Page 25 - Drumul_socialismului_1970_07

P R O LE TA R I D IN T O A T E Ţ Ă R IL E . U N I Ţ I - V Ă !

Reluarea lucrărilor t

\
in plenul Marii

Adunări Nationale

BIROUL MARII ADUNARI NAŢIONALE A |
| STABILIT CA LUCRĂRILE IN ŞEDINJE PLENARE |
| ALE SESIUNII ACTUALE A MARII ADUNARI NA- |
| JIONALE SA FIE RELUATE VINERI, 10 IULIE 1970, 5
§ ORA 10 DIMINEAŢA. $
Î |
ANUL XXII. Nr. 4821 MIERCURI 8 IULIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI

Livrări In devans Primirea de către tovarăşul

la exşort |
La linele prim ului semes- |
tru al -acestui an economia f Nicolae Ceauşescu a delegaţiei de partid
judeţului nostru a livrat In j
devans la export produse tn '
valoare de peste 71 mllioa- j
ne lei. Au lost puse la dls- j
poziţia partenerilor externi \ s i guvernamentale a Uniunii Sovietice
în această perioadă, peste |
prevederi, 10 400 lone de [
metal, 1 215 mc de lemn de I
celuloză, 340 bucăţi comode, I
importante cantităţi de pro* \
duse din mase plastice, mo* j condusă de tovarăşul A.N. Kosîghin
bilă şi altele. j
Merită să fie subliniată fn j
acest sens activitatea destă- i Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, La prim ire au fost de faţă frâleştî de cooperare In ca­ Rădulescu, V irgîl Trofin,
şurată de colectivele de ! secretar qeneral aţ Partidului tovarăşii Ion Gheorqhe drul discuţiilor a avut loc. dc Ilie Verdet. Maxim Ber-
muncă de la C.S.H, Fabrl- Comunist Român, preşedintele Maurer, Emil Bodnaraş, Paul asemenea, un cuprinzător si ghianu. Florian Dănâlache,
ca chimică Orăştle, Vidra j Consiliului de Stal al Republi­ Niculescu-Mizil. Gheorghe Pa­ util schimb de păreri asupra Constantin Drăgan, Emil Drâ-
Orăştle. întreprinderea Ju­ Vedere exterioara de la Instalaţia de dolomitá Bâlţa-Crâciuneşti. cii Socialiste România, a prim it, nă. Gheorqhe Rădulescu. V ir­ situaţiei politice pe plan mon­ qănescii. Janos Fazekas, Petre
deţeană de legume şl lructe Foto r V. ONOIU la 7 iulie, delegaţia de partid gil Trofin, 11 ie Verde). Au par­ dial, asupra unor probleme alo Lupu, Manea Mănescu. Dumi­
şl altele. şi guvernamentală a Uniunii ticipat, de asemenea, Corneliu vieţii internaţionale actuale. tru Popa, Dumitru Popescu,
Sovietice, alcătuită din tova­ Măoescu, m inistrul afacerilor întrevederea s-a desfăşurat leonte Răutu, Gheorghe Stoica,
răşii : Alexei N ikolaevici Ko­ externe, Vasile Vlad. şeful sec­ Intr-o atmosferă de caldă prie­ Vasile VIJcu, Ştefan Voitec,
sîghin. preşedintele Consiliu­ ţiei relaţii externe a CC. al tenie tovărăşeasca, de întele- Iosîf Banc, M iron Constantl-
lui de M iniştri al U.R.S S., mem­ P.C.R., Teodor Marincscu, am­ qcre şi stimă reciprocă. nescu, M ihai Dalea, M ihal
bru ol Biroului Politic al CC. basadorul României în Uniu­ ★ Cere, Ion Iliescu, Ion loniţă,
Economia naţională Ansamblul folcloric „Haje- al P.C.U.S., conducătorul mem­ şan, m inistrul industriei miniere tid si guvernamentale a Uniu­ Vasile Palilineţ, Ion Slănescu,
In cinstea delegaţiei de par­
de­
nea Sovietică, şi Bujor Alm ă-
legaţiei, M. A. Suslov.
