Page 24 - Drumul_socialismului_1970_07
P. 24
DRUMUL SOCIALISMULUI g f (Ir. 4820 9 MARTI IULIE 1970
Vizita delegaţiei de partid secve e inteT I M ale
şi guvernamentale a Uniunii
Sovietice, condusă de A T L A S
A.N. Kosîghin, în ţara noastră CATASTROFALA
INUNDARE
IN REGIUNEA
PAKISTANEZA CARACI
y
Cincisprezece persoane
pentru alianţa sî colaborarea sovietice, relaţii ce cunosc în ca V
dintre partidele, lările si po zilele noastre un curs ascen şi-au pierdut viaţo
(Ufinoie din- ooo. 1) poarele noastre. Numeroşi ce dent. Cetăţenii Capitalei şi-au urmare a inundoţiilor pro- \
tăţeni fluturau stegulete cu exprimat convinqerea că a vocote de ploile toren- \
Însemnele de stat ale U.R.SS. ceastă nouă întîlnire româno- ţiole care ou căzut în ul
la intrarea In Ca.pitala tării, şi României, salutînd şi urînd sovietică va contribui la ci timele zile asupro regiunii y
precum şi pe magistrala care bun venit în patria noastră lui mentarea şi mai strînsâ a le pakistaneze Coroci. Sute y
reprezintă traseul cortegiului A. N. Kosîghin şj celorlalţi găturilor tradiţionale priete de persoone ou rămas
de maşini, zeci de mii de cetă membri ai delegaţiei sovietice. neşti. a colaborării frăţeşti ce fără odâpost. Legăturile »
ţeni ai Bucureşliului au iăcul Vizita delegaţiei sovietice in unesc România socialistă si U telefonice sînt întrerupte, \
o călduroasă prim ire solilor tara noastă se înscrie In con niunea Sovietică. popoarele iar troficul oerion pe ae
poporului sovietic, aclamînd, textul dezvoltării continue a român şi sovietic. partidele roportul din Caraci o fost y
manifcslînd cordial pentru relaţiilor de prietenie şi cola comuniste din cele două ţări. suspendat. Autorităţile au y
prielcnia româno - sovietică, borare m ultilaterală româno- (Agerpres) in/’tiat măsuri urgente
pentru ajutorarea popu f
Recepţie oferită de tovarăşul laţiei din zonele sinistrate. î
ATENJIUNE ŞOFERII y
Şedinţa solemnă consacrată Firma engleză „Smith"
Ion Gheorghe Maurer de a-i ajuta pc crescătorii de a eloborot o î n sta Io ti e
albine din România care au
specîolă care emite
un
celei de-a 25-a aniversări avut de suferit de pe Lrma semnal sonor docă şo
Seara, tovarăşul Ion Gheor- C.C. al P.C.R., a oferit o re membru al Biroului Politic al marilor inundaţii din acest an. ferul depăşeşte vitezo le
qhe Maurer, preşedintele Con cepţie In cinstea delegaţiei de C.C. al P.C.U.S- ★ gală. In co2 că ocesto
ciliului de M iniştri al Republi partid sî guvernamentale a Au luat pante M. A. Suslov, GENEVA — La Ambasada continuă sâ meorgă cu
Uniunii Sovietice, condusă de A. A. Gromîko, K. V. Rusa- a O.N.U.
cii Socialiste România, mem Româna din Berna a avut loc viteză nelegală, zgomotul
tovarăşul Alexei Nikolaevlci kov, A. V. Baisov — membri MOSCOVA — La Moscova o gală dc filme documentare.
bru el Comitetului Executiv, Kosîghin. preşedintele Consili al delegaţiei de partid şi gu Cu acest prilej au fost pre emis de instalaţie se
al Prezidiului Permanent al ului de M iniştri al U.R.S.S,, vernamentale a Uniunii Repu GENEVA 6. — Coresponden metodelor de acţiune, în sen a avut loc sesiunea extraor zentate ..Muzeul salului", tronsformo în sirenă, blo-
dinară a Federaţiei Interna
cînd orice iniţiativă a te
blicilor Sovietice Socialiste. tul Agerpres, Horia Liman, sul unui spor de eficacitate- tionale a asociaţiilor de api ..Comori de artă" si „Para y merarului şofer.
