Page 26 - Drumul_socialismului_1970_07

2 DRUMUL SOCIALISMULUI Q> Kr, 4821 % MIERCURI 8 IULIE 1970

O succintă şi valoroasa sinteza Capacităţi noi de
„înmagazinare"
a apei potabile
B
B
■
■
«I
■
/ I
a istoriei poporului roman In cadrul sistemului uni­
tar general de alimentare cu
apă a localităţilor Văii Jiu­
lui se lucrează Ia noi obiec­
tive.
De curînd, Vn Editura didac­ pra metodelor de lucru. Deo­ rito rlu l fostei provincii Dacia", în opera de construire a so­
tică si pedagogică a apărut o sebită valoare o are atenţia „Revoluţia de la 1848 in ţările cialismului care a*asiquvat şl La Petroşani se lucrează
valoroasă lucrare cu caracter lărgilă pe care o acordă auto­ române", „Desfăşurarea insu­ asigură mersul înainte al po­ Ia două rezervoare de eîte
de sinteză consacrată vieţii po­ rii în spaţiul cuvîntului intro­ recţiei armate antifasciste“ ş.a. porului nostru pe drumul u­ 750 mc flecare. Ia Peîrlla
porului român din zorile isto­ ductiv problemei pe cit de Compendiul „Istoria Româ­ nor adinei prefaceri înnoitoa­ — două de I 500 mc, Iar la
riei sale pînă astăzi — Istoria importanta pe alît de dificilă niei" relevă continuitatea de re Ele subliniază rolul condu­ Vulcan două rezervoare dc
României. Compendiu. A pari­ a periodizării Istoriei Româ­ viată în spaţiul carpato-dună- cător al P.CR. în înlreaqa o­ cile 1 000 mc.
ţia ei în cimpul istoriografiei niei. rean. unifafea poporului ro­ peră de edificare a societăţii Noile capacităţi de înma-
româneşti răspunde, după cum Materialul este prezentat mân din cele trei ţări peste socialiste, creşterea rolului lui qazlnare a apel potabile
subliniază in numele prestigio­ metodic şi îm părţit în urmă­ fruntariile nedrepte impuse în actuala etapă de dezvolta­ pentru satisfacerea consu­
sului colectiv de autori prof. toarele părţi : Izvoarele Istoriei de vicisitudinile istoriei, lupta re a ţării. mului din orele de vtrf vor
univ. Miron Constanlinescu. a­ României — Miron Constanti- Iul eroică pentru independen­ Un spaţiu considerabil este rezolva o problemă de mare
cad. prol. Constantin Daicovi- nescu, Ştefan Pascu, Hadrian tă şi unitate politica, pentru rezervat în lucrare culturii, Importanţă pentru localită­
ciu şi prof. univ. Ştefan Pascu. Daicoviciu : epoca străveche cucerirea dreptăţii socialo, subliniindu-se contribuţia cul­ ţile respective.
unei necesităţi stringente: a­ (comuna prim itivă) — Hadrian pentru făurirea societăţii noi turii româneşti la tezaurul cul­
celeia de a se înfăţişa în for­ Daicoviciu: epoca veche (scla­ sorialisle- turii mondiale. Este un merit
mă sintetică. într-un mod şti­ vagistă) — Hadrian Daicovi­ Fiqunle m arilor voievozi, al autorilor care evidenţiază Un nou cafe-bar
inţific. accesibil tuturor citito ­ ciu ; epoca de trecere la feu­ ctitori şi apărători ai neamului faptul că eliberarea ţării n T A .P L Deva a deschis
•Statul major0 al Termocentralei Paroşenj - camera de comandă. rilor dornici să-şi îmbogăţeas­ dalism — Constantin şi Ha­ de care sini legale imporlonle creat un climat din cele mai o nouă unitate de profil
Foto i V. ONOIU că cunoştinţele de istoria pa­ drian Daicoviciu: epoca medie evenimente din viata poporu­ favorabile pentru dezvoltarea cafe-bar. Esfe vorba despre
triei cu cele mai noi şi certe (feudală) — Ştefan Pascu : e­ lui român apar deosebit de şi propaqarea valorilor cultu­ liariil „Ada-Kaleh" de pe
concluzii asupra istoriei naţio­ poca modernă — Miron Con- preqnant. Şi mai pregnant este rii noastre în circuitul uni­ strada Lenln. Se servesc
nale. stantinescu, Ştefan Pascu, Tra- subliniat rolul poporului, ma­ versal al valorilor spirituale aici specialităţi de cafea şl
Compendiul de istoria Româ­ lan Lunqu sl Al. Porţeanu I selor populare producătoare ale umanităţii. băuturi |lne, adecvate unul
Economia naţională gaţii ştiinţifice, analizate prin orîndulrea capitalistă — Tro­ de bunuri materiale şi spiritua­ ce deosebite, adresîndu-se li­ astfel de local.