ai
Consiliului
vicepreşedinţi
bru al Biroului Politic, secretar şi geologiei. nii Sovietice, condusă de to­ de M iniştri, membri al C.G.
al C.C. al PC.US., A. A. Gromt- varăşul A. N. Kosîghin, tova­ al P.C.R., vechi m ilitanţi al
gana“ participă la „Festiva­ ko, membru ni C.C. al P C.U.S., un schimb de inform aţii loc răşul Nicolae Ceauşescii. se­ mişcării muncitoreşti din ţara
Cu acest prilej, a avut
nu are nevoie de ministrul afacerilor externe al privire la stadiul actual şi de cretar general al Partidului noastră.
cu
U.R.S.S., K. V. Rusakov, mem­
preşedintele
Comunist Român,
perspectiva al construcţiei so­
Au luat, de asemenea, narle
lul internaţional de folclor“ bru al Comisiei Centrale de cialism ului ş| comunismului Jn Consiliului de Stat, a oferit un membri ai Ambasadei Uniunii
Revizie a P C.U.S., şef de sec­ Republica Socialistă România dejun la sediul C.C. al P.C.R. Sovietice la Bucureşti, persoane
tovarăşii
luat
Au
parte
producţie scriptică, de la Pecs A. V. Basov, membru al C.C. şl Uniunea Sovietică. De am­ M. A. Suslov, A. A. Gromlko, oficiale care însoţesc dele­
al P.C.U.S.,
şi
ţie la C.C.
gaţia sovietică.
bele părţi s-a exprimai satisfac­
A. V. Basov,
K. V. Rusakov.
ambasadorul
al
P.C.U.5.,
Dejunul s-a desfăşurat Intr-o
Ieri dimineaţă, a plecat fn R. P. Ungară ansamblul U.R.S.S. în Republica Socialistă ţia pentru întărirea continuă a membrii deleqatiel sovietice. ambiantă tovărăşească, de cal*
relaţiilor de prietenie si
de­
Din partea română la
co­
C.
folcloric ..Haţegana“ al sindicatului salariaţilor
S.
dă prietenie. Tovarăşul Nicolae
ci de cît mai multe Hunedoara, pentru a participa la Feslivalul internaţional România. care, la invitaţia cele două state, dorinţa comu­ jun au participat tovarăşii Ion Ceauşescu şi tovarăşul Alexel
dintre
laborare m ultilaterală
C.C. al P.C.R. şi a guvernului
Gheorghe Maurer. Emil Bodna-
de folclor de 1a Pecs. Ansamblu) este format din 35 de
romAn. face o vizită oficială
Nîculescu-Mizii.
artişti amatori — dansatori, taraf şl solişti vocali şl In­ de prietenie In tara noastră. nă de a dezvolta pe mai de­ raş. Paul Pană, Gheorghe Kosîghin au toastat pentru
prietenia româno-sovielică.
parte si de a adinei leqălcrile
Gheorqhe
strumentişti. Printre soliştii care au făcut deplasarea
valori de ghtanu şl Volcu Stânescu, Iar coregralla lu| Valerlti
le-am remarcat pe Octavţa Igna şl Marla Horeanti ; con­
ducerea muzicală aparţine d irijo rilo r Octavlan
Gher-
Erzlanu. Solemnitatea semnării Tratatului de Mitingul prieteniei
întrebuinţare Balatoo şl In alte localităţi. la Budapesta, prietenie, colaborare şi asistenţă româno—sovietice
După participarea la festival, ansamblul „Haţegana“
spectacole timp de o săptămtnă
va da
Printre unităţile economice şi In special din localităţile mutuală dintre Republica Socialistă
din judeţ care şl-ou îndeplinit unde inundoţiile ou fost foarte Cu p rile ju l vizitei oficiale M ari drapele ale Republicii
sorclnile semestriale Io produc­ mari, ceea ce a condus ca o de prietenie pe care o face în Socialiste România şi Uniunii
ţia globala $î producţia marfă more porte din forţa de muncă tara noastră, la Invitaţia Comi­ Sovietice împodobeau lundalul
vindutâ şi încosolâ se numârâ să fie descompletată zile în­ | La Beriu România şi Uniunea Republicilor tetului Central al Partidului sălii, Inoadrlnd stemele de stat
şi Combinatul de exploatare tregi. Distrugerea unor instala­ Elevi în Comunist Român şi a guver­ ale celor două ţări sub care
şi industrializare a lemnului ţii şi drumuri de acces o făcut nului român, delegaţia dc par­ era înscrisă. In lim bile română
Deva. Foptul or trebui sub- ca multe din gurile noastre de I A fost dat în Sovietice Socialiste tid şi guvernamentala a Uni­ Si , rusă, urarea : „Trăiască sî
liniot ca un succes ol forestie­ exploatare să râmînă blocate, unii Sovietice, marţi după-a- sâ se întărească prietenia ro-
rilor ce se înscrie in nota qe- ior Io U.E.L. Petroşani din tabere In după-amiaza zilei de 7 iu­ la C.C. al P.C.R-, Teodor M ari- miazâ a avut loc mitingul prie­ mâno-sovietică“ .