Au participat tovarăşii Paul transm ite: Luni dimineaţa a In alocuţiunea sa, U Thant, cultura — „Apim ondia*. Lu disul păsărilor". Au participat t
Nlculescu-Mizil. Gheorghe Pa avut loc în Sala Adunărilor secretar general al O.N.U,, a crările sesiunii s-au desfăşu Franz Dubv. membru al Co \ „MARELE JOHN"
Depuneri de coroane nă, Gheorghe Rădulescu, Ilie din Palatul N aţiunilor şedinţa sublinia/t primejdia pe care o rat sub preşedinţia profeso mitetului director al Parti
solemnă consacrată celei de-a
reprezintă cursa înarm ărilor şi
Verdet, Emi! Drăqânescu, Ja
„Marele John" - acesta
îndeosebi înarmarea nucleară,
nos Fazekas, Dumitru Popa, 25-a aniversări a O.N.U. Pre relevlnd că numai 10 la sută rulu i V. Harnaj (România), dului Muncii din Elveţia, | ţ este numele cu core ou
Hans MLlIer, directorul sec
preşedintele federaţiei.
Confederaţiei
Hel-
şedintele
de flori Leonte Răutu, losif Banc, M i- vetice. Hans Peter Tschudi, a din cheltuielile m ilitare ar fi hotârît crearea Institutului ţiei culturale a Departamen ^ boterot locuitorii din Chî-
au
Participanţii la sesiune
hal Gere. Ion Ionită, precum
tului politic federal, şefiî ser
dîn
cago noul edificiu
şl Mihai Marinescu, Ion Pătan, salutat adunarea In numele suficiente pentru realizarea u Internationa! de tehnoloqie si viciilor de presă ai depar'a- 1 Hancock Center. Deşî
vicepreşedinţi ai Consiliului de ouvernului elveţian, exprimîn- nor progrese efective tn ţările
fn cursul după-amiezli, mem jo r Almăşan, ministrul Indus M iniştri, Corneliu Mănescu, du-şi satisfacţia pentru faptul in curs de dezvoltare. Alte economie apicolă, cu sediul mentelor federale, ziarişti si \ este o doua construcţie
brii delegaţiei de parlid şi gu triei miniere şi geologiei, N i- ministrul afacerilor externe, că un mare număr de instituţii probleme — vechi şi noi — la Bucureşti, stabilind, toto reprezentanţi ai agenţiilor dc i ca înălţime din lume (su
vernamentale a Uniunii Sovie colae Ionescu, adjunct de şef Teodor Marinescu, ambasado Internationale se află la Ge împiedică progresul omenirii dată. ca directorul qeneral turism din Elveţia. In conti premaţia continuo s-o de-
tice, In frunte cu tovarăşul de secţie la C.C. al P.C.R-, rul României în Uniunea So neva. El a afirmat că — în si una dintre cele mai impor al acestui institut să fie nuare. oaspeţii au vizitat ex \ ţ'no „Empîre State Buil-
A. N. Kosîghin, preşedintele Nicolae Ecobesou, adjunct al vietică, membri at C. C, al ciuda conflictelor existente in tante, a afirmat secretarul ge V. Harnaj. A picultorii întru poziţia „Imagini din Româ \ ding" din New York),
Consiliului de M iniştri t al m inistrului afacerilor externe. P.C.R., ai Consiliului de Stat unele zone ale lumii — O.N.U. neral, o constituie rasismul, a niţi in sesiunea extraordi nia'1 deschisă in saloanele „Marele John" are o
U.R.SS., membru al Biroului Teodor Marinescu, ambasado Si ai guvernului, conducători trebuie să rămlnă o instituţie ceastă insulta intolerabilă la nară si-au exprimat dorinţa ambasadei. 1 înălţime de loc neglijo-