niei este rezultatul unor înde­
Prezentată în condiţii grafi­
lungate şi laborioase investi­
ian
Porţeanu,
Al.
Lunqu,
le — adevăraţii făuritori ai is­
Alăturată altor acţiuni de j
Gheorghe Smarandache I epo­
prisma concepţiei materialist- ca contemporană — Ton O toriei. Paginile cărţii evocă nei mase larqi de cititori, lu­ acest gen, deschiderea baru- j
convingător activitatea şl lup­
crarea de faţă se înscrie ca o
„Ada-Kaleh" dovedeşte \
Iul
istorice. El se bazează, după prea. M iron Constantlnescu şl ta revoluţionară desfăşurată reuşită cerlă pe linia tratării preocuparea conllnuă a a- |
cursurile de calificare de la vîtatea Unităţii do mecanizare cum apreciază autorii, pe cele Al. Porţeanu î revoluţia popu­ de P.C.R. pentru făurirea şi problemelor de bază, funda­ ceslel orqanlzaţli comerciale j
lară — ion Oprea. Aron Pe-
mai recente concluzii ale isto­
Sibljel om reu$lt să şcolarizam Si transport forestier Deva, dejî riografiei şî valorifică cu suc­ lric : orîndulrea socialistă — consolidarea in ţara noastră a mentale ale istorici patriei de a ven| In Inlîmptnarea I
două serii de mecanici pentru un oarecare reviriment s-a in- ces cercetările organizate deo­ Am n Petric, Miron Constanll- alianţei muncitoreşti-ţărăneşti. noastre. unor cerinţe ale consuma- !
fierăstraie ; am fost dotati cu registrot. Conducerea combina­ potrivă In arhivele autohtone nescu. forţa sociala hotărîtoare Jn Prof. ELENA IORDACHESCU torilor.
victoria revoluţiei populare sl
bllizare generală pentru lichida* 18 autoîneârcătoare, 24 de fie­ tului. cadrele noastre tehnice şi în cele de peste hotare, re­ Se creează ©s4fol c itito rilo r
$i-ou concentrot toată atenţia o-
rea cît mol grabnică o urmări­ răstraie mecanice si 6 tractoare, supra acestor unităţi si sperăm zultatele dezvăluite de săpă­ posibilitatea de a cunoaşte
lor inundaţiilor ţi atingereo rit­ ceea ce a amplificat conside­ ca într-un timp scurt să obţinem turile arheoloqiee. concluziile mal temeinic anumite aspecte
mului accelerot de lucru ce rabil potenţialul productiv. De S< aici rezultate bune. De altfel studiilor de specialitate si ale ale evenimentelor. De remar­
caracterizează activiloteo noas­ asemenea, am efectuat în limi­ in luna iulie vom reuşi să re­ celor monografice Pornind de cat preocuparea autorilor de B ariere a rtific ia le in calea
tră economică să se înscrie cît tele posibilităţilor schimburi de cuperăm integral restonţele a ­ la aceste baze autorii volumu­ a pune La fndemîna cititorului
mal urgent posibil toote unităţi­ parchete în bazinele unde Insta­ cumulate la lemnul de celuloză lui au încercai să desprindă o blblioqrafie selectivă care
le C.E.I.l. Deva. O parte din laţiile de scos sl apropiat nu se Si parţial la mangalul de bocşe. şi să pună în lumină direcţi­ permite investigarea mal pro­
restantele acumulate la finele pot reface în timp util. Ne-am La buşteni lucrurile sînt mal ile fundamentale ale mulţimi- fundă a unora dintre proble­
semestrului I provin încă din concentrat forţele pentru repu­ complicate, de abia în luna lenaru’ul proces istoric de mele tratate tn capitolul res­ ră s p in d irii c ă r ţii
primul trimestru jl acestea nu nerea provizorie în folosinţă a septembrie cind vom exploata dezvoltare a poporului român. pectiv. Anexele privind lista
pot fi puse pe seama Inundaţi­ drumurilor sl o Instalotiilor de parchetele cu restricţie vom Evoluţia vieţii social-economl- domnilor Ţării Româneşti, M ol­
