Page 22 - Drumul_socialismului_1970_07

2 DRUMUL SOCIALISMULUI # Nr. 4820 $ MARTI ? IULIE 1970

Rigurozitate maximă în gospodărirea mijloacelor

materiale, în administrarea banilor statului

! . n p
Să promovăm în controlul

financiar competenta, operati­

Peste tot pe unde apele au ţile gospodăreşti de slmbâto
vitatea şi intransigenţa distrus munca oamenilor se şi au venit sâ dea o mina de
munceşte aproape în caden­
ajutor. „Ne gospodărim noi
ţa „focului continuu" pentru
ca urmele prăpădului sâ fie printre alte treburi de-ale
noastre, ostăşeşti, Câ aici,
tu TjW m ll uni i^au tnreglă­ rese înguste şl neprincipiale, îndrumarea metodologică $1 te­ şterse. Se munceşte de multe în refacere, tot ostaşi sîn-
trat progrese ervldearte privind al unor persoane ce au în­ matică este asigurata de orga­ zile. Şi se vo maî risipi trudă tem" - spunea unul dintre
răspunderea conducerilor or­ călcat disciplina financiară. nele M.F., creează premise de pentru că, de sub' nămolul tinerii cu faţa orsâ de soare.
ganizaţiilor socialiste pentru Este loarte adevărat că îmbunătăţire substanţială a ac­ acum bătătorit, apar noi Că sînt demni de numele de
gospodărirea mijloacelor ma­ noua lege se dovedeşte deo­ tivită ţii acestui compartiment „surprize". ostaşi au dovedit-o şî solda­
teriale $1 băneşti, pentru orga­ sebit de aspră cu acel care ri­ de control din cadrul unităţi­ De-o vreme, cam de cînd ţii Romulus Duca, Nicoloe
nizarea şi funcţionarea contro­ sipesc banii statului, mergîn- lor. Streiul şi-a iesît năvalnic din Mihai şi Gheorghe Bujorea,
lu lu i financiar. Tot mal puţine du-se pe linia recuperări! lo r In ceea ce priveşte ridica­ Se lucrează la curăţarea drenulul de captare a apei de la Batiz. motcâ. Deva a început sâ Mirceo Ropcea şi Mihai Va-
stnt cazurile In care risipa de de la ce! vinovaţi şi reţinerea rea calităţii activităţii organe­ Foto : T. RADU resimtă îar lipso apei pota­ sile, ca şi qradatîî Eugen Va-
fonduri materiale şi băneşti din salariile cadrelor de con­ lor C.F.J., Direcţiei teritoriale bile. Pare bizară afirmaţia sile, Vosile Arjoca, Ionel
sub orice formă — delapidări, ducere pentru deficiente neli­ de control si revizie îi revin sâ duci lipsă de apă in a- Radu. Şi aici pe frontul refa­
deteriorări, cheltuieli neecono- chidate în gestionarea fondu­ sardnl Importante. In colabo­ ceastâ vară capricioasă cerii ei au fost In primele
micoase şi Ineficiente — îşi rilor, Iar pentru cazuri mal rare cu conducerile unităţilor Jnr aşa este. Apa oceea ce rlndurî, alături de luptătorii
mal fac simţită prezenta. grave, sînit posibile sancţiuni trebuie *â facem o selectare coboară cu viteză de la mun­ gărzilor patriotice, de codre*
Faptul că printr-un nou pro­ penale. Dar acest lucru este calitativă a cadrelor din acest „ghidaj model*' la muzeul. te e legată cu oraşul reşe­
iect de lege se accentuează şl Justificat deoarece nu-i este sector, să le inslruim profe­ Amfiteatrul roman şi Polotul dinţa de judeţ printr-o con­ le de conducere şi funcţiona­
mai mult necesitatea Introdu­ permis nimănui, Indiferent de sional, Iar acolo unde va îl Carnet c u ltu ra l Augustalilor de la Sormize- ductă prin oare pompele îl rii care au muncit înşiruiţi pe
cerii unei ordini şi discipline funcţia ce o ocupă, sa se în­ nevoie să le acordăm sprijin getusa. împing apa filtrată pentru a tolozurile drenulul co sâ
riguroase în administrarea ba­ frupte din avutul obştesc sau efectiv în muncă. La sfîrşitul consfătuirii, Va- fî de folosinţă oamenilor. scoată din lopoto în lopotâ
nilor statului constituie o mă­ să-l gospodărească neeficient- La întocmirea aceatul pro­ sile Bota - inspector la Co­ Do* in timpul cind puhoaiele mitul sus, pe creasto digului.