Politic al C.C. al P.C.U.S., au rul României în U.R.SS., ge de Instituţii centrale sl orga de neînlocuit, în slujba păcii, adresa demnităţii umane. In j b'(â : 442 metri şî 100 de
depus coroane de flori la M o nerali si ofiţeri superiori. nizaţii obşteşti. a justiţiei şi progresului. acelaşi context, vorbitorul a l etoje. Surse ovizate opre-
numentul eroilor luptei pentru La Monumentul eroilor so Ambasadorul J. B. P. Mara- declarat că eliminarea colonia cîoză că un apartament
libertatea poporului şi a pa vietici au fost de fată mem Au luat, de asemenea, par mis, preşedintele Consiliului lismului este o necesitate im \ in „Moreîe John" o cos
triei, pentru socialism şi la brii Ambasadei U.R.S.S, ta Bu te şeii ai m isiunilor diplomati Economic $i Social a) O.N.U. perioasă pentru realizarea pă Italia Cabinetul Rumor ii lat de trei ori maî puţin
Monumentul eroilor sovietici cureşti. ce acreditaţi în România şi (E.C.O.S.O.C.) a trecut apoi in cii Internationale şi a progre decit construcţia unui a*
din Capitală. In fata monumentelor erau altl membri aî corpului diplo revistă o serie de probleme sului popoarelor. \ portament cu patru co-
matic-
La solemnităţile, care au a aliniate companii de onoare. care se pun Consiliului la în a demisionat \ mere'dîn centrul oraşului
vut loc cu acesl prilej, au fost Fanfara a intonat imnurile de La intrarea în sala de re ceputul deceniului 70. . Chicago. Primele 43 de
prezenţi tovarăşii Dumitru Po slal ale Republicii Socialiste cepţie a celor doi şefi de gu Lulnd cuvîntul în numele Lucrările celei ' etaje ale clădirii sînt o*
pa. membiu al Comitetului E- România si Uniunii Republici verne au fost intonate im nuri in stitu ţiilo r specializate ale ROMA 6. — O nouă criză mor, îndeosebi între socialist! \ cupote de birourile dlver-
xeculitv al C.C. al P.C.R., lor Sovietice Socialiste. le de stat ale Uniunii Sovieti O.N.U., Rene Maheu, directo de guvern a lost declanşată (P.S.l) şi socialiştii unitari l selor firme, iar restul, pînă
prim-secrelar al Comitetului După depunerea coroanelor ce si Republicii Socialiste rul general al U.N.E.S.C.O., s-a de-a 49-a se luzii în Italia prin demisia ca (P.S.U.). Io 100, de locuinţe por
municipal Bucureşti al P.C.R., de flori, cei prezenţi au păstrat România. referit la malatia produsă in binetului dc centru-stinga pre Premierul Rumor a adresat ' ticulore.
primarul general al Capitalei, un moment de reculegere. In timpul recepţiei, care s-a anii '60 in favoarea dezvoltă zidai de Mariano Rumor. Ivită o scrisoare secretarilor naţio \ S-o pus adesea intrebo-
Mihaî Cere, membru supleant Solemnităţile au luat sfirsit deslăsural înlr-o atmosferă rii ţărilor recent eliberate de siuni a Consiliu la numai o lună după „testul" nali ai partidelor deniocra-t- . rea : este necesară con
al Com ilelului Executiv, secre prin defilarea companiilor mi caldă prietenească. tovarăşii sub dominaţia colonială, afir- electoral de la 7 iunie — con crestin. socialist, socialist-uni ’ struirea edificiilor super.