ilor, ci mai degrabă pot 11 Im­ scos-aproplat din bazinele Va­ reuşi să recuperăm aproximativ ce şi politice a societăţii este dovei şl a voievozilor, p rin ­
putate unor neajunsuri subiec­ lea de Peşti. Valea Seoeâ. Gîr- prezentata cronologic şl pe cipilor şl quvernalorilor Tran­ Anual, statul investeşte »im­ de căiţi mult mai sărac), ori Dar cînd flecare are buc
bovu, Polatl$te sl altele. Sîntem 25 000 mc1'. probleme, ceea ce îi conferă silvaniei. dom nitorilor ş| regi­
tive ce s-ou manlfestot în acti­ portante foindurl băneşti pen­ îşi atirnă polta-n cu». ria ei nu se poate Jmplin
vitatea exploatărilor ;l o unită­ ferm convinşi că mal avem încă Desigur este prematur sâ pre­ lucrării un caracter Instructiv lor României, preşedinţilor re­ tru înzestrarea bibliotecilor cest deziderat. Nu de pu
ţii de transport ale combinatului, multe de făcut pentru o îmbu­ figurăm bilanţul onual, dar se deosebit. Un merit deosebit publicii, tabelul cronologic publice cu cărţi noi, înlesnind BANI CARE ADUC PAGUBE ori găseşti o carte In zeci
neajunsuri care nici la ora nătăţi activitatea unităţilor impune ca olit comitetul de di­ revine lucrării pentru eviden­ privind Istoria României care cetăţenilor accesul la marile exemplare la fiecare bibli*
actuală nu sînt lichidate în în­ noastre. La U.E.L, Haţeg si Pe­ recţie al C.E.I.L. Devo, cit si ţierea rolului şi locului po­ raportează evenimentele Inter­ valori ale culturii româneşti şi Barierele arlificiale amintite că iar pe alta, poate la fel
ne la cele petrecute în istoria
porului român în contextul Is­
tregime. troşani se mal înregistrează une­ conducerile unităţilor subordo­ torici europene şi universale. universala. indicele general universale. Numai în munici­ au ctecle dăunătoare asupra importanţă, n-o poţi pro(
„In ultimul timp om reujlţ să le deficienţe In folosirea forţei nate sa foca o reconsiderare Volum ul este precedat de un completează fericit lucrarea. piul Hunedoara există 3 mari răspindirii lireşli a cărţii, lată de nicăieri. Biblioteca „S
lichidăm o serie de greutăţi din de muncă sl a utilajelor din o întregii activităţi. Economia De asemenea, volumul însu- asemenea instituţii cu un fond citeva : rurgistul" nu achiziţionează
activitatea unităţilor noastre, ne dotare, munco nu este orqanî- naţionala nu are nevoie de reo- „C uvlnt ţnainte" semnat de mînd 727 pagini, este însoţit de 186 000 volume, cărora li 1. Gradul de atragere a primul rînd cărţi din dome
prof. univ. M iron Conslanti-
relata tovarăşul Ing. Corneliu zatâ Ia cerinţele Impuse de sar­ lizări scriptice si nici nu-$i poa­ nescu, acad. prof. Constantin de peste 220 Ilustraţii, 8 plan­ se adaugă cîteva unităţi şco­ populaţiei la lectură este cu melalurqiei şi al ram urilor
Fuloa, director general la cinile care ne revin. De aseme­ te amina înfâptuireo unor sar­ Daicovlciu si prof. univ. Şte­ şe color s! 15 hărţi. Spicuim lare Si documentare, bine în­ mult mai redus decit ar tre­ rudite, cum ar fi firesc, ci
C.E.I.L. Devtvf Avem asigurată nea, nu am reuşit să lichidăm cini în... septembrie, ea are ne­ fan Pascu în care se face o cîteva dintre hărţile anexate : zestrate şi ele. astfel că, în bui să ile (si asta diu vina bi­ licseştc rafturile cu public
forţa de muncă necesară, la în totalitate greutăţile din octl- voie de cil mai multe volori de privinţa repartiţiei de cărţi pe bliotecilor dc club). Mai puţin eteroqene, tn absenţa orie