teniei româno-sovietice.
nerolo buna care caracteri­ cauza ploilor abundente ou | folosinţă un lie, la Consiliul de Stat, a a­ nescu. ambasadorul Republicii Consacrat tradiţionalei prie­ Ore 17,30. In aplauzele a-
zează hărnicia colectivelor de fost zile In care s-a lucrat nu­ vut loc solemnitatea semnării Socialiste România la Mosco­ tenii dintre poporul român şi sîstenţei, în preîidiu iau loc
munco din economia judeţului mai cite 4 ore. In faţa acestor Tratatului de prietenie, cola­ va. poporul sovietic, dintre Repu­ tovarăşii Ion Gheorghe Maurer,
nostru. condiţii în mod obiectiv pro­ studentesti | atelier mecanic borare si asistentă mutuală Au luat parte tovarăşii M. blica Socialistă România si preşedintele Consiliului de M i­
Este ştiut insa câ în indica­ ductivitatea muncii Io nivelul dintre Republica Socialistă A. Suslov, A. A. Gromlko, Uniunea Republicilor Sovietice niştri al Republicii Socialiste
torul producţie globala se combînotului nu o putut fi j La secţia dîn Beriu a România şi Uniunea Republi­ K. V. Rusakov. A. V. Basov, Socialiste, dintre Partidul Co­ România, membru al Comite­
oglindeşte sub forma valorica realizată şi prin urmare la ; I.M.A. Orăştie a fost con- cilor Sovietice Socialiste. membri ai delegaţiei de par­ munist Român şi Partidul Co­ tului Executiv, al Prezidiului
producţia fizico reoliratâ în unele sortimente fizice de masă j sim it şl dat în folosinţă un Tratatul a fost semnat : din tid şi guvernamentale a Uniu­ munist al U niunii Sovietice, Permanent al C.C. al P.C.R.,
diferite faze ole procesului de lemnoasă s-ou înregistrot res­ Un grup lormat din 40 de j atelier mecanic in care se partea română de tovarăşul nii Sovietice. m itingul a reunit In marea sală A. N. Kosîghin, preşedintele
munca. Cu cît se realizează o to nţe” . elevi din Deva, lila şl Ba- i vor executa, la adăpost de Ion Gheorghe Maurer, pre­ Se aflau, de asemenea, de a Palatului Republicii mii de Consiliului de M iniştri, mem­
coniitole moi mare de produc­ In mod cert. calamităţile no- ru Mare — zone care au a* î Intemperii, lucrările de în- şedintele Consiliului de M iniş­ fată membri ai C.C. al P.C.R., reprezentanţi ai oamenilor bru al Biroului Politic al C.C-
ţie fizico, cu otît valoarea pro­ turale care s-au abătut asupra vut de sulerlt de pe urma i Ireţlnere, revizii şl reparaţii tri. membru al Comitetului E- ai Consiliului de Stal şi ai gu­ muncii din Bucureşti, precum al P.C.U.S,, care cu ctteva mi­
ducţiei qlobole creşte si invers. judeţului nostru au creat Inundaţiilor — au plecat j la tractoarele şi maşinile a­ xecutîv, al Prezidiului Perma­ vernului Republicii Socialiste Si personalităţi marcante ale nute In urmă au semnat Tra­
Cum se prezintă ocest raport multe greutăţi în octivitotea duminica trecută să-şi pe­ j qrlcole din dotare, nent al C.C. al P.C.R.; din par­ România, membri ai Consiliului vieţii ştiinţifice şi cull-urale, tatul de prietenie, colaborare
j
La realizarea acestei eon-
d'rect proporţional Io C.E.I.L, forestierilor. Un lucru însă pare treacă vacanta de vară tn î strucţil un sprijin lmpor- tea sovietică de tovarăşul Aloxei National al Frontului U nităţii generali, conducători de Insti­ şi asistenţă mutuală Intre Re­
Dmro ? Cu toate că în primele runos. Cea moi afectată de tabăra studenţească de la ţ tant au dat consiliul popu- J N ikolaevici Kosîghin, preşedin­ Socialiste, conducători de in­ tuţii centrale şi organiz.aţil publica Socialistă România şi
6 luni ale onului producţia furia apelor o fost Unitatea Pîrlul Rece. î Iar comunal şl cooperativa j tele C onsiliului de M iniştri al stituţii centrale şl organizaţii obşteşti. Uniunea Sovietică.