tar al C.C. al P.C.R., general- litare de onoare. Ion Gheorghe Maurer şi Ale- mlnd că ca a determinai o mo siderat chiar de coaliţia gu tar si republican — cele patru \ etajate ? Computerele ou
locolcnenjl Ion Coman, mem xel Nikolaevîci Kosîghin au dificare a priorităţilor şi o re lui Economic vernamentală ca un „vot de componente ale cabinetului de i răspuns favorabil în urma
bru al Consiliului de Stai, Bu (Agerpres) rostit toasturi. vizuire a mecanismelor şi a încredere" acordat politicii de cenlru-stînga, care sublinia că interpretării următoarelor
demisia cabinetului este deter
centru-stinga — criza are la
şi Social bază în primul rind neînţele minată în esenţă de „lipsa dc ) dote : în jurul anului
gerile privind poziţia fată de omogenitate in rîndurite for ^ 2 000, în acelaşi spoţiu in
revendicările cu caracter e ţelor guvernamentale" in legă core trăiesc azi 200 mili-
GENEVA 6 — Coresponden conomic si social ale maselor tură cu modalitatea de rezol \ o ane de nord-omericoni,
In 1988 Populaţia lumii numără aproape 3,5 miliarde locuitori mite : Luni după-ainiază au în de oameni ai muncii. A l doilea vare a oroblemelor economice y va locul o populaţie du
tul Agerpres, H. Liman, trans
.
blă. Scepticii au moi ridi-
SÎ sociale ale tării. El a men
motiv al demisiei cabinetului
ceput lucrările celei de-a 49-a
sesiuni a Consiliului Economic ÎI constituie nemulţum irile ce ţionat însă că „siluatia nu fre- ' cot şi altă obiecţie legată
lor trei parteneri din guvern buie dramatizată" şi că „este \ de o eventuolă depresîu-
NEW YORK 6 (Agerpres) a populaţiei, el îi revine pri şi de 2.2 ori in America de Producţia mondiala de au şi Social (E.C.O.S.O.C.). ai socialiştilor fată de perspec posibilă o rezolvare poziti ^ ne psiho-sentimentolă pe
— La jumătatea anului 1968 mul loc în ceea ce priveşte Nord. tomobile s»-a situat în 1968 Pe ordinea dc zi a sesiunii se tiva unor alianţe la nivel re- vă". dar aceasta numai prin- core or puteo-o creo arhî-
populaţia lumij se ridica la densitatea locuitorilor — 02 S-a înregistrat- în această la 28 3 milioane de unităti în află analiza proiectului dc slra- qional înlre reprezentanţii o- tr-o amplă clarificare interve } tecturo modernă csupro
3 4811 000 000 locuitori se ara de persoane pe km p. perioadă o creştere substan comparaţie cu 7,7 milioane în legie a celui de-a) doilea De pozitiei de stînqa (P.C.I. şi nită între componentele coali 1 oamenilor din anul 2 000.