întrebuinţare efective si la ter­ scurtă inform aie asupra pro­ ..Dacia înainte de cucerirea cap de locuitor, municipiul de­ de 10 ta sută din populaţia principiu de selecţie La
menele prevăzute în programul blematicii pe care o ridică lu­ romană", „Continuitatea vieţii ţine o situaţie cu totul p rivilc- m unicipiului frecventează a- „C onstructorul". Dacă pri
stabilit. Aceste deziderate ma­ crarea, se aduc lăm uriri asu­ romane (daco-romene) pe te- qiată In comparaţie cu alte o­ nuat biblioteca, spre deosebi­ prin prisma lor deformată,
jore trebuie să constituie pentru raşe ale tării. re rle Deva, bunăoară, unde care lncercfnd să salisl
la întreţinerea C.E.I.L. Deva mobilul unor pre­ La cheremul magazinerului le putem numi excelente, ne coeficientul de atragere este toate pretenţiile citito rilo r
C ondiţiile materiale, pe care
ocupări Intense, astfel incit sar­
de peste 25 la sută. deşi fon­
au dreptate. Dar dacă ne r
cinile de plan să fie realizate
în cantităţile $1 sortimentele în­ dau toi dreptul să pretindem dul de publicaţii existent aici căm deasupra intereselor
că a
este mai redus. Un raport si­
mărunte, constatăm
ca atragerea populaţiei spre
culturilor şi scrise In plan. tăţilor cojnerclale, servirea din cauză că în unlta/te nu lectură să atingă in Hunedoa­ milar există între bibliotecile irosirea fondurilor băneşti
mod de aprovizionare duc<
Buna aprovizionai© a uni­
de ciuli şi cea municipală din
ra indici pe măsura e lo rturi­
existau şerveţele,
scobitori,
corectă a consumatorilor, sa­ la grupurile sanitare nu era lor financiare făcute. Dar aşa Hunedoara. Devine evident se la dispoziţie cu gener
faptul că bibliotecile la
tisfacerea cerinţelor şi gus­ hîrlie iqienică ele. De fieca­ se prezintă, oare, lucrurile ? au acces toţi cetăţenii care tale do către stat. Dacă la
sini
cepul a existat intenţia i
recoltatul furajelor Se livrează pri­ majoră, permanentă a lucră­ re dată cind şeful restauran­ BIBLIOTECILE SINT PUBLICE, decît bibliotecile de qrnp. fapt profilări a bibliotecilor
turilor lor este o obligaţie
mai inlens
frecvent ale mult
tului se prezenta la magazia
DAR NU PENTRU
club. altfel nu şi-ar fi jus;
de materiale a O.C.L. Comerţ
torilor din comerţ. M ulţi şi
mele serii de le îndeplinesc zilnic, ou toată mixt Brad. cu bon aprobai de ÎNTREGUL PUBLIC recunoscut de însăşi bibliote­ cat încă de atunci existe:
cara do la ,,Constructorul", ca­
Faptele oglindesc însă cu to­ răspunderea şj competenţa- conducere, penlm a ridica a~ cu timpul ea a dispărut,
tul altă situaţie, qreu de ex­ A lţii insă aşteaptă să vină... somenea materiale pentru u- Iată un dialog (din păcate re susţine câ. dacă nu ar exis­ care tinzînd după un cara<
(Urmare': din pag I) plicai de altfel. De neînţeles miei îngrăşaţi controalele şi numai atunci mtate, maqazinerul Petru foarte frecvent) pe rarc-l sur­ la îngrădiri adminis!ralive. nu­ enciclopedic, angrenîndu
este şl uşurinţa cu care consi­ In aceste zile, de la com­ înteleq să-şi îndeplinească o- Vasiu „le tăia", cu de la sine prindem la biblioteca clubului mărul ri I iLori lor săi ar ii do astfel, initr-o concurenţă in
liile populare comunale pri­ bligatiile. putere (!) de pe bon, deşi ele „C onstructorul" : cîteva ori mai marc. Jă şi dăunătoare care în fi»
Dvâghin, primarul comunei plexul de îngrăşare a miei­
vesc desfăşurarea lucrărilor a- lor din Slmeria se livrează Un exemplu elocvent în a­ se aflau in maqazie. Cine — Vreau o carte... 2. Rămin numeroase cărţi le-a condamnai la izolare.
