Page 20 - Drumul_socialismului_1970_07

Cea de a 20-a sesiune a încheierea lucrărilor Comitetului A A

comisiei de colaborare Central al Partidului Socialist I I A T L A S

tehnico-ştiânţifică
Italian al Unităţii Proletare A

dintre R. S. România ROMA 4. — Coresponden­ alternativei de stingă, In con­ nimitate, un document care se I REUNIUNE IN PROBLEMA
MEDtCINEl DE
tul Aqerpres, Nicolac Puicca. diţiile actuale ale Italiei, a- pronunţă pentru „dezvoltarea PRIM-AJU i OR
transmite ■ La Roma au luat mastă alternativă se realizea­ relaţiilor unitare între P.S.I.U.P.
şi R. P. Bulgaria sfirşit lucrările Comitetului ză prin convergenta forţelor Si P.C.I.. pe baza politice si a Peste 80 de speciolişli
confruntă­
Centrai al Partidului Socialist
catolice, socialiste si comunis­
rii propunerilor
Italian al Unităţii Proletare te. In acest scop. devine tot acţiunilor comune în cadrul în medicinó din Europa
şi Africo s*au reunit, în-
SOFIA 4 — Corespondentul tenie şi înţelegere reciprocă. (P.S.I.U.P.), care a analizat si­ mai necesară unitatea obiecti­ mişcării de masă. In ceea ce cepind de miercuri, la
Aqerpres. Gheorqhe leva A lost Încheiat un protocol tuaţia politică din tară după velor. chiar în diversitatea priveşte relaţiile cu Partidul A Noordwijk (Olanda), pen­
transmite ■ Intre 2 si 4 iUin potrivit căruia părţile îsi vor alegerile de la 7 iunie. Intr-un provenienţei ideologice, cultu­ Socialist Italian, în document tru o dezbate problemo
1970 a avut loc. la Sofia, a transmite documentaţii si vor amplu raport, Tu 11 io Vcc- rale sî polirice, a subliniat se menţionează că deoarece rolului medicinei de prim-
20-.1 sesiune a comisiei de co­ deleqa specialişti pentru chietlî, secretar qeneral al vorbitorul. PS.I. face parte din m ajorita­ ajutor în actiuneo sani-
laborare tchnico-stiintifica din­ schimb de experienţă. Proto­ partidului, a subliniat că se tea guvernamentală, „aceasta la râ.
tre Republica Socialistă Româ­ colul a fost semnat de Ştefan accentuează tot mai mult cele După ample dezbateri, la ca­ exclude penbu P.S.I U.P. orice Aceostá conferinţa, or*
nia si Republica Populară Bul­ Birlca, prim-vicepresedinle al două tendinţe manifestate $i in re au luat cuvîntul numeroşi înţelegere cu caracter qeneral ganizalá de O.M.S., la
garia. Cu acest prilej, a iovi Consiliului National a! Cerce- perioada preelectorală : U\ vorbitori. Comitetul Central al cu PS.I. sî. cu attt mat mult, care porticipă şi o dele*
examinată îndeplinirea preve­ lării Ştiinţifice din România si timp ce cercurile conservatoa­ P.S.I.U.P. a adoptat, In una- orice Ipoteză de unificare". go|ie din România, inten­
derilor protocolului sesiunii de Niola Vîdenov. prim-vice- re si dc dreapta, din cadrul ţionează să preconizeze
precedente si a io st stabilit presedinte al Comitetului de coaliţiei guvernamentale de mijloacele de reorgani­
programul de colaborare teh- Stat pentru ştiinţa şi proqresul centru-stinga si dmafara aces­ zare o invâtâmîntului u-
nico-stiinţilică pentru perioada tehnic al Bulgariei. teia. continuă să urmărească Tubingen Dezvelirea unei plăci come­ niversitor pentru revalo­ »
următoare. ★ rrcarea unui quvern dc „mină rizarea medicine! generó­
Lucrările sesiunii s-au des­ Ivan Popov, membru al Bi­ forte“ , opoziţia de stingă pre­ morative în memoria cărturarilor români le. Vor fi dezbătute, de
făşurat înlr-un spirit de prm- roului Politic al C.C. al P.C. cum si componente sau curen­ asemenea, probleme le­
BONN 4. - Corespondentul A-
Bulgar, preşedintele Comitetu­ te din coaliţia guvernamenta­ g erp rci, Mircoo M oorc6|, trans­ Tubingen, piot. dr. J. Peifter, ţl góte de osigurarea so­
României la Bonn,
om besodorul
lui de Stat pentru sliintă s) lă acţionează pentru promova­ mite ! In p re io n ţo corpului pro* C Oancea. ou evocot personali- cială.