sură in plus cu care partidul Iată de ce cadrele cu munci iect de lege au fost consul­ Expoziţie în folosul interesantă expoziţie do grafică mitetul Judeţean pentru cul­ de munte s-ou năpustit pe­ In altă parte, acolo unde
şl guvernul tării noastre com­ de răspundere din unităţile e- taţi un mare număr de specia­ şi sculptură aparţinind artişti­ tură şi artă şi Mirceo Valea - ste Baru au rupt şi stâvilo- se hotărăşte soarto recoltei,
pletează ansamblul de hotărlrl conomlce sl bugetare trebuie lişti din multe domenii de ac­ lor plastici, Mirceo Bîtcă (gra­ directorul Muzeului judeţean 200 de femei din instituţiile
menite să perfecţioneze con­ să ajute îndeaproape organele tivitate. Salariaţii direcţiei sinistraţilor fică) şl Ernest Kovâcs (sculptu­ Deva - au vorbit despre „Pre­ rul ce reglo debitul de opâ oraşului ou venit sâ dea o
ducerea şi planificarea econo­ de control în lupta îm potriva noastre, pe baza experienţei ră). Expoziţia va li deschisă gătirea muzeelor din judeţ din canalul de drenoj de Io mîno de ajutor ţăranilor coo­
miei naţionale, să ridice efi­ acelora oare nu-şi duc la în­ ce o deţin, şi-au expus propu­ La Deva »-o deschis - în pînâ în ziua de 20 iulie o.c. pentru lunile de vorâ" ŞÎ Batiz din care apa intră în peratori pe torlolele C.A.P,
cienta tuturor sectoarelor de deplinire, In cadrul legalităţii nerile şl sugestiile lor încă In localul galeriilor Fondului „Metodico qhidojului". rezervoare. A umplut totul cu Devo. Orele ou fost rodnic.,
activitate. socialiste şl al sardnllor Impu­ faza pregătitoare a proiectu­ plastic - o expoziţie de artă Consfătuirea lucră­ balast şi nămol, împiedicînd pline de voie bună şl hor-
D irecţiilor teritoriale de se de etapa actuală de dezvol­ lui. Nouă, orqanelor de control plastica cu vînzare. Expoziţia, filtrorea apel. Deva a în­ nîcie.
control şi revizie ale M inis­ tare a economiei noastre na­ financiar, ne revine acum sar­ deschisă din- Iniţiativa Comi­ Caravana muzeisti­ ceput să resimtă iar lipsa
terului Finanţelor le revine un ţionale, îndatoririle ce le re­ cina de a traduce în fapt a­ tetului judeţean pentru cultură torilor din muzee opei potabile. Pentru duminică, comitetul
rol deosebit In aplicarea cu vin. ceste prevederi, efectuînd un şl ortâ. in colaborare cu U- că la Vaţa de Jos Dor şi oicî, ca şi pe străzi- municipol de partid mobili­
consecventă a prevederilor In majoritatea cazurilor re­ control competent, operativ şl niuneo artiştilor plastici — Recent, Io Sormizegetuso o k oraşului, oamenii cu hăr­ zase un mare număr de sa-
noii legi. Avem sarcina de vizorii direcţiilor teritoriale eficient In toate unităţile eco­ Cenaclul Deva, cuprinde lu­ avut loc o consfătuire a lucră­ nicia lor au venit să refacă lorîati care să continue lu­
mare Importantă de a exerci­ ale M inisterului Finanţelor e- nomice şl bugetare din raza crări semnate de loslf Enqel. torilor din cadrul muzeelor şî Numeroşi pionieri din jude­ crul început. Dor ploaio to­
ta controlul asupra aotivltătil feoluează un control post-ope- noastră de activitate, adop- loan Şeu, Ion Pîrvan. Petru monumentelor istorice privind ţul Sibiu, ofloţl Io odihno in totul. Sute de oameni s-ou renţială căzută in zori a
economlco-linanciare a unită­ ratlv, adică după consemnarea tlnd o poziţie principială şl Sucîu, Mrrceo Bîtco. Ion Bo- sorcinile care revin acestor tobâro de la Vaţa de Jos, au perindat prin canal. Au re­ tronsformat din nou citeva
ţilo r economice. Incepînd cu fenomenelor dar neajunsurile Intranslgemtă faţă de cel ce zeşan, Tiron Budiu şi Ernest instituţii culturale în perioada fost gazdele unei „Carovone nunţat la timpul lor liber şi străzi în odevorote pîroîe.