Densuş. aprecia că la fiecare qricole de sezon. Ca organe ceastă direcţie 11 oferă Pe­ ştie cît ar mai fi dus-o aşa — Lucraţi la Î.C-S.H. ? nevaloiiiicotc. Indicele dc c ir­ Cele cîteva efecte enume
din unităţile amintite au fost răspunzătoare de modul cum la export primele serii de tru Vasiu, maqazjner la magazinerul, dacă nu inter- — Nu. Sînt angajai al com­ culaţie a fondului de publica­ te demonstrează că; în mu
prezenţi la lucru cîte 50-60 de se Îndeplinesc sarcinile de miei. Pentru început s-a pre­ O. C. L. Comerţ mixt Brad. veneau organele Inspectora­ binatului. ţii reprezintă, in sinteză, în­ ci piui Hunedoara, există rez
cooperatori. Stadiul Intlrziat plan la producţia agilcolă în gătit un lot de peste 5 000 Luni de zile la restaurantul tului comercial de stat. In treaga activitate a unei biblio­ ve însemnate pentru intens
In care se află executarea lu ­ raza lor de activitate, consili­ de miei, din cel peste 12 000 „Perla Crişului" din Brad — ziua cînd a aflat despre con­ — Atunci merqcti la „Side- teci. Or. şi aici decalajele In­ carea lecturii şi atragerea si
crărilor de Întreţinere a cul­ ile populare — respectiv pre­ ce se vor preda tn total, unicul local reprezentativ al trol n-a trecut nici o jumă­ rurqisţul" ! tre cele două cateqorii sini în­ bibliotecă a unor noi categ(
turilo r necesită Insfi o mobi­ şedinţii, secretarii, Întregul co­ flecare exemplar avlnd oraşului — nu s-a putut a- tate de oră Şi restaurantul — De aici nu se poate ? semnate bineînţeles în defa­ de oameni. Pentru a se rei
lizare mai masivă, avlnd In mitet executiv — au datoria greutatea de peste 28 kg. slqura o servire civilizată, „Perla Crişului" a fost asiqu- — Nu Împrumutam cârti de­ voarea bibliotecilor de club. za acest lucru se impu
vedere că prima praştia la cul­ să intervină energic pentru rat cu ţoale aceste materiale cît celor de la I.C.S.H. I Pe Dacă Ia biblioteca municipală stringent ca bibliotecile
tura porumbului s-a aplicat pe Impulsionarea ritm ului lucrări­ de strictă tre b u in ţă ! ceilalţi nu-i servim sub nici un o carte eslc împrumutată în club să renunţe la tendi»
numai 10 hectare din 113 la lor agricole de sezon. Constatări asemănătoare motiv. Aşa sună dispoziţia co­ medie, de 3 ori pe an, la lor Izolaţionistă, să-şi doscl
C.A.P. Densuş şi pe 13 hecta­ Proiectul de lege privind or­ ne-au fost prilejuite şi la bu­ m itetului sindical al întreprin­ „C onstructorul'’ şi „.Siderurqis- dă uşile pentru (oţî locuito
re, din 80, la C AP. Pe.şteana, ganizarea producţiei şi a mun­ fetul din staţia C.F.R. Brad. derii — ît lămureşte bibliote­ tul" ea ajunge in m îinile ci­ m unicipiului, Realitatea rec
Fste uşor de înţeles că In con­ cii In agricultură, ale cărui Numai că aici lipseau toate cara. tito rilo r doar o dată la cinci mă totodată o diferenţiere a
d iţiile cind abia 10-20 la suia prevederi Ie cunosc şi s-au sortimentele de lichioruri, Dialogul se siîrşeşte, de o- ani. Diferenţa este enormă. A- lor. atîl în ce priveşte p ro fi­
''din numărul cooperatorilor angajat să contribuie la mate­ rachiul alb. vinul de masa, bicrî aici. Lămurit sau nu. so­ pnre aslfcl un fenomen cu lo­ lul cil şi serviciile pe care le
participa la muncă, realizările rializarea lor toţi cooperatorii, de reqiune, superior, apa mi­ licitantul pleacă. Sînt unu insă tul curios. Banii alocaţi pen­ asiqură. Cîl de utile si nece­