Vizita proqresul tehnic, l-a prim it pa rea unei politici care să vină le io ro l, o unor reputaţi oomeni lolea celor doi em inenţi oameni
in intimpinarea şî satisfacerea
de litere rom âni.
,
de cultura |! a unui more număr
Ştefan Birlea, prim-vicepresc-
Ceremonia d e iv e lîrii p lă cii co­
dinte al Consiliului National revendicărilor maselor munci­ de studenţi, la U nlversltotoa din memorative a lost însoţită de un 0 FANTEZIE
loc deive llre a
a
Tubingen
ovul
A OAMENILOR
toare $î populare. Pe
fondul
la Bonn a ol Cercetării Ştiinţifice din qeneral al acestei înfruntări si unei p l6 d comemorative in mo* celor doi cărturari români In co­ DE ŞTIINŢA ?
seminar consocrat vie ţii şl operei
m erio că rturarilor români Ion Bar*
Ni
România. A fnst de fată
p ro ie n la l
colae Blejan, ambasadorul Moscova - vedere de noapte a Universităţii Lomonosov de al unei situaţii politice com­ bu |i Tudor Vianu, core au Jtu* drul căruia ou universitare comu­ O inimă artificiala core
din
nicări
cadre
d ia l In o ce it stroveehl lâ c a j de
preşedintelui României la Sofia. pe colinele lui Lenin. plexe politica P.S.I.U.P — se cultura. Rectorul U n lv e riito ţil din R .FG . şi ţera nooslrâ. funcţionează fără nici un
arată in raport — este cea a
fel de sursă exterioară de
energie ? O fontezie a
Franţei IJn interviu al ministrului oamenilor de ştiinţă sau
o realitate ? Cercetările
BONN 4 (Agerprcs). — ce se efectueoză în moi
multe
laboratoare
din
Sîmbălă după-amiază s-a în» VEŞTI DIN TARILE SOCIALISTE S.U.A., dar, moi oles, re-
cheiat vizîla oficială la Bonn de externe al Turciei zultotele obţinute par să
a preşedintelui Fran|ei, Geor-
qes Pompidou. dovedească că este vorba
înscrise în cadrul consultă­ U. R. S. S. aproximativ 240 000 kVV, Peste 2 500 de centrale similare despre o... fantezie reo-
rilo r obişnuite franco-vest-ger­ acordat agenţiei „Taniug“ sînt în construcţie în provincia Guandun. In primul trimes­ lizobilă I
mane Ia nivel înalt — prevă­ Anul acesta, in Peninsula Ciukotka, supranumită ţinu­ tru al acestui an, producţia de energie electrică in China Deocomdotă a fost des­
zute în Tratatul semnat de tul gerului, se vor recolta primele cantilăti de nutrel. In­ a înregistrai un nivel considerabil mai ridicat decît cel atins coperit principiul după
cele două t2ri în anul 1963 — formaţia ar putea provoca nedumeriri, dar sovhozul „Sever- în aceeaşi perioadă a anului 1969. core o asemenea inimă
convorbirile Pompidou — ANKARA 4 (Aqerpres) — inlemationale. El a subliniat n ii", care a anunţai presei această veste, adaugă un „am ă­ ar puteo să funcţioneze :
Brandt, au avut in centrul lor M inistru] afacerilor externe al că politica externă a quvernu- nunt edificator“ : culturile se fac în zona unor foste lacuri R. D. GERMANA catoliza oxigenului şi a
o serie dc probleme privind Turciei, Sabri Caqlayanqil, a lui turc pune un accent special termale. O suprafaţă de aproximativ 400 de hectare a fost i glucozei conţinute în
relaţiile bilaterale, precum şi declarat, înlr-un interviu acor­ esupra „îm bunătăţirii relaţiilor amenajată pentru cultivarea plantelor destinate hranei ani­ Sistemul dc navigaţie al Republicii Democrate Germane sînge cu ajutorul a doi
diverse aspecte ale actualităţii dat agenţiei .Taniug", eă gu­ cu vecinii noştri, cu ţările ne­ malelor. are în prezent 16 servicii de linie, deservite de 146 nave cu electrozi ce foc corp co*
internaţionale. In ce priveşte vernul tării sale „salută cu angajate $i cu toate statele un deplasament total de 777 224 tone. Procesul de dirijare mun cu inima artificială.