întocmirea planurilor financia­ depistate trebuie lichidate de aduc paqube avutului obştesc Kovocs. estivală. După ce participanţi! muzeistice", în codrul căreia ou pus mino pe lopată. N-a „Dîrecţîo de otac" a fost
re, a preţului de cost — care urgentă prin măsuri operative sub orice formă, apărlnd cu Sumele rezultate din vînzo- la consfătuire ou vizitat unele cercetătorii Liviu Mârqhltan şi calculat nimeni cite mii de schimbată, oamenii, îndru­
sînt strlns corelate cu celelal­ propuse de organul de control fermitate Interesele financiare rea exponatelor vor li donate obiectiv- istorice de mare Im- Ion Petru Albu, de la Muzeul metri cobi de mii au fost maţi spre străzile Aurel
te secţiuni de plan — şl pînâ în colaborare cu conducerile ale statului nostru socialist. în contul sinistraţilor. portonţo turistică (biserica­ judeţean Deva, le-au vorbit scoşi pe taluz în sus, lopată Vlaicu, Horio, Motel Cor*
la finalizarea lor, salariaţii di­ întreprinderilor. In acest fel ★ monument din Densuş, şantie­ despre : „Urme istorice pe te­ cu lopată. Sîmbătâ au fost vin... Au fost aici lucrători de
recţiei noastre, prin controa­ se .stopează“ efectele negati­ IO N G O R E A La Cosa de cultura din sta­ rul arheologic şi biserica din ritoriul judeţului Hunedoara" sî din nou prezenţi, drept răs­ la I.G.C.L., pompieri, militar».
lele care le iac, trebuie să ve ale fenomenelor şl se pre- directorul Direcţiei teritoriale ţiunea balneoclimaterică Geoa* Strei) îndrumătorul Victorut „Frămîntori ţărăneşti În Jara puns la chemarea comitetu­
aducă o contribuţie de seamă întlm pină apariţia unor noi de control şi revizie nr. 9, glu-Boi s-a deschis recent o Coroescu o întreprins un Moţilor*'. lui municipal de partid s? a S-a lucrat sub o plooie mă­
la mobilizarea tuturor rezer­ neajunsuri. Deci, cu cit aceste a Ministerului Finanţelor comitetului executiv o! con­ runta şi densă, dor străzile
velor interne care să asigure controale vcu fl maî dese, cu siliului popular municipal, pe­ afectate au fost In more
o înaltă eficienta economici. atlt eficienţa lor va fl mai ma­ ste 200 de bărbat«. Au venit porte curăţate.
M ultitudinea fenomenelor e­ re. Desigur, direcţiile terito­ lucratorii întreprinderii de l-am văzut pe aceşti oo-
conomice rezultate din proce­ riale de control şi revizie, cerea mărfurilor qreu vandabile meni atunci, în încleştarea cu
se tehnologice foarte diverse practic nu au posibilitatea să in rraqozîne, De asemenea, este reţele electrice Deva, func­ opele, apoi ¡-am intîlniţ cind
ne-a ridicat nu o dată mar! Iacă acest lucru la toate uni­ CREŞTEREA EFICIENTEI indicat să se uzeze sistemul pro­ ţionarii Băncii Naţionale, oi pe o stradă, cînd pe alto,
greutăţi în rezolvarea sarcini­ tăţile. m otiv pentru care pro­ centelor stimulative la vinzore. Băncii de Investiţii, de Io Di­ cind pe stadion, ori în auto-
lor. Noua lege înlătură acest iectul de lege prevede sar­ recţia judeţeană de industrie gard, în depozite sau acolo
impediment prin obligarea cini sporite şl în acelaşi timp O otenţie sporită se cere acor- locală, soloriaţii Combinatu­ la Botiz, muncind fără odihno
conducerilor unităţilor econo­ creează condiţii organizatorice mulat în acest sens în codrul valoare totală de 22,6 mîlîoone dotâ folosirii judicioase o spa­ lui de explootare şî indus­ in timpul destinot odihnei si
mice de a pune la dispoziţia deosebit de favorabile organe­ Direcţiei comerciale o judeţu­ lei, demonstrează câ sînt încă ţiilor de depozitare, de expu­ trializare a lemnului, meşte­ recreeril. Ce i-a adus in
organelor de control cadre lor de control financiar intern (Uimore din pag. 1) lui. Datorită masurilor luate multe de făcut în această direc­ nere şi servire, păstrării şi ges­ şugarii cooperativei „Pro­ strodâ ? Ce i-a făcut să pu­
tehnice de specialitate. Revi­ din cadrul unităţilor. pentru valorificarea mai eficien­ ţie. gresul", lucrători de Io nă mina pe lopeţî si cozma-
zorii noştri oricît de capabili Am constatat de multe ori tă a stocurilor existente, prin- In primul rînd, este necesară tionării corecte o mărfurilor.