sînt destul de anemice, iar re­ oferă un cadru organizatoric nerală, ţigările „N aţionale", rare. asemeni lui Moş Ion tru procurarea noilor apariţii, sare ar fi, bunăoară, o soc-
coltele se diminuează In ra­ şi de muncă favorabil valori­ „M ărăşeşti", „Carpaţi" etc., Roată, nu înteleq explicaţiile cu cîl sînt mai mulţi, datori­ fie pentru copil bine amenaja­
port direct proporţional cu do­ ficării superioare a potenţialu­ etc. Toate aceste produse qă- bibliotecarei şi atunci insistă: tă stavilelor pomenite, contri­ tă (nu cum e cea de la bi­
za de nepăsare şi lipsa de lui productiv al fiecărei coope- sindu-se stocate In depozitul — Bine, dar locuiesc la cî- buie nu la Intensificarea răs­ blioteca municipală), o sală
răspundere manifestate de ralive agricole. Acţionînd în O.C.L. Comerţ m ixt B?ad, dar ţiva paşi de aici ! Să merg pindirii cărţii, cl la diminua­ corespunzătoare dc lectură
consiliile de conducere ale u- spiritul noilor norme şi măsuri şefa bufetului şi cu şeful de pentru o carte pînă în celă­ rea acestui proces. Se ştie că pentru adulţi, săli de audiţii
nitatilor respective depozit nu „reuşiseră" să se lalt colţ al oraşului ? Mi se
preconizate a se înfăptui, con­ pare absurd... multe publicaţii se uzează nu muzicale şl de consultare a
Dacă fiecare din cooperati­ ducerile cooperativelor agri­ înţeleagă asupra m odalităţi­ numai fizic, ci şi moral, aşa presei etc., care în alte oraşe
vele agricole ajuintite nu şi-au role. cadrele tehnice şi consi­ lor de aprovizionare a uni­ — Insistat» degeaba 1 îl pre­ că ele au neşansa să fie scoa­ sînl prezente obişnuite. Doar
îndeplinit încă in totalitate liile populare comunale au o- tăţi). a satisfacerii cerinţelor vine bibliotecara. înţelegeţi o se din circulaţie, fără ca cine­ alunei se va puica s,pune că
prevederile de plan In ceea ce bligatia de căpetenie să asi- consuma torilor. dată că nu se poate I va să le fi răsfoit mărar o da­ în municipiu activitatea de
priveşte structura culturilor, qnre cele mai bune condiţii A ici se cere amintit dezin­ Şoptind acest „nu se poa­ tă. Nu e aceasta o risipă dc- răspîndire a cărţii se desfă­
era de aşteptat ca prin efor­ (!r> executare a lucrărilor acjTi- teresul serviciului administra­ le" cu valoare de verdict bi­ qhivaiă ? şoară pe baze ştiinţifice, dife­
turi deosebite s,l compenseze cole şî de aplicare a tehnolo­ tiv al O. C. L. Comerţ m ixt bliotecara se retrage după ral- 3. Completarea fondurilor de renţial şi Ia un înalt nivel cn-
p-odu; ţii le stabilite pe seama giilor înaintate stabilite pen­ Brad (în cazul asigurării cu tun. Omul pleacă necăjit, nu publicaţii se farc la intim pla- lita 'iv. fiind capabilă să săli-1-
întreţinerii în mod exemplar tru obţinerea unor recolte spo­ materiale a restaurantului spre „S iderurgislul" unde a re. Comasate, din fondurile ce facă cerinţele cele mai exi-
fost îndrumat, ci spre casă. I-a
„Perla C rişului") şi a
celui
a suprafeţelor lnsămlnta.’.e. rite la fiecare cultură. de alimentaţie publică (în ca­ pierit pofta de citit... se alocă în liccare an celor oenle ale consumatorilor rie
trei unităţi, pe trei canale di­
literatură.
zul aprovizionării bufetului Dialoquri similare se înre­ ferite. s-ar putea achiziţiona
din gară). Oare cum va mo­ gistrează şi la „Siderurgistul". toate titlu rile noi care apar- AL SANDULESCU
tiva aceste deficienţe condu­ Numai câ. de data aceasta, cei
cerea O. C. L. Comerţ mixt refuzaţi sînt angajaţii I.C.S.H.