tă în anuarul statistic al Statisticile prezentate in a ţială a consumului anual de 1948. Pe şoselele lumii circulă ceniu al N aţiunilor Unite pen P.S.1U.P.) şi P.S.l. (membru al ţiei. , Binecunoscutul arhitect
O.N.U. pc anul 1969. publi nuar relevă apoi faptul că otel, care in anul 1968 a de In prezent aproximativ 17(1 tru Dezvoltare. Vor li exami coaliţiei guvernamentale). De Declanşarea crizei guverna nord-omerican, Natoniel
cat luni la New York. Potrivit produsLl mondial brut va a- păşii. media de 150 kq De cap milioane de automobile si 46 nate. de asemenea, studiul asu fa»pl actuala criză reflectă ră mentale a prile juit convocarea \ Alexander Owîng susţine
cifrelor, populaţia mondială linge în 1970 un volum de de locuitor, Slalelor Unite re- milioane de autocamioane si pra economiei mondiale şi cele bufnirea unor divergente exis de urgentă a conducerilor tu i că arhitectura modernă
a crescut în cursul uir/iVior două ori maî maro decîl în venindu-le 685 kq. Suediei alte vehicule de transport consacrate economiilor diver tente încă de la formarea ce turor partidelor politice, pen . îl va face pe omul viito-
cinci ani înlr-un ritm mediu de 1950. deşi în această perioadă 623 kg, R.F.G. — 579. Ceho rutier, primul loc revenindL-i selor reqiLni ale lum ii. Consi lui de-al treilea guvern Ru tru a analiza situaţia creată. . rului moi uman. Prin tu-
1.9 Ic sulă, adică cu aproxi populaţia lum ii a crescut de slovaciei — 530, Japoniei — Amerîcii de Nord. liu l va lua în discuţie problema \ erările sole, Owing doreşte
mativ 300 milioane de locui numai 1,4 ori. In această De 494, Canadei si Australie! — In perioada 1950-1970 co utilizării stiintei şi tehnicii în să demonstreze că arh!-
tori, ceea ce reprezintă tota merţul mondial a crescut de vederea stim ulării dezvoltării. Rezultatele alegerilor din Mexic ! tecturo modernă îmbină
ir
lul populaţiei actuale a Bra aproape patru ori. comoditotea, funcţionoli-
Deschîzînd lucrările sesiunii,
ziliei, Japoniei şi Pakistanului. Turismul a căpâlat o dez secretarul general al O.N.U., tateo şî frumuseţea
Ritmul anual global de 19 Date din anuarul statistic al voltare deosebită, peste 160 CIUDAD DE MEXICO 6 frînqerea acuzînd autorităţile
U Thant, a făcut o scurtă de
la sută reprezintă media unor milioane de oameni fiind în claraţie. El a evocat succesele (Agerpres) — Alegerile prezi de fraudă. Preşedintele Comi IN LEGĂTURĂ
diferente geografice impor registrat» in 1968 ca vizita obţinute de O.N.U. In cei J?5 denţiale desfăşurate duminică siei electorale federale. M ario CU CATASTROFA
tante : în Europa această me tori ai allnr ţâri. de ani de existentă, relevind in Mexic s-au încheiat cu vic Moya Polanco, a anunţat des AFRIANA DE LA
die nu a fost decîl de 0.9 la O.N.U. pe anul 1969 A proxim ativ 500 000 de totodată necesitatea ca orga toria candidatului guvernamen chiderea unei anchete, deşi a rORONTO
sută. în timp ce în America cărţi au fost publicate in lu nizaţia să devină cu adevărat tal, Luis Echeverría Alvarez, în tinut să-şi exprime îndoiala
Latină de 2,7 la sută. în A fri me in 1968. universală prin cuprinderea favoarea căruia au votat, p otri asupra temeiniciei acuzaţiei. Ministrul conodion ol
ca de 2.4 la sută. în Oceania Pentru prima dată anuarul v ii declaraţiilor oficiale, apro Luis Echeverría Alvarez, în transporturilor a ordonot
rloadă. producţia agricolă a 489. Uniunii Sovietice — 428, Republicii Populare Chineze si deschiderea unei onchete
de 2 1 la sulă. în Asia de 2 sporii in Europa, America de A n g lie i— 422, Belqiei si Lu statistic al O.N.U. consem primirea altor membri. Secre xim ativ 90 la sută din cei vîrstă de 48 -de ani, a deţinut
la sută, iar in America de xemburgului — 410 kq In nează consumul pe caD de tarul general a insistat asupra aproape 23 milioane alegători anterior, portofoliul afacerilor in legătură cu cotastrofo