ar fi, nu pot să fie experţi în că. In unele cazuri, activita­ aşa fel incit să se asigure li- tr-o aprovizionare moi judicioa­ introducerea unui sistem opera­ Acţionind cu hotorîre si pri­ „Combustibilul" şi de Io Di­ le ? Răspunsul nu-l poţi găsi
siderurgie, chimie. minerit, tea organelor de control fi­ vroreo către comerţ o întregii să şl urmărirea operativă a evo­ tiv de evidenţă o mărfurilor exis­ cepere, manifestind iniţiativă si recţia de control şi revizie. decit dacă eşti o loturi de ei,
construcţii şi agricultură. Ceea nanciar intern nu s-a ridicat producţii contractate. De un real luţiei şi structurii stocurilor Io tente în depozite şi în reţea, co­ Un adevărat furnicar de oa­ in acele ore de munco în
ce trebuie să înţeleagă aceşti la cerinţele actuale. Aceasta folos pentru Industrie şi co­ finele semestrului, rezervele de re sâ permitâ cunooşterea cît inventivitate, conducerile orgoni- meni căruia i s-au adăugat core sînt cetăţeni. Atunci în­
specialişti, inclusiv comitetele deoarece, în primul rlnd, în merţ, în ultimă instanţă pentru mărfuri erou moi mici fată de mai exacta a structurii stocuri­ zotiilor comerciole, lucratorii din ostaşi ai forţelor ormote în ţelegi ce este oceea res­
de direcţie de care sînt de­ acest compartiment nu erau economie şl populoţie, este sar­ planificat cu 10,6 milioane lei, lor. Paralel cu aceasta trebuie unităţile de desfacere pot de­ frunte cu locotenent colonelul ponsabilitate civică în acţiu­
semnaţi, este faptul că apor­ încadrate persoane temeinic cina ca între întreprinderi şi or­ localizate îndeosebi la sectorul termina reducereo substanţială Gheorqhe Pascu ŞÎ locote­ ne.
tul lor la elucidarea unor pro­ pregătite, iar în al doilea rlnd, ganizaţii comerciale să se sta­ de produse neolimentare. O a* intensificata la maxim desface­ nentul mojor Andrei Delicov.
bleme legate de gospodărirea însesl sistemele de subordona­ bilească. şi sâ se statornicească tenţie deosebită s-o ocordot rea acestui gen de mărfuri. Aşa, a stocurilor imobilizate şi ridi- Au renunţat şi ei la activită­ S. P O P
fbndurîlor materiale şi'bBneşti re şi coordonare nu le-au creat leaături strînse de cooperore. sectorului . textile-încâlţâmlnte, de exemplu, este oportun ca la careo pe această cale a efi­
fiecare sfirşit de sezon mârfurile
trebuie să fie cel scontat. Nu cel mai propice mediu. Faptul Toqte aceste masuri de per pentru o împiedica formarea de cienţei activităţii comerciale.