relaţiile Franţa — R.F.G.. au sinceritate orice iniţiativă me­ din lume". R. P CHINEZA si control al navigaţiei este automatiz.at în proporţie de 20 Experienţele de laborator
fost examinate probleme pri­ nita să reducă încordarea in „Turcia, a declarat Caglayan- la sută. ou permis obţinerea a
vind cooperarea celor două relaţiile internaţionale“. Expri- QÎ1. acordă o mare importantă Producţia de energie electrica cunoaşte o dez.voltare cinci miliamperi pe centi­
ţări în domeniul nuclear si mindu-şj poziţia favorabilă fată creării unor condiţii trainice continuă în R P. Chineză. Paralel cu construcţia marilor obi­ R. P. u n g a r a metrul pătrat de electrod.
spaţial, ca si pe plan indus­ de realizarea securităţii euro­ nervtru pacea şi securitatea lu­ ective hidroenergetice, aproape In întreaga Chină se des­ Dar, pentru construîreo
trial, ştiinţific şi militar. De pene care să reprezinte temelia mii. Turcia consideră că conso­ făşoară procesul de construcţie a unor centrale electrice Noul turn de televiziune ce se va construi la Budapesta unui prototip ce va pu­
asemenea, au fost analizate unei păci juste Si durabile pe mici destinate acoperirii necesarului dc energie electrică va avea o înălţime de peste 200 de metri si va dispune de tea fi experimentat pe
perspectivele lărgirii Pieţei co­ continentul nostru, Caqlayan- lidarea păcii si securităţii lu­ a unor zone si lo ia lită ţi restrînse ca suprafaţă. Conform da­ cinci emiţătoare moderne. Instalaţiile vor permite transmi­ animale, este nevoie de
mune după cererile de adera­ gil a spus: „Considerăm o mii depinde dc eliminarea cau­ telor publicate de presa chineză în ullima perioadă, de pil­ terea simultană a trei programe, inclusiv unul în culori. In cel puţin 10 omperi. O ci­
re depuse de Marea llritanie. conferinţă pentru securitatea zelor conflictelor si încordării dă, numai în provincia Rhianq Su au fosl construite mii de impunătoarea clădire a noului turn budapestan vor fi am­ fră care menţine totuşi
• Norvegia, Danemarca si Irlan­ europeană ca o posibilitate re- internaţionale", astfel de m ic centrale electrice, cu o capacitate totală de plasate si studiourile televiziunii maghiare optimismul oomenîior de
da. nlă de acord în probleme sub­ ştiinţă, holărîţi co cel mult
Purtătorul de cuvînt al gu­ stanţiale. cu condiţia ca ea să peste un an o astfel de
vernului francez, Leo Hamon. fie pregătită în mod adecvat". inimă să funcţioneze per­
a declarat la o conferinţă de M inistrul de externe al Tur­ ! fect.