q'obnlă valorică o fost reali­ de exalootorea şl industriali­ Ieri, un alt grup de 25 de U.R.S.S., membru al Biroului obşteşti, ziarişti români şl Erau prezenţi membri si In prezidiu iau loc, de ase­
zata peste prevederi, in oceos- zarea lemnului de Io Orăştie. î agricolă. Mecanizatorii au ! Politic al CC. al P.C.U.S. străini. membri supleanţi al Comitetu­ menea, M. A. Suslov, membru
tn perioadă C.E.I.L. Deva a Cu toate acestea colectivul o- elevi, proveniţi tot din la- { contribuit prin muncă pa- j La semnare au fost de fată lui Executiv, membri al C.C. al Biroului Politic, secretar al
: trlotică la transportul ma- j
rămas dator economiei naţio- cestei unitâtî o obţinut cele m ilii sinistrate au plecat la ; terlalelor. executarea lucră- j tovarăşii Paul Niculescu-M i- După semnarea Tratatului, al P.C.R., al Consiliului de C.C. al P.C.U.S., A. A. Gro-
nole cu peste 40 000 mc de moi bune rezultate din codrul Buşteni cu bilele de odihnă j rllo r de zidărie şi coniecţlo- : zil. Gheorghe Pană, Gheorghe cei doi şefi de guvern şi-au Stat şi al C onsiliului de M i­ mîko. membru al C. C. el
buşteni (echivalentul produc­ combinatului, Productivitatea acordate de Uniunea Aso­ j narea din metal a tişiior. De : Rădulescu. Ilie Verdet, Janos strîns călduros m iinile. Apoi, niştri, precum si vechi m ili­ P.C.US., m inistrul afacerilor
ţiei une* luni înţrcqi). 2 171 mc muncii a crescut cu 1.7 la su­ ciaţiilor Studenţilor din ■ asemenea, a fost construit j Fazekas, Dumitru Popa, Ştefan tovarăşii Ion Gheorqhe Maurer tanţi ai mişcării muncitoreşti externe at U.R.S.S., K. V. Ru­
lemn de celu'ozo, mangal de tă fată de sorcinile planifica­ I st dat In folosinţă şi un de- j Voitcc, Mihoi Gcrc. Ion loni- şî Alexeî Nikolaevici Kosîghin din ţara noastră. sakov, membru al Comisiei
bocşe şi alte sortimente de te. Io mareo majoritate o sor­ România- j pozlt de carburanţi şi lubrl- i tă. precum şi Corneliu Măncs- au rostii cuvîntări. La miting au asistat şefi al Centrale de Revizie a P.C.U.S.,
mosă Irmnoaso. De remarcot timentelor s-au înregistrat de­ I lianţi. cu. m inistrul afacerilor exter­ m isiunilor diplomatice acredi­ şef de secţie la C.C. al P.C.U.S.,
ro d^năşirile înreqistrate Io păşiri faţă de prevederi. ne. Vasile Vlad. şef de secţie (Aqerpres) tat! la Bucureşti. A. V. Basov, membru al CC.