rareori am In tlln lt cazuri în că noul proiect de lege pre­ fectionare calitativă a activită­ noi stocuri greu şi lent van­ râmase sâ se soldeze cu cît moi
operativitate. Se impune
mare
care unele cadre de conduce­ vede că şeful compartimentu­ ţii de producţie şi circulaţie a dabile. Ca urmare a intensifi­
re din întreprinderi, în loc să lui controlului financiar Intern bunurilor de consum au început cării desfacerii, stocul se prezin­ apoi folosirea tuturor formelor
ajute la soluţionarea unor pro­ nu se poate angaja şi schimba tă diminuat cu peste 12 mi­ de desfacere atît trodîţionole, re care însumează peste
bleme, se transformau în ,a- din funcţie numai cu aproba­ so - şî dovedească eflcacltoteo s'. lioane lei sub plan. Pentru obţi­ cît şi altele noi. 11 500 000 lei. Însemnate su­
neîndoielnic, vor morco noi îm­
părători" zeloşi el unor lnte- rea M inisterului Finanţelor, că In ocest sens I.C R T.I. Devo Expresia g r i j i i me de hani au lost acorda­
bunătăţiri In viitor. Concomî- nerea ocestor rezultate s-o ac­ şî-o prevâzut să impulsioneze
lent, Insă, sînt necesare măsuri ţionat în direcţia utilizării mai desfacerile în Voleo Jiului şi la te fam iliilor sinistrate pen­
hotărite pentru lichidarea stocu­ roţlonale a spoţiilor de desfa­ Hunedoara prin magazinele ce tru construirea locuinţelor
rilor existente sl distribuîreo cere, completarea sortimentelor comercializează mărfuri cu pre­ distruse şl repararea celor
imediată In reţeaua desfacerii şi asorlorea permonentă a ţuri reduse, prin reluorea lor pentru fa m iliile avariate, refacerea anexelor
cu amănuntul a tuturor mărfu­ stocului precum $î o prezentare în comision şi decontarea pe gospodăreşti şî a bunurilor
rilor greu şî lentvvondobile şi şi deservire mai civilizată. Mă­ mâsuro desfacerii. In sectorul distruse de ape. Ieri, in ­
impulsionarea desfocerîi lor suri similare s-au întreprins pen­ ţesâturi-încălţâminte se prevede tr-o şedinţă. Comitetul exe­
prin forme adecvate — tîrquri, tru lichidarea stocurilor qreu co merceologii sâ se deplaseze sinistrate cutiv al Consiliului popular
oboore, magazine, mobile, vînzo- vondabile unde, pe 5 luni, a* în zonek Orăştie, Haţeg pentru judeţean sl Biroul executiv
reo Io solduri a mărfurilor de­ cestea s-ou diminuat cu aproape o oferi şi prelua comenzi fer­ al Consiliului judeţean a)
Frontului U nităţii Socialiste
preciate şl demodote. 34 la sută. t me. iar unele genuri de ţesături au aprobat noi sume de
Din acest punct de vedere, Cu toate acestea, organiza­ vor fi plasate in cooperaţia meş­ In fiecare zi la unităţile să-şi poată reface viaţa. Ci­ bani ce vor fl distribuite fa­
organizaţiile comerciale au în­ ţiile comerciale din judeţ depo­ teşugărească pentru conlecţii. C-E.C., ia depozitele de ma­ frele, aceste simboluri con­ m iliilo r sinistrate din Deva.
registrat unele progrese. La zitează încă stocuri apreciobile Posibilităţi mult mai larqi teriale de construcţii, oame­ venţionale. capătă fn aseme­
I.C R T I. Devo. stocul de mărfuri de mărfuri cu mişcare lentă, din există Io unităţile Direcţiei co­ nii ale căror gospodării au nea context semnificaţia o- fila şi Brănlşca, tolaltzînd
greu vandabil era, la finele care cauză se opelează la îm­ merciale judeţene şi în coope­ iost afectate de revărsarea menlel, a acelei strădanii aproape un m ilion de lei.
lunii mal, mal mic cu peste 2 prumuturi restante, se plătesc do- raţia de consum. Acestea ou apelor primesc ajutoare ca de a veni in ajutonil celor In zilele ce vor urma. fami­
bînzî penalizoloore, se înceti­ să-şi refacă locuinţele, ane­
milioane lei fată de cel existent posibilitatea să participe Io xele gospodăreşti, hunurile qreu încercaţi. Pînă acum, liilo r sinistrate II se vor
neşte viteza de rotaţie şl se di­
la finele onului trecut. Pe a- avariate, Şl. cu fiecare zi ce în localităţile Deva, Sime- distribui alte sume de bani
minuează beneficiile. Faptul că tîrquri, bîlciuri şi pieţe săptămâ­
ceeoşl perioadă, stocul greu şi Io finele lunii moi la I.C R.T.I., nale, cu un număr sporit de trece, cifrele cresc, oglin­ ria. liia, Dobra, Burjuc. pentru refacerea gospodării­
Mecanizarea lucrărilor în depozitul de materii prime al dind grija deosebită a Şolmuş, Hărău, Turdaş, C.e-
Fabricii de cherestea „11 Iunie1' din Ocâştie contribuie la asi* lent vandabil în sistemul coope­ organizaţiile subordonate Direc­ unităţi, sâ mărească numărul partidului şi statului nos­ oagiu, Rapolt. 7.am, precum lor, precum şl ajutoare ma­
gurarea desfăşurării in bune condiţii a activităţii de producţie raţiei de consum s-a diminuat ţiei comerciole şl in reţeaua Ionelelor şî unităţilor mobile în tru fa(ă de fam iliile si­ şi in alte sate, 2 318 fam ilii teriale sosite din (ară şl de
la această unitate economică. Foto ■ V. ONOIU cu 48 la sută. cooperoţiei de consum se aflau oraşe şl centre muncitoreşti, să nistrate pentru ca ele au beneficiat de ajutoa­ peste hotare.