Nord de 1-8 la sută. Libia şi Sud şi în Africa de 1.6 ori, acelaşi timp însă, in ţările în locuitor la cafea, ceai si 7®- necesităţii dezvollării cooperă înscrişi pe liste. Scrutinul s-a interne. El va fi instalat ca oenano ce s-o produs
Salvadorul au înregistrat cel în America de Nord de 1.3 curs de dezvoltare media co hăr. Suedezii se dovedesc a rii internaţionale, recomandînd desfăşurat într-o atmosferă de cel de-al 25-lea preşedinte al duminică in apropierea
mai înalt ritm anual de creş ori, in Asia de 1.7 ori, în boară sub 100 kg pe cap de fi cei mai mari băutori de ca Consiliului să considere eco calm. iar rezultatul său a con Mexicului, la 1 decembrie. oeroportului dm Toronto
tere a populaţiei — 3,7 la Oceania de 1,8 ori. In anul 1968 locuitor. In ceea ce privesle fea din lume cu circa... 14 nomia mondială ca o realitate firm at previziunile m ajorităţii Concomitent cu aleaerile soldată cu moortea a 106
sută. urmate de Republica producţia absolută de otel. 1 de cafea pe cap de locui în oare armamentele să fie observatorilor, potrivit cărora prezidenţiale, duminică s-au persoane. Un avion de
Dominicană şi Nicaragua cu agricultura lumii utiliza 14.0 primele trei locuri sint deţi tor. Britanicii Ssi păstrează tratate ca o pierdere si nu ca raportul de forte actual pe desfăşurat în Mexic şi alegeri posogerî D.C.-8 ol com
3 6 la sută, Mexic, Filipine sî milioane tractoare, iar canti nute dc S.U.A., Uniunea So un „produs", in care obiecti scena politică mexicană este penlru ocuparea unor locuri paniei „Air Conodo" s-a
Venezuela cu 3,5 la sută. tatea de cereale pe cap de vietică şi Japonia. renumclc de iubitori ai ceaiu vele m ilitare constituie un înclinat net în favoarea Par in parlament. Potrivit declara prăbuşit fa numai 7 km
Ponderea cea mai mare în locuitor s-a ridicai la 340 lui, consumînd anual peste obstacol în calea dezvoltării e tidului Revoluţionar Institutio ţiilo r oficiale, partidul guverna de locul unde urma să o-
totalul populaţiei lum ii revi In domeniul construcţiilor 4 kg pe cap de locuitor. Cei conomice si sociale. în calea nal. aflat la conducerea tării mental a obţinut şi aici o vic terizeze, după ce şi-o
ne Asiei, cu 55,9 la sută fată kq. In ce privesle prodLctia de locuinţe. Uniunea Sovie mai mari consumatori de du\- utilizării mai raţionale a resur de peste 40 de anj. Intr-o de torie covlrşitoare. candidaţii pierdut un motor. Pilotul,
de 13,1 la sută cît revine industriala, anuarul relevă că tică se află pe primul loc cu selor si a unei mal juste re- claraţie făcută la scurt timp de săi cucerind marea majoritate aflat în contact prin radio
Europei, 9.6 la sută A fricii si aceasta a crescut in perioa 22 milioane de locuinţe con cîuri se dovedesc a li lo nartîtii a venitului. U Thant a 3a anunţarea primelor rezultate, a mandatelor puse în joc. cu tumul de control, o
8.9 la sută Americiî de Nord. da 1950— 1968 de 6.8 ori în struite pe an. urmată de cuitorii din Singaporc. care insistat apoi asupra importan candidatul opoziţiei. Efrain Rezultatele oficiale ale ale comunicol co unul din
reactoare luase foc. El o
Deşi Europa a înregistrai cel Asia, de 2,7 în America S.U.A. cu 15 milioane. Japo consumă în medie fiecare tei dezvoltării relaţiilor eco Gonzalez M orfin, care a repre gerilor, alît ale celor preziden încercot să se deboroseze
mal scăzut nivel de creslere de Sud, Europa şi Oceania nia cu 1.2 milioane. clte 110 kg pe an. nomice dintre Est si Vest. pe zentat partidul Acţiunea N aţio ţiale, cit şi ale celor parlamen de combustibilul aflat la
baza înţelegerii reciproce şi a tare, vor fi anunţate la începu
cooperării. nală, a refuzat să accepte în- tul săptămînlî viitoare. bord, dar între timp mo
torul în couză s-o deto-
şot de aripa ovionului.