lemn de mină — 51 mc si che- ..Unitatea de lo Orăstîe dis­ al P.C.U.S-, ambasadorul
r'-s'na - 1 782 mc nu sînt nici pune de un colectiv mai în­ U.R.S.S. în România.
pe departe în măsură sa oni- A lături de membrii delega­
lvleze „golurile" volorice crea­ chegat, cu multă experienţă, ţiei sovietice au luat loc în
te de restanţele celorlalte sor­ care ştie sâ-şi organizeze mol LA ÎNTREŢINEREA CULTURILOR ŞI RECOLTATUL FURAJELOR prezidiu tovarăşii Paul N icu­
timente. De aicî rezulta câ rea­ bîne munca, o continuat tova­ lescu-Mizil, Gheorghe Pană,
răşul Gotiu. Avlnd $1 o zonă
lizarea planului valoric semes­ de exploatare moi restrinsó a Gheorghe Rădulescu, Iile Ver-
trial se dotoreşte in cea mai reuşit să înlăture moi operativ pe 60 de hectare, din cele 185 na o parte din cooperatori au
more porte circulaţiei interne Insămînţate. De asemenea, în­ ieşit lo prăşit. Tovarăşul Băiut
şi nicidecum producţiei finite neajunsurile create. reuşind In „ferestrele" dintre ploi, sapele şi ceperea recoltării trifo iu lu i se
efective de care are nevoie ostiei să se prezinte la finele mai află sub semnul întrebării.
semestrului cu rezultate moi
realmente economia naţională. Deşi Ieri dimineaţă a plouat, (Continuare In pag. a 4 o]
In aceste împrejurări realiză­ bune". pe ogoarele cooperativelor a­ (ContinuoM ţfl ¿a I*o|
rile valorice nu pot constitui In judeţul nostru, co de alt­ gricole din Densuş ?| Peştea-
un succes, cl moi deqrobo o fel in întreaga ţară. oameni) coasele nu trebuie să stea in cui
perdeo în dosul căreia se muncii deDun eforturi înzecite Astăzi, 8 iulie, tn ju ru l o­
ascund o serie de neajunsuri pentru refacerea si normaliza­ rel 11, posturlte noastre de
în activitatea C.E.I.L. Deva şi o rea vieţii economice. Se lucrea­ mijloacele să se qă.scnsca mo- ilor de hectare ocupate cu cul­ radio şl televiziune vor
subunităţilor subordonote „Co ză lo cote înalte de in‘ enxifote Capriciile nalurii au ridicai bilr/alc în cîmp la iniretine- turi prăsitoare — porumb, car­ transmite In direct de
urmare o ploilor dese si o 1- în orele de program, în zilele şi ridică probleme multiple şi rca culturilor prăsitoare si la tofi şi sfeclă — pc care nu la aeroportul International
nundatîîlor ce au ovul loc în de repaus legal pentru n reda complexe în fala lucrătorilor slrinqcrca producţiei dc fura­ s-a aplicat încă prima prasilă .Bucurcşli-O lopenl*. pleca­
din agricultură, care au dato­
semestrul întîi. procesul de pro­ economiei naţionale cit moi ria ca, în condiţiile oferite de je. este o dovadă elocventă In a- rea delegaţiei de partid şl
ducţie din moiontatea unităţi­ multe produse peste plan. natură, să acţioneze cu price­ cesl sens. guvernamentale a U niunii
lor noosfre a fosţ cfectot sub­ Era firesc co în această mo­ pere şi holărire pomru a as¡- Se inlilnesc însă şi siiualii Sovietice, condusă de tova­
care atestă că o asemenea ce­
stanţial, ne relata tovarăşul A. MOLDOVAN qura obţinerea dc producţii rinţă esenţială este ignorală. Dacă Io CA.P. Unirea s-au răşul A. N Kosîghin. care.