O experienţă bună s-a ocu- stocuri greu şi lent vondabile în extindă raioanele pentru desfo-
Un element care
defineşte
D oi oameni de la Intre* bine colectivul întreprinderii
prinderea de construcţii
siderurgice Hunedoara DE LA B R IG A D IE R II M U N C II V O LU N T A R E LA este reducerea termenelor de
sînt capabili, prinlr-o sumă de execuţie. Ne-am obişnuit atit
trăsături, să iniăţişeze două de mult cu aceasta, încîi nu
ipostaze ale întreprinderii, avem imaginea profunzimii şa­
două momente pc cit de dis­ le. La I.C.S.H. însă reducerea
tincte. pe atit de fericit îm bi­ termenelor de punere în func­
nate. Unul este Cornel Cova- M A T E M A T IC A A N G A J A T Ă IN ÎNTREPRINDERE ţiune sau de predare în folo­
liov, secretarul comitetului de sinţă se exprimă In chipul său.
parlid. iar altul este Alexan­ Prima baterie de cocs a fost
dru CîorogaTU, directorul teh­ construita în 660 de zile, a-
nic. mai hunedorenJI îl cunosc, îl umanizat, au dat culoare, lu ­ Intr-o îînle ce trădează tot în elementele vizibile pentru zicem, o fabrică de oxigen, cru, dar mai bine, în cîteva ceasla corespunzind anului
In primul intilneşti trăind simt. Şi, conţinutul 51 dă acti­ mină Şi înălţime unei aşezări mal pregnant o viziune şi o oricine, d mal ales în cele să-i stabilim toate detaliile pl- minute. 1951, cea de-a 4-a balene a
cu intensităţi egale entuzias­ vitatea de două decenii a co­ cîndva cenuşie sî mohorltă. In gtndire orientată spre ţinuta care nu se văd. Vedeţi, pentru nă la momentul punerii în Salariatul cu numele Mate­ fost dată în producţie tn 280
mul şi avînlul. îndrăzneala, lectivului I C.S.H., care, pur şl 20 de ani aici au fost construi­ artistică pretenţioasă. Se ve­ o unitate Industrială, cum ar funcţiune. Fracţionarea obiec­ matica i$» dovedeşte inteligen­ de zile. Primul cuptor Martin
clocotul vieţii de şantier şi te­ simplu, a radicalizat o existen­ te peste 12 000 de apartamen­ de cum constructorii, cîştîgînd fi de pildă o oţelărîe — ¡'fără tivului pe faze de execuţie şi ţa şi celelalte calităţi. de 185 tone/şarjă de la nţelă-
nacitatea, capacitatea de a ţă seculară. Pe umerii acestei te, mai bine dc 200 săli de experienţă, învăţînd, Innobi- să se priceapă de aici vreo termene implică calcul mate­ Repetăm întrebarea altor oa­ ria nr. 2 a fost construit în
convinqe si fermitatea. Recu­ colectivităţi stă o încărcătură clasă, un spital modern, un lîndu-se, şl-au impregnat a­ Intenţie de subapreciere — matic. exactitate, perspectivă meni. Vlorel Doda. inginer-Şef 320 de zile, Iar cuptorul nr. 8.