Nu există nici un supra
A jutoare de peste păratul Etiopiei, Haile Selas- dezertat In lunile mal şl Iu curs de o lună II asemenea vieţuitor al acestei cotos-
Peste 3 000 de m ilitari ati
core, prin
trofe aeriene,
acţiuni.
sle 1 şî va avea întrevederi
C U R I E R cu persoane oficiale etiopie qoneze dislocate fn îm preju 0 + 0 proporţiile sole, aminteşte
nie din rindurlle trupelor sal-
noiembrie
pe cea din
ne în legătura cu probleme
1963,
privind schimburile comer rim ile capitalei sud-vietna- Agenda de presă Italiană morţi. soldată cu 118
hotare ciale dintre cele două tărf. meze, relatează agenţia de ANSA Informează că altl
Concomi
Eliberarea.
presă
0 + 0 tent au fost semnalate şl alte 7 750 de muncitori au lost CIT VA COSTA
fenomene elocvente pentru suspendat! lrrnl din posturile OLIMPIADA
Cu ocazia celei de-a A luat slîrşlt vizita oficia starea de spirit ce se face lor. de către conducerea fir DE LA MUNCHEN
Reprezentanţi ai arhiepisco niei) aceasta este lozinca sub zecea aniversări a Inde I.unl a sosit la Lenin lă făcută fn Elveţia de can slmtită în sinul armatei regi mei de automobile „Fiat". In Jocurile olimpice din
pului Hyeronimos al Atenei şi care oraşul Zulphen din Olan pendentei Republicii De grad, într-o vizită de celarul Austriei, Bruno Kreis mului Thleu. Este vorba do prezent, numărul salariaţilor 1972 vor costa 1 582 mîli-
toată Grecia, care au făcut zi da organizează o serie de ac mocratice Congo, preşe prietenie, o escadră de ky. Intr-o conferinţă de pre acţiunile de revoltă organi suspendaţi din muncă a atins oone mărci, cifră în core
lele acestea o vizită în tara ţiuni in vederea ajutorării re dintele Mobutu a sem nave m ilitare franceze, să. ministrul austriac al a- zate de m ilitarii care refuză aproximativ 20 000. Aceste sînt incluse cheltuielile de
noastră, au predat peste 13 to giunilor sinistrate din tara nat un decret de am compusă din patru vase facerîlor externe, Rudolf să mai lupte în sprijinul ad măsuri au survenit în urma organîzore şî investiţiile.
ne de îmbrăcăminte şi 42 500 noastră. In acelaşi scop pri nistie, prîn care sînt a- de suprafaţă, relatează Kirschlager, a declarat că m inistraţiei de la Saigon. Nu declanşării, săptămîna trecu Acest colcuJ o fost prezen
pături, colectate în Grecia de marul oraşului olandez şi re nulele sau reduse pe agenţia TASS. mai în oraşele Soc Treng S* ta, a unei greve a persona tat într-o informaţie dată
Comitetul filantropic al Biseri prezentantul lirm eî „Rondova" „cu p rile ju l convorbirilor a Bac Lieu au avut loc în de lului. de ministrul de interne
cii greceşti. A jutorul a fost a se află în prezent la Satu M a depsele unor deţinuţi. fost evidenţiată o atitudine
dus în portul Constanta de re pozitivă comună fată de o r vest-german. Cheltuielile
necesitote de investiţii se
nava grecească „N avsika", a- Firma „Thompson, Eyres and
ridică la 1 217 milioane
partinind companiei .Louki- Ciume Ltd" şî alte Urme en ganizarea unei conferinţe eu mărci, iar cele de orga
des", care a transportat pentru gleze au donat 155 lire sterli mal favorizate, taxele vama ropene de securitate". nizare la 365 milioane.