tum utlul ridicării dîqurilor îm ­
Către redacţie potriva viiturilor, nimic din să-l uit niciodată. A venit ştie precis. Dar dară ar sta Brad ? Aşteptăm cu tot Inte­ şi ai ailor întreprinderi, cu
la mine cu un ochi zdrobit,
a­
să se qîndeascâ un pic,
zgomotul basculantelor cu definitiv pierdut. Celălalt proape despre fiecare ar şti resul. Pentru că nu aşteptăm excepţia combinatului. Dacă
C.S.H.
salariaţii
unor
de la
şi
justificarea
asemenea
„Subsemnatul Patru Popa, motoarele în plin care des- avea o plagă perforantă un să ne relateze cit© ceva noqlijenţe pe care e greu si I.C.S.H., de bine de rău, se
in virstd dc 30 de ani, din <ai(ă piatră pc muchea malu­ corp străin nemaqnetic intra- Pentru că a fost primul să le califici, ci măsuri con­ mai descurcă, ’ce fac cei do
satul Vadu Dobrii, fiind ac­ lui. Si totuşi, munca oameni­ ocv.lar şi o cataractă trauma­ oftalmoloq al Hunedoarei. crete, a-m spune să fie si e- la întreprinderea minieră.
cidentul la ochi am rămas lor de aici se identifica or­ tică. Fiind vorba de un om A ici şi-a început meseria si nerqice. Ar avea de cîştîgat I.G.CL. sau T AP.L., care nu
orb. Un au m-au purtat soţia ganic cu a furnalistuluI sau linăr. cu un sinqur ochi şi aici a rămas. Pe stradă, din- ţoală lumea si tn primul rînd posedă biblioteci proprii ? Este
şi cof)iii mei dc mină. Am tocătorului de pîine, cu a acela foarte grav lovit, fără tr-o sulă de hunedorenî, 90 cumpărătorii. lesne de înţeles : ori se adre­
fost şi la Clinica din Clu). îl cunosc. II respectă. SILVIU NEAG sează bibliotecii municipale
Nimeni nu s-a apucat sil-mi CU timp am stat de vorbă, inspector comercial de stat (care dispune însă de un fond
facă operaţie. Numai docto­ doctorul Jujescu n-a pronun­
rul Dumitru Julescu. de la ţat niciodată cuvintele: „eua,
Spitalul din Hunedoara. ..mie”, „datorita m ie \ nimic
I Acum am vedere. Din miini- OAMENII APRIND la singular. întotdeauna a
le acestui om Scriu scrisoa­ vorbit „despre noî’\ „despre
rea c.u mina mea, li aduc colectivul nostru". Fapte ce nu pot fi
mulţumirile şi recunoştinţa — Fără colaboratorii mei,
mea fierbinte. a soţiei şi fără colectiv n-nş fi reuşit
copidor mei. li urez mu/td nimic. Succesele mele sînt ale
sfiniilate dumnealui şi fami­ LUMINA OCHILOR lor ale noastre. Lucrez de
liei sale", mult cu medicul Agneta
Nagy. specialist oftalmolog, uitate
PATRU POPA cu asistentele şi surorile
Georqela Macra, Elena Călin.
Un an n-a văzut cu ochii Nicolcta Dumitrascu. Sîntem
lui omul care ne scrie. Pen­ şoferului sau pilotului de vedere, am vrut să am şl un fot. rare ne Impărtim bu­ Acum. cind citiţi aceste să remonteze (olul la loc,
tru el lumea intrase In ceai« elicopter. Era dusă asiduu, cu părerea unui şef de clinică curiile şi necazurile, ne aiu- rlndut'l. faptele au intrat de­ să dea cît mal repede „libe r"
întunericului nesfîrşit. Se mare grijă si atenţie, cu res­ de specialitate. Am trimis 1 oră m. ja in anonimat. Dar an fost triajului.