noşti in el, vrînd. nevrînd, materială şi spirituală greu hotel, un mare număr de ma­ ceste trăsături în muncă. creşterile cantitative şl calita­ clară, paralel cu o mobilitate coordonator • de 400 tone/şarjă — în 200 de
pionieratul construcţiei noas- de comensurat. Dintr-o imen­ gazine de tot felul, o casă de Hunedoara, deopotrivă In­ tive au o dezvoltare relativ li­ organizatorică promptă. De a­ — Prestigiul nostru? Cred zile. 4 500 tone de utilaje şi in­
ţre, omul dăruirii totale, bri­ sitate de fapte redăm doar c i­ cultura si multe alte edificii ceea. Jn construcţii matemati­ că trebuie căutat în încercă­ stalaţii au fost montate acum
gadierul de acum 20 de ani. teva. Din m iinile constructori­ social-culturale. In alara ca­ ca trebuie să primească rapid rile prin care colectivul a tre­ 10 an! în 430 de zile. Patru
Pe acest fond. atit de frumos, lor au ieşit una după alta fa­ drului natural, în care este a­ viză de intrare pe poartă, să i cut 20 de an!. în garanţia ani mai tîrzîu, 8 500 tone de
viata a grefat cunoaştere şi brici, secţii si agregate de şezat. oraşul de azi nu mai se facă de urgenţă angajare şi mărcii sale. Tot ce facem e asemenea utilaje au fost mon­
tact, viziune de perspectivă, prim ranq pentru vitalizarea are nici un alt element de a­ Două decenii în cadenţă un loc de cinste în schemă. altceva, fiecare Iiind o temă tate in 400 de zile. Laminorul
perspicacitate şi putere de se­ economiei româneşti. Reţineţi- semănare cu localitatea de a- » De circa 6 ani noi am anqaja- de examen. Adunaţi ţoale e­ bluminq de 1 300 mm a fost
o secţie cu două furnale de cutti două decenii. Populaţia l-o cu forme în regulă şi s-a pus in funcţiune cu 90 de zile
lecţie. mare capacitate, o secţie de Iul este de peste 10 ori maî xamenele şi veţi obţine cel înainte dc termenul stabilit.
La al doilea, întllneştl foarţe otelărie cu 8 cuptoare Martin, mare. Maî edificator : numărul dovedii un salariat nu numai puţin o inginerie de înaltă Intr-un astfel de ritm s-a ri­
pregnant o aparentă tăcere, in intrequl flux de laminoare de elevilor este astăzi de două conştiincios, dar deosebit de competenţă şi răspundere. dicat şi oraşul. Dacă ar fi să
spatele căreia stă o imensă la Peştiş. 4 baterii dc cocs, ori mal mare declt al întregii dustrie şi fluorescentă umană, neară. Creşte planul cu 5 la perspicace, căutător de soluiii Mihai Toth, şeful sectorului punem cap la cap toate aceste
încărcătură de căutare. un două fabrici de aglomerare, populaţii din primii ani de este încărcătura de prestigiu sută. să zicem, repartizezi a­ riquroase şi de mare eficienţă. de exploatare auto *şi utilaje, reduceri. Hunedoara ar trebui
fantastic flux de idei, de pro­ două fabrici de oxigen, o fa­ după război. Parchetul montat ce stă în personalitatea unui cest cuantum pe cuptoare în Matematica ne-a făcut să cîş- ne-a răspuns la întrebare sim­ s-o qăsim aşa cum este astăzi
bleme. polarizarea şi In ace­ brică de dolomită. o Întreagă In apartamentele şî alte cîteva colectiv. Dar, colectivul nu funcţie de capacităţile ŞÎ posi­ tigăm o mare încredere In noi plu. prin cîteva elemente ale abia peste clţiva ani.
laşi timp contopirea cunoaşte­ uzină cocsochlmicâ. turnătorii, edificii social-culturale acope­ este o noţiune abstractă, ci un bilităţile lor, stabileşti măsuri înşine- Nu credeţi? Poate. propriei bioqrafii : Am venit
rii teoretice şi practice. A l ateliere, modernizarea altor ră mai bine de 100 de terenuri fel de sumă a personalităţilor tehnice şi organizatorice şi M ulţi au privit-o cu scepti­ la I.C.S.H. ca muncitor. M-am Iată doar cîteva „greutăţi"
senzaţia permanentă că aces­ secţii. Ce înseamnă toate aces­ de ]oc cum este cel de la sta­ individuale, o contopire a a­ obţii creşterea. Va spun a­ cism, uneori ca pe un contro­ calificat, am devenii tehnician, care stau ca încărcătură a
tui om i se potriveşte cel mai cestora, un general din care ceasta lntr-un mod extrem de lor care se baqă prea mult în apoi Inginer. Puneţi punct. prestigiului binecunoscut al
tea ? O adevărată expoziţie In­ dionul ..Corvinul" din localita­
bine titlu l de director tehnic. nu poţi descifra întotdeauna schematic pentru a pune In e­ amănunte...