presă că cele două părţi au ciei a salutat. de asemenea, irlanda de nord incidente între A
discutat — în cadrul proble­ iniţiativele penlru dezvoltarea A PLOI to r e n ţiale
melor, de politică internaţiona­ relaţiilor de bună-vednălate Inform aţiile potrivit căro» IN SUD-ESTUL JAPONIEI A
lă — in special cele legate de în Balcani, pronuntindu-se in militarii englezi şi extremiştii catolici ra guvernul RF. a Germa­
relaţiile Esl-Vest. Preşedintele favoarea dezvoltării unei coo­ vedere o ! In regiunea de sud-est
Franţei a afirmat din nou, cu perări multilaterale în această BELFAST 4 (Agerpres). — lorii cartierului catolic au a­ niei ar avea în a Japoniei, ploile to­
acest prilej, că tara sa acordă regiune, ceea ce — după cum Capitala Irlandei de nord, vut loc neîntrerupte schimburi nouă reevaluare a mărcii în renţiale ou provocat pu­ i
un sprijin deplin politicii ia­ a arătat el — ar servi nu nu­ Belfasl, a fosl limp dc 10 ore de focuri. în cursul cărora scopul frlnării conjuncturii A ternice inundoţii şî o o- A
tă dc ţările din răsăritul Eu­ scena unor violente lupte de cinci civili au fosl ucişi M ili­ La Solia au avut toc trata­ $( lim itării afluxului de de­
ropei promovată de guvernul mai intereselor reqîonale. ci Si stradă intre peste 2 000 de mi­ tarii au luat cu asalt casă cu tive referitoare la Interco­ I.a Stockholm au avut devărato „epidemie" a o- A
R.FG, Intereselor păcii şi prieteniei lita ri englezi şi extremişti ca­ rasă, pînă la> ora 4,30 diminea­ nectarea sistemelor energeti­ loc consultări între re­ vize străine în tară sînt „c- lunecărilor de teren. Zono i \
cea moi ofedotă se o
tolici, care s-au soldat cu ţa. cînd ordinea a putut fi re­ ce ale Bulgariei şl Greciei. prezentanţi ai ministere­ ronate" a declarat un purtă­ fio in împrejurimile ora­ A
Au fost discutate, de aseme­
moartea a cinci persoane, ră­ stabilită. nea. probleme legate de fo­ lor afacerilor externe ale tor de cuvînt al M inisterului şului Tokio, capitala ţârii, (
nirea a aproximativ 100 de Agenţiile occidentale de pre­ losirea apelor riu rilo r care Suediei sl R* P* Polone, Economiei vost-germanc. Pre­ unde peste 3 000 de cose )
Primele alegeri generale persoane şi arestarea a peste să apreciază noile incidente ţâri şi de dezvoltarea turis­ O. Joedhe). secretarul cizarea aceasta a fosl făcută A au fost inundate, înre- A l
informează agenţia P.A P.
ambelor
trec pc teritoriul
150. Noile tulburări, cele mal
drepl „o adevărată insurecţie“
deoarece, dc mai multe săp-
gistrîrdu-se, totodotâ, 190
grave din Ulster de la reizbuc-
Falls Road. Este scos în evi­
nirca ciocnirilor dintre exlre- a populaţiei cartierului catolic mului. In legătură cu proble­ general în M A E. al Su­ tămîni circulă numeroase olunecări de teren. bi­ A ;
ediei. si
A. W ilmann
mele discutate au fost sem­
Potrivit unui prim
mişlii catolici si protestanţi, dentă faptul că extremiştii ca­ nate documente corespunză- ministru adjunct al afa­ speculaţii privind o eventua­ lanţ, 19 persoane ou pie­ A
precum şi cu trupele engleze,
in Cipru zile, au creai o situaţie dc tolici nu s-au mai ciocnii cu ’ oare. cerilor externe al Polo­ lă reevaluare a mărcii vest- rit. 29 au fost rănite si < 1
in urmă cu aproximativ
10
di­
extrem iştii protestant!, ci
tn
niei. au
abordat
qe/rnane după cea realizată
alte 1 500 au rămos fără
criză- A utorităţile m ilitare b ri­ rect cu trupele britanice. cursul discuţiilor proble­ în octom biie 1969, sî Că mai adăpost. A
Imediat după instituirea re­
asigurarea
me privind
tanice au instituit in zorii zi­ stricţiilor de circulaţie, anun­ ♦ 0 4 mulţi experţi din domeniul A