a doua oară gratuit, ajutoare ne. 0 - 4 - 0 le pentru m ărfurile bulgăreşti Agenţia PAP anunţă că la Zgorzelec au avut loc Guvernul vesf-germon a
destinate României. Vjlm orin Andrieuv. preşedin La M inisterul de Externe exportate în Japonie urmînd 0 + 0
Firma „Kraulkram er" din tele Societăţii franceze cu a al Japoniei a avut loc luni să scadă pînă la nivelul ce lestlvltătl consacrate celei de-a 20-a aniversări a sem alocat 831 milioane de
nării acordului dintre Polonia şl R. D. Germană cu
Koln (R. F. a Germaniei) a celaşi nume, a comunicat că a schimbul Instrumentelor de lor importate dc această ta In primele şase luni a tost privire la demarcarea frontierei de stat polono-germe- mărci, ior restul de chel
transmis prin delegatul său expediat o donaţie constînd ratificare a acordului de co ră din ţările membre ale semnalată o Intensificare a ne pe Oder şl Nelsse. Au participat delegaţii de tuieli va fi acoperit cu
Klaus Trunk, aflat în România, în seminţe de cartofi, varză, merţ $1 navigaţie bulgaro-ja- GATT. acţiunilor ofensive lansate de partid şi guvernamentale ale R. P. Polone şî R. D. sume provenind de la lo
lin cec in valoare de 10 000 sfeclă, dovlecei şi ridichi, în ponez. Acordul prevede con forţele patriotice din Cuine- Germane, conduse de Jozef Cyrankiewicz, membru al terii olimpice, monede co
mărci. greutate de 7 800 kg. diţii favorabile pentru conti 0 + 0 ea*Bissau împotriva trupelor Biroului Politic al C.C. al P.M.U.P., preşedintele Con memorative, loterii spe
ciale... In ceeo ce-I
pri
Tot din R. F. a Germaniei Biserica catolică din Merse nua dezvoltare a relaţiilor e siliului de M iniştri, $i W illî Stoph, membru al Birou veşte, Munchenul vo în
firma „Olfeldgoraîc - Dicnsl burg a donat 6 000 mărci, iar conomice si comerciale din Aldo Moro, ministrul ita colonialiste portugheze. In lui Politic al C.C. al P.S.U.G., preşedintele Consiliului ghiţi sume fabuloase,
GmbH" a făcut o donaţie in reprezentanţii mai multor cul tre cele două ţări. care au lian al aîacerjlor externe, a urma unor lupte îndirjite cu de M iniştri. Door stadionul olimpic vo
valoare de 700 dolari. te. tot din R. D Germană — cunoscut în ultim ul deceniu ţoslt luni dimineaţa la Addls unităţile militare portugheze, La m itingul care a avut loc cu acest prilej au luat costo 170 milioane de
Firma „Rondova" din Olanda I 845 mărci. o creştere accentuată. De a- Abeba, unde urmează să în patrioţii au capturat, în peri cuvîntul şefii celor două delegaţii. mărci iar omenoîorea pis
a acordat un ajutor constînd Din Spania, familia George semenca. potrivit relatării a- treprindă o scurtă vizită o fi oada ianuarie-iulie, 11 baze cinei vo costo aproape
în două vagoane dc alimente, Fonda, originară dîn România, qentiei BTA, în acord este- 100 milioane de mărci.
îmbrăcăminte şi medicamente. a donat obiecte de îmbrăcă Inclusă clauza natîunîi celei cială. El va fi prim it de Im- Inamice.
..Zulphen Helpt Roemenio" minte în valoare de circa ____y
(Hutphen acordă ajutor Româ- 50 000 pesetas.
Redacţia yl administraţia ilarului i Deva, etr. Dr, Fetru Groza nr¡ 35. Telefoane t 12317 yl 11273. Tiparul I întreprinderea poligrafică Deva. 44063