dustrială la scară industrială. te. Imaginaţî-vă o pădure cul­ Nîcullţa Candet : Slnt din unui colectiv, care Ia 20 de ani
Puneli laolaltă toate aceste cată la picioarele oamenilor. pari icul arul. individualitatea. videnţă un fapt,, anume că In Matematica a apropiat oa­ 1952 la Hunedoara, am venit
calităţi, dar astfel incit să se Tot cifrele ne edifică. Cu ca­ Poate fi şi această consistentă Am încercai s-o facem la o construcţii primirea sarcinii menii de cunoaşterea precisă ca briqadieră şî m-am calificat de viaţă şi muncă alertă cu­
Îmbine armonios si veţi obţi­ pacităţile existente in 1950 se un omagiu adus muncii pline scară redusa printr-un sondaj de plan (răminlnd la acelaşi şi reală nu numai a cuantu­ ca sudor. noaşte satisfacţii unice în fe­
ne puterea de afirmare a unui obţinea o producţie de aproa­ de dăruire a constructorilor. sumar. stadiu al chestiunii) dezvăluie mului de muncă şi de chel­ lul lor. Drumul străbătut de la
colectiv. Doi oameni posedă pe 150 000 tone de lonlă. azi Răpim pentru aceasta cîte- mult mai puţine elemente care tuieli materiale din ultimele 24 — La ce obiective at■ mai brigăzile de muncă patriotică
trăsături definitorii pentru un — 1 735 000 tone. La oţel. anu­ De la vetrele calde ale va momente directorului teh­ definesc concepţia tehnică, so­ de ore. pe fiecare om, echipă, lucrat ?
colectiv întreg. Două coordo­ lui 1950 îi corespunde o pro­ furnalelor pînâ in braţele în­ nic, inginerul Al, C iorogaru: luţiile şj în general ansam­ lot, şantier şi întreprindere, — La cocserie, furnalul 6, o- la anqajarea ştiinţei, tehnicii
nate care cuprind între ele ca ducţie dc 175 000 tone. In cărcate cu oxiqcn tonifiant din — Cum aţi defini participa­ blul obiectivului. Chiar dacă dar şi asupra celor viitoare ţelăria a Il-a. distileria de qu- şi gîndlrii mobile, îndrăzneţe
între două braţe uriaşe un u­ 1970, peste 3 milioane de tone. pădurea Chizidulul. se întinde rea dumneavoastră la cîştiqa- lucrăm al doilea exemplar din­ pe luni de zile. Aceasta în­ droane, la.. trebuie măsurat nu cu unităti
nivers de o extraordinară bo­ Comparaţiile pol conlinua şi o arhitectonică largă, respira­ rea prestiqiului pc care colec­ tr-o cateqorie de obiective, el seamnă conducere competentă, Mihai Ţurcanu : In 1951 am de măsură temporale, ci cu
găţie faptică. pe alte planuri. Ţoale pun în tă. primitoare. In care sc îm­ tivul îl are? nu este totuşi o copie, ci un control operativ şi eficient, în­ venit ca brigadier, iar din 1954
Hunedoara este se Ştie, cel evidenţă aceleaşi proporţii, a­ bină utilul cu frumosul- In tîl- — O definiţie n-am preten­ unicat printr-o serie de ele­ locuirea unui imens volum de sini şeful unei brigăzi de in­ cele care stabilesc intensiklra,
mai pulernic eenlru siderurgic celeaşi legi ale m ultiplicării. nim aici blocuri construite a­ ţia să dau. doar să vă spun mente care ţin de exigenţele timp ocupat de întocmirea stalatori. Fac parte dinlr-un trăirea plină plină do dă­
al ţării. Această definiţie la­ Dar Hunedoara nu înseamnă cum 20 de ani. a căror tinută cîteva lucruri care ţin de pres­ mereu ridicate maî sus. Dato­ ruire.
pidară este Îmbrăcămintea u­ numai capacilăti de producţie, este dominată de caracterul tigiul nostru. Particularităţile ria noastră este ca primind o scriptelor prin calculatorul e- colectiv puternic, închegat şi
nui co n ţin u t pe care nu nu­ fonduri fixe. Constructorii au strict utilitar, apoi o evoluţie muncii în construcţie nu stau cifră de plan reprezenllnd, să leclronic care face acelaşi lu- aceasta obligă. C. ASMEANU