lngj Romuîus Goţiu, directorul sporite la hectar la toate cul­ aştepl.îndu-sc numai zile înso­ depus unele eforturi în ceea la invitaţia C.C. al P.C.R. şl
tehnic ol C.E.I.L. Deva. Peste rite penlru executarea lucrări­ ce priveşte întreţinerea cultu­ a guvernului Republicii So­
80 la sută din numărul munci­ turile. Acoosta presupune ca lor agricole în cîrn-p. Se înţe­ rii de cartofi (s-au prăşit si a cialiste România, a făcut o
doua oară plantele de pe 14
torilor din parchetele noastre in fiecare cooperativă aqrico- lege că ieşirea din impas im­ hectare din cele 34 existente), vizilă oficială de prietenie
sînt proveniţi dîn alte judeţe lă munca să fie orqanizată în In ţara noastră.
mod exemplar, astfel incit în pune să se desfăşoare o mun­ la prăsîtul porumbului reali­
orice oră favorabilă forţele şi că susţinută, de la om la om, zările sînt total nesalisfăcă-
ca fiecare cooperator să înţe­ toarr. Tovarăşul foan Zeiconi,
leagă importanta şi necesita­ secretarul consiliului popular
tea participării la muncă, aşa comunal, ne spunea că prima Din fonduri pentru!
60000 cum a procedat dinlotdeauna prasilă s-a aiplicat pe abia 60
Peste 200 tone fînuri ţărănimea, chiar Şi în zilele cu bec torc. ceea ce reprezintă mica mecanizare j
timp mai puţin favorabil. In-
venituri din vocînd, ca drept cauză „obiec­ maj puţin de 40 la sută din su­ Paralel cu pregătirea spa- I
recoltate tivă", motivul că ploile nu prafaţa cullivală. Nici recolta­ fiilo r penlru primirea noii |
legumicultură permit executarea proşilelor şi tul trifoiului nu se găseşte recolte, lucrătorii de la In- i
recoltatul furajelor unele con­
treprinderea dc valorificare j
Din cele peste 800 tone lin u ri pe care întreprinde­ silii de conducere sî cadre teh­ inlr-un stadiu mai avansat, pe a cerealelor Deva acordă o j
Din grădina de legume a rea de îmbunătăţire şi exploatare a pajiştilor naturale nice caută să justifice slabii mai mult dc jumătate din su­ atentie sporită mecanizării j
C.A.P. Orăştle s-a recoltat Deva le va pune la dispoziţia cooperativelor agricole activitate organizatorică şi de prafaţă nefiind efectuată nici unor operaţiuni din cadrul j
şl livrat pînă acum unităţi­ care au suferit pierderi de pe urma calamităţilor natu­ mobilizare a cooperatorilor la o coasă. Să nu mai vorbim de fluxului tehnologic dc pre- j
lor contractante cantitatea rale şl a complexelor Intcrcooperatîslr de îngrâşare a muncă, ceea ce nu duce rlecit slrinqcrca fî nurilor naturale, luare, depozitare şt păstrare \
de 65 tone diverse legume, animalelor, pînă In prezent s-au recoltai mai mult dc a produselor.
penlru care s-au încasat 200 tone. la diminuarea producţiei. la unde încă nu s-a întreprins Astfel, din fondurile de \
60 000 Ici. De cîleva zile s-a compromiterea culturilor care. nici o acţiune. mică mecanizare, la bazele •
început recoltalnl verzei şl La cositul finui(for naturale de pe păşunile de la pe marf suprafeţe, sjnt real­ O situaţie identică se înl.il- de recepţie din Deva şi O* j
Turdaş, Beriu. Subcetate Şi Ploştina se folosesc 4 moto-
castraveţilor. Din aceste mente sufocate de buruieni. neşle şi la C.A.P. Sălaşu de Lo cooperativa agricolă din Orăştie se lucreaiâ la recolta­ răşlle s-au instalat tarare ■
cositori şi un tractor „Bolgar*. Producţia realizată în­ tul celor 75 ha orr cu patru combine. In fotogrofie — una dio construite in cadrul între- !
culturi s-au livrat peste trece 3 000 kg fin la hectar, scontindu-se să se obţină Faptul că. pe total judeţ. în Sus. La această unitate praşi- combine in timpul lucrului. prinderii, care servesc la i
2 100 kg produse. şi o recoltă bună de otavă. cooperativele agricole mai e- la I la porumb s-a aplicat ma­ Foto : N. GHENA condiţionarea g riului fnain- j
xistâ suprafeţe de ordinul mi­ nual pe 25 hectare şi mecajiit le de depozitare.