NICOSIA 4 (Aqerpres] — alegerile generale trebuiau să lei de sîmbătă „starea de ur­ ţată populaţiei din elicoptere, securităţii europene pre­ HANGARUL
Astăzi (duminică) au loc in aibă loc în urmă cu cinci ani, gentă parţială" în cartierul ca­ Importante forte m ilitare b ri­ cum si aspecte ale rela­ economiei şi finanţelor din DIN FRANKFURT A
Cipru primele alegeri generale dar ele au fost aminate din tolic Falls Road. unde popu­ tanice au început să efectueze Adunarea Generală a O r­ ţiilo r bilaterale. R F. a Germaniei s-ar arăta A
de cînd insula şi-a cucerit in­ cauza incidentelor ce s-au laţia nu are dreptul să*si ’ pă* percheziţii. Sînt căutate In ganizaţiei Statelor Americane partizanii acestei măsuri. Cel mai mare hangar 4 -
dependenta. în urmă cu 10 ani. prodLS între ciprioţii greci şi răsească domiciliile. special arme. fO.S.A.) şi-a întrerupt vineri de avioane din lume se r
Campania electorală care s-a turci. Ciocnirile au izbucnit vineri Simbălă dimineaţa, la Lon­ lucrările. începute la 25 fu­ oflă Io aeroportul ,,Rhein- A
desfăşurat fără incidente, s-a La alegerile separate ale co­ după-amiază. la ora 19. după dra s-a anunţai că unitătî ale nie la Washington, din cauza Main" din Fronkfurt. Aici i
încheiat la miezul nnptii de m unităţii greceşti au fost pre­ ce trupele engleze care au forţelor britanice staţionate în ameninţărilor de atentate cu pot fi verificóte şi repo*
vineri spre sîmbălă Un nu­ zentate candidaturi din partea percheziţionai o locuinţă au R.F. a Germaniei si in bazinul bombe* In cursul zilei de v i­ Sîmbătă au Intrat în vigoare in Republica Domini­ rote concomitent pînă Io A
măr de 263 000 ciprioţi greci Si a cinci partide. Patru dintre descoperit un important arse­ M ării Medilerane au prim it cană o serie de legi care prevăd pedepse aspre pentru şose avioane de tipul A
63 000 ciprioţi turci sint che­ ele sprijină pe preşedintele nal de arme, muniţii si sticle ordinul să sc pregătească pen­ neri au fosl primite mai mul­ actele de terorism şl Interzic deţinerea armelor de ioc. ,,Boeîng-747". Hongorul nu i
maţi să se prezinte la urne. în tării arhiepiscopul Makarios. incendiare. Imediat după a- tru a fi dislocate In Irlanda de te telefoane anonime care a­ Un purtător de cuvînt al guvernului a declarat ea aceste reprezintă o raritate doai
cadrul unor voturi separate, dar al cincilea. Partidul N atio­ ceca. sute de locuitori ai car­ nord.' Statul major a) trupelor vertizau că imobilul în care m isuri constituie un efort menit să pună capăt valului prin construcţie, ci şi prin A
pentru a desemna *35 depulatî nal Democratic, susţine unirea tierului Falls Road au îesil in britanice staţionate ln Ulster se desfăşoară dezbaterile va de terorism care, numai in ultima sâptămină, a provo­ compoziţia orhitecturolă A
de origine greacă si 15 depu­ cu Grecia. Toţi candidaţii co­ străzi, atacînd pe m ilitarii en- consideră că cei 12 000 de mi­ cat 13 victime. Acoperişul lui se sprijină
taţi de origine turcă in Camera munităţii turce se prezintă in qlezi cu sticle incendiare, pie­ lita ri de care dispune nu sînt constitui obiectul unor aten­ Observatorii politici de la Santo Dominqo consideră door pe un pilon central A
Reprezentanţilor. Comunitatea calitate de independenţi. tre au ridicat baricade şi au suficienţi pentru menţinerea tate cu bombe. Deja, in că noile măsuri reprezintă o consecinţă fireasca a a- iar părţile laterale sînt li A
turcă din insulă va aleqe, de Guvernul cipriot a anunţai incendiat automobile. Folosi­ ordinii şî a cerut trim iterea cursul ultim elor 4â de ore, tenlatului nereuşit de miercuri noaptea împotriva fostu­ bere, fără pereţi.
