmelor, acci qo pînă jos, la locurile de
au o mare eficienţa economi capacitate (exploatările minie In toate întreprinderile se ela proiecţie a muncii. Îngăduin să conducă la accidente, după dicatelor în domeniul protec dente şi avarii. muncă. Şi cu atit mai mult cu cit.
că şi socială- In 1969 s-au re Ghelar, Vulcan, Uricani. Lu- borează planuri de măsuri vi- ţă, tărăqănarc se manifestă şi cum este foarte greu a discer ţiei muncii. Ele trebuie să u r Ştefan Şoîmoşl, preşedintele sintem conştienţi că Ia unele
cheltuit în întreprinderi şi pe peni. Lonea. unele şantiere de zînd tehnica securităţii şi pro la organele procuraturii, pre ne gravitatea sau mai puţin mărească respectarea punct cu comitetului sindicatului de la locuri de muncă există indis
şantierele judeţului nostru 94,8 construcţii, industria locală tecţia muncii. raportindu-.se. cum şî pe toată filiera condu gravitatea unei abateri dc la punct a prevederilor contrac CS.H. : Cauza principală a ac ciplină. nu se respectă norme
milioane de lei din rare - 12.3 etc.)- de requlă, Îndeplinirea lor in- cerilor lehnico-ndministr alive N.T.S. Toate abaterile pot a telor colective şi ale planuri cidentelor o constilnie ne res elementare de protecţie a oa
milioane de lei penlru tehnica Situaţia caro s-a prezentat teqrală Ce elecl au uneori ? a!e întreprinderilor. Nu avem vea urmări. lor de măsuri referitoare la pectarea instrucţiunilor dc lu menilor. De ce unii conducă
securităţii, 18 milioane de lei în plenară suscită (¡leva ob Ridică întrebări şi cauzele nici un exemplu — se preciza V orbitorii au subliniat că protertia muncii, să urmăreas cru, indisciplina, chiar din par tori jşi declină răspunderea ?
penlru ventilaţie, 2 !.! milioa servaţii vizînd fondul proble care au general accidente si In referatul Consiliului jude lo ji cei < are ronduc şi orqa- că cum sin: folosite fondurile tea unor şefi de echipe cu ve Rj iiI Costea. director tehnic.
ne de lei penlru măsuri şi ma melor proiecţiei muncii. care sînt aceleaşi ca şi cu ani ţean al sindicatelor -- în care nizeoză producţia poartă răs alocate în acest scop, să în chime mai mare în muncă. Centrala m inereurilor neferoa
teriale iqienico-sanilare, 25.6 Fslc un adevăr obiecţie, ra tn urmă. deci arhicunoscute : conducerea unei unităţi să fi punderea pentru condiţiile de tărească controlul In întreprin Volcu Corinda, inginer şef se Deva : In luna n>aî s-au
milioane de lei pentru echi re nu poale fi nicicum tăgă- nerespectarea monografiilor de aplicat preveciriile legislaţiei securilatp a muncii in care îşi deri privind modul cum con la I.M, Barza : La I M. Barza, organizat controale complexe
pament dc proiecţie — impor cluil. că în qencral condiţiile arnvare. ropturirea superficia în vigoare îm polriva celor ca desfăşoară activitatea fiecare ducerile acestora asigură con practic, inspectorii obşteşti din privind respectarea N.T.S., ur
tante sume fiind folosite pen de muncă, de protecţie a ei. lă a fronturilor de lucru, sta re s-au făcut vinovaţi de no- salariat. Sînt însă locuri dc diţii corespunzătoare de mun birourile qruuolor sindicale nu mate de conslAtniri )a nivelu'
tru echipament de lucru, pro- s-au îmbunătăţii din moment rea n©corespunzătoare a intxe- realizarea unor lucruri stabi- produuţic şi fluxuri tehnologi că pentru loti salariaţii. să pot să-şi desfăşoare aclivilalea tuturor unităţilor centralei.