credea pierdut. O povară ponsabilitate întreagă, in nu­ bolnavul la Cluj. A stat acolo — Cum trăitl satisfacţiile zile şi nopţi cînd toată aten­ In altă parte, acolo unde
qrea pentru familie pentru mele aceleiaşi cauze: a o- cîteva luni. Apoi l-au În­ muncii ? ţia era îndreptată spre oa­ linia a iost distrusă, munci­
cei care-1 iubeau şi pe care-i mulul, a lum inii ochilor săi. drumat la noi. Era orb pen­ — Poate fl bucurie mai menii care an muncii fără torii districtelor „L" Subce-
iubea. Astăzi vede. Se m inu­ Batem la uşa unui salon. tru mulţi, iremediabil. Ne-am mare penl.ru un om In jurul să ştie ce e odihna pentru late, Pul, Baniţa, Petroşani şl
nează în faţa frumuseţilor în­ Apoi intrăm. Trei femei in asumat răspunderea opera­ că'uia plutea imensitatea în­ ca pe arterele de oţel ce Vulcan au muncit din noap­
conjurătoare. Vorbele sale virslă discută. ţiei a redobindirii vederii la tunericului. decît aceea a re- leagă Valea Jiului cu Sime- te pînă-n noapte pentru a
sînt încărcate de o bucurie — N-am văzut zl albă din ochiul pe care-l mai avea. dobîndirîi vederii ? Ce-i mai ria să pulseze din nou viaţa, repune linia Jn circulaţie. Ar
omenească qreu de Închipuit. decembrie, anul trecui — ne L-am operat. Iar cînd. la s.'nnnp ca lumina o c h ilo r7 să alerge din nou trenurile. trebui citat fiecare lucrător,
Revederea lumii l-a adus spune Manda Nicula. în cîteva zile după operaţie, a Pentru a î-o reda muncim zi Linia fusese deteriorată în şei de echipă sau picher pen­
exaltări sufleteşti profunde. vîrstă de 74 de ani. Acum venit la control singur, n as şi noapte. urma alunecărilor dc teren tru contribuita adusă. Dacă
Pentru el n-au căutare şi fo­ văd. Bine. M îinile unui om putea spune ce am sim ţii. Cîi am stat la oftalmologie, provocate de ploi. staţia n-o facem, faptul se daloreş-
losinţă decît cuvintele de mi-au redat vederea. El. Palru Popa nu mă văzuse mulţi bolnavi au aflat ră C.F R. Petroşant-lriaj inun­ te aportului colectiv la re­
mulţumire, recunoştinţă, bu­ — Nu m-am gîndiţ că o să niciodată in anul rin cînd îl sînlom ..de la ziar" si ne-au dată In acele ore, cînd apa facerea liniei
curie... mai văd lumina zilei, oame- Iratam. După vorbă ÎSi în­ rugai cu toată insistenta să se revărsa dezlănţuită peste Acum cînd trenurile circu­
Am fost prin saloanele sec­ nji. lumea. Văd. Văd lumea chipuise cum arăl. Cînd a aducem şi din parlra lor mul­ instalaţiile dc centralizare e* lă, e adevărat cu restricţii
ţiei oftalmologie a Spitalului cu ochii mei. Cum a$ putea intrat in cabinet şi a sdus că ţum iri colrle, sincere, docto­ lectrodinamică, Nicolae Po­ dc viteză, aceiaşi oameni
din Hunedoara în zilele cind să-i mulţumesc? (Aniţa Popa. mă vede. că nii mulţumeşte rului Dumitru Jujescu. „Pen­ pa. Serafim Boloqan. alţi c- lac lotul pentru ca circulaţia
oamenii duceau acea înver­ 75 de ani). eu am lărrim at inlîi. tru că din mîinile Ini ni s-a Icctricieni şi montoii de la să reintre in normal- Faptele
şunaţii bătălie cu stihia ape­ Răpim cReva minute şi Cazul acesta a fost nenlru aprins lumina ochilor“ — C.T. Petroşani au muncit din lor. ca alte alîtea mii de
lor. Aici stăpînca o linişte doctorului Dumitru Jujescu. doclorul Jiijcscu al 8 005-lea spuneau ci La vorbele lor răsputeri la demontarea e- fapte do adevărat eroism a-
imperturbabilă. calmul şi — Vă mai am intiţi cazul sau al 3 tOO-Ira în cei aproape găsim de prkoş să mai ledrom oloaiclor şj inversoa- noni;n. nu pot [i uitate.
emoţiile intervenţiilor chi­ Iul Pătru Popa? 20 de ani dc cînd lucrează adăugăm (o r* relor pentru a nu fi deterio­
rurgicale pe ochi. Nimic din — Ca pe multe altele n-am numai la Hunedoara. Nu le GH I NEGREA rate. După re apele s-au re­
tras. s-au in lîIn ii din nou ca ION JURA Pe schelele industrióle ale Hunedoarei