asemenea. 15 membri ai Came­ sîmbătă că este holărît să rea gazelor lacrimogene dc imediată de întăriri. Guvernul cinci explozii au avariat se­ lui preşedinte Juan Bosch. Joi, actualul preşedinte a A
rei comunale care, împreună cu asigure desfăşurarea în con­ către armată nu a dus decît la englez, prin intermediul lo r­ diile unor ambasade sud-a- pus -la dispoziţia lui Bosch o gardă personală, iar gu­ PENTRU ŞOFERII A
cei 15 deputaţi din Camera Re­ d iţii corespunzătoare a scruti­ amplificarea ciocnirilor, trăgă­ dului Balniel. ministru de stat vernul a întărit patrulele m ilitare si poliţieneşti care su­ OBOSIŢI A
prezentanţilor, se vor ocupa nului. In acest scop au fost tori izolaţi desrhizînd foc de la M inisterul Apărării, care se mericane si cel al Comisiei praveghează în permanentă străzile oraşelor şi principa­
luate măsuri pentru a se ve­ armă de pe acoperişurile clă­ află in Irlanda de nord, a dat interamericane pentru apă- lele căi de comunicaţie ale tării. A
de problemele administrative Doi ingineri polonezi
ghea la respectarea unei stricte dirilor asupra m ilitarilor. In asigurări că aceste întăriri vor rare.
ale comunităţii cipriote turce. im parţialităţi la centrele de vo­ tot cursul nopţii de vineri spre sosi cît mai repede cu putinţă au descoperit o metodă de A
Potrivit Constituţiei Ciprului, tare. sîmbătă între armată şi locul- în Ulster. „trezire" a şoferilor obo­ i
siţi. Deooreee statisticile 9
ou descoperit că fiecore A
01 10-lea accident provi­ A
ne din faptul că şoferul 4
In cadrul dezvoltării rela­ Ceauşescu, invitaţia adresa­ nu numai pe continentul existentă astăzi In lume, tara cauzei păcii şi securităţii. In popoare, a Instaurării unul Schimburile de păreri intre odoarme la volon în timp »
ţiilo r tării noastre cu toate tă preşedintelui federal, dr. nostru, ci şi în întreaga lu ­ noastră consideră imperios ce priveşte relaţiile Româ­ climat de înţelegere şi pace cei dof şefi de guverne asu­ ce conduce, cei doi Ingi­ \
statele lum ii, Indiferent de Guslav Heinemann, de a la- me. Este cunoscut faptul că necesară recunoaşterea rea­ niei cu Republica Federală in întreaga lume". pra unor probleme interna­ neri Dolonezi ou instolal i 1
sistemele lor poliiice, agenda co o vizită in România, in­ politica externă a României lită ţilo r statornicite pe con­ a Germaniei, acestea confir­ Stabilirea, cu trei ani în ţionale au evidenţiat intere­ în cabino şoferului un io-
lunii iunie a consemnai eve­ vitaţie ce a fost prim ită cu se bazează pe dezvoltarea re­ tinentul european după ccl mă. o dată în plus, că deose­ urmă, a legăturilor diploma­ sul si preocuparea ambelor nizotor. După experienţele A
nimente de o deosebită im ­ plăcere- După două zile de laţiilor cu toate statele, in­ de-al doilea război mondial, birile în modul de organiza­ tice intre România si Repu­ părţi penlru realizarea secu­ făcute s-o constotot că A
portantă, printre care men­ convorbiri, desfăşurate Ia diferent de orînduireo lor respectarea frontierelor ac­ re a vieţii sociale a statelor blica Federală a Germaniei rită ţii prin crearea in Euro­ îonîzoreo oerului produce i
ţionăm vizitele preşedintelui Bonn. preşedintele Consiliu­ socială, in spiritul coexisten­ tuale şi inviolabilitatea lor. nu reprezintă o piedică In a depăşit, prin im plicaţiile pa a unui climat de destin­ şoferului o stare de veghe i
Consiliului de Stat. Nicolae lui de M iniştri al României, tei paşnice şi al colaborării In acest spirit al realităţilor statornicirea unor bune ra­ ei, importanta strict bilate­ dere si încredere reciprocă, permonentă. A
Ceauşescu, iii Franţa $i a împreună cu membrii dele­ active. La baza acestor rela­ contemporane, România a sa­ porturi, ci. dimpotrivă, ase­ rală. răspunzînd — pe un excluzind orice posibilitate A
Şahinsahului Iranului, M o­ gaţiei care l-au însoţii, a v i­ ţii. tara noastră pune princi­ lutat convorbirile ce se des­ menea raporturi sini perfect plan mai' larg — cerinţelor de folosire a forţei, sau a
hammad Reza Pahlavi A ry- zitat landurile Hamburg, Re- piile respectării independen­ făşoară în ultim ul timp intre posibile atunci cînd se înte­ reale ale vieţii Internationa­ ameninţării cu forţa. Cele CATASTROFA AERIANA i
amehr. la Bucureşti. In acest nania de nord — Westfalia le, necesităţii de a crea con­ două părţi au fost de acord, A
context se înscrie si vizita şi Bavaria, aceste vizite per- d iţii favorabile destinderii, de asemenea, in ce priveşte Un avion de pasogeri A
oficială efectuata, între 22 şi mitînd oaspe-tilor români să înţelegerii şi colaborării în­ necesitatea tinerii uneia sau de tip „Cornet", o com­ i
26 iunie. de preşedintele ia contact direct cu o serie tre ţările continentului euro­ a mai multor conferinţe con­ paniei britanice „An Air" I
Consiliului de M iniştri. Ion de realităţi din R.F. a Ger­ pean. Din 1967 pînă acum, sacrate dezbaterii probleme­ core o decolot vineri dc A
Gheorqhe Maurer, In Repu­ maniei, să se Intîlnească cu UN APORT POZITIV IA CAUZA relaţiile româno-vest-qerma- lor securităţii europene. la Monchester cu desti- A
blica Federala a Germaniei, reprezentanţi ai industriei, e­ ne au progresat pe multiple De$l. cum este si firesc, asu­ naţio Barcelona, o fosl
la invitaţia cancelarului fe­ conomici- stiinteî, culturii şi planuri, ambele părţi fiind pra unora dintre problemele dat dispărut cu cileva
deral al R.F.G., W illy Brandt. presei. M iniştrii şî celelalte încurajate să caute noi po­ internaţionale, aflate în dis­
Acesta a fost un moment im­ personalităţi române care sibilităţi de a extinde în cuţie, punctele de vedere se minute înainte de o sosi
portant in evoluţia pozitivă l-au însotît pe şeful guver­ continuare colaborarea reci­ deosebesc, abordarea lor Io destinaţie. Avionul a* i 1
veo la bord 112 persoane,
a relaţiilor dintre Republica nului tării noastre au avut, proc avantajoasă In dome­ deschisă îsi dovedeşte u tili­ dintre core 7 erou membri A
Socialistă România $i Repu­ in paralel, convorbiri cu per­ APROPIERII INTRI TARI SI POPOARE niile economic şi al schim­ tatea pentru o mai bună cu­
blica Federală a Germaniei. sonalităţi vest-qermane asu­ burilor de mărfuri, turistice noaştere sî înţelegere reci­ ai ec‘ ipcjuluî iar iestul A
Ion Gheorqhe Maurer a a­ pra diverselor aspecte ale $i culturale. După cum re­ procă. Astfel, vizita în R.F.G. • iri'-ti. Autorităţile sponîo A
vut convorbiri cu cancelarul relaţiilor bilaterale. leva cancelarul federal. W il- . a preşedintelui Consiliului le au anunţat co o fosl
federal W illy Brandt. cu v i­ Ambianta constructivă, ly Brandt, cu p rile jul vizitei de M iniştri al României. Ion Io co 11 za tă epava avionului A
cecancelarul si ministru) de deschisă. de comprehensiu­ în R F.G. a oaspeţilor ro­ Gheorqhe Maurer, si convor­ pe vîrful muntelui A q u I­ i •
externe W alter Schcel. cu ne asupra punctelor de ve­ tei, suveranităţii naţionale, Uniunea Sovietică $1 Repu­ meiază pe înţelegere $1 res­ mâni. retrospectiva dezvoltă­ birile avute cu personalităţi­ los. situat Io o oltitudinr
de 1 706 metri. Sporonţele A
urcsedintelc Bundeslaqului. dere ale fiecăruia. în care au neamestecului în treburile blica Federală a Germaniei, pect reciproc. „Relaţiile din­ rii din multe puncte de ve­ le politice vest-qermane vor
1<at Uwe von Hassel şi cu avut loc discuţiile româno- interne, egalităţii în drepturi între Polonia şi R.F.G. şi a tre ţările noastre — arăta dere a re laţiilor dintre Româ­ sluji atit celor două ţâri pen­ găsirii unui supravieţuitor l
alte personalităţi ale repu­ vest-qrrmane. primirea cor­ şi avantajului reciproc. fn apreciat ca importante con­ preşedintele Consiliului dc nie si R* F. a Germaniei tru îmbunătăţirea în conti­ s-ou dovedit deşorte. E- A
blicii federale. Primul minis­ dială făcută oaspeţilor ro­ acest cadru au fost evocate, vorbirile începute între con­ M iniştri. Ion Gheorqhe „constituie un prilej de a fa­ nuare a relaţiilor lor. cît si ehipele sosite Io locul de­
tru r o m â n a fost prim it de mâni. cil Si întreaga desfă­ in cursul vizitei, relaţiile in ducătorii quvernelor celor Maurer — nu presupun nici ce o serie de constatări cauzei qenerale a instaurării zastrului n ou găsit decît A
:>ieşedinlcle federal In func­ şurare a vizitei, constituie o diferite domenii între Româ­ două state qermanc. expri- un fel de dislocări în rela­ îmbucurătoare. Acest lucru unui climat do colaborare, resturi ole corpurilor ce­ i )
ţiune sî presodinle al Bun- mărturie a u tilită ţilo r unor nia si R.F. a Germaniei şi mindu-si speranţa că toate ţiile cu alte state, nu im pli­ este valabil în special pen­ progres $i pace in Europa şi lor 112 persoane oflote
desratului. Franz Roder, că­ asemenea contacte bilatera­ perspectivele lor de dezvol­ aceste convorbiri vor fi în­ că opţiuni sau alternative e- lru schimburile economice la bordul avionului. i
ruia i-a transmis, din partea le. a unor schimburi de ve­ lim inatoriî, ci, din contră, reciproce, care s-au dezvol­ în lume. A
preşedintelui Consiliului de deri care să contribuie la îm­ tare. cununate de succes, în inte­ consliluie un aport pozitiv la tat în mod satisfăcător, dar A
Stat al României, Nicolac bunătăţirea clim atului politic Ţinînd seama de1 situaţia resul părţilor respective, al cauza apropierii între ţări şî care pot ff încă lărgite". * SILVIA COMAN
Redacţia f) administraţia ziarului i Deva, itr. Dr. Petru Grota nr. 35. Telefoane t 12317 îl 11275. Tiparul i Intreprîndereo poligrafică D e va . «4065