Page 27 - Drumul_socialismului_1970_07

DRUMUL SOCIALISMULUI ^ Nr. 4821 $ MIERCURI 8 IULIE 1370 3

rat" pe zeci de metri de...
U ţ E il m i l lI AGREMENT SUI gunoaie. Şi pe ce loc se află
depozitate gunoaiele ? Pe a­
în
celo unde, cu cîţiva ani
urmă, cercetătorii Muzeului ju­
deţean au descoperit vechile
ZONEIE AGREMENT ABSENTE? urme ale unei interesante
„vila rustica" despre care s-a
scris atît de frumos şi se po­
meneşte în „Ghidul Judeţului
Intr-un sezon pe core ne-om ojunge spre plajo Mureşului, insă mai aproape, in imediata Hunedoaro". Ajungînd mai cu
obişnuit să-l denumim si tu- rîvnitâ de mai mulţi ani, şi nu vecinătate, Io 1 km de oraş, ,greu la pădurea Bejon, oceos-
zktlc, deplasările oamenilor - numai de tineri. Dar pînă se faimoasa pădure Bejon. Spre ta este ocrotită într-adevâr
îndeosebi ale celor din oraşe în­ va apropia Mureşul de oraş frumuseţile şi interesantele* ei cu... sîrmâ ghimpotă core bine­
spre aerul curat al împrejuri­ vo mol trece mult timp şi vor specii de stejari hibrizi care au înţeles „se poate trece" dacă
milor, sint Intense şl justifica­ trebui să aştepte. Se pare că înscris-o în rîndul monumente­ cineva doreşte să o viziteze
te. Zona preorăşenească, locu­ este moi greu de amenajat un lor rare ale naturii vin turişti moi indeoproape.
rile core oferă posibilităţi de drum de citiva km sau să se din întreaga ţară atraşi de Oore n-ar fi cazul ca de
recreere, reconfortare şi toni- pună chiar o cursă de outo- curiozităţile acestui colţ al zona de drumeţie, de turism
flere o forţelor de muncă pen­ buze pe un asemenea traseu. noturiî ! Nu este de mirare că şi recreere preorăşenească să g Prin hărnicia In unghiul
tru o doua xî sînt bineînţeles Renunţînd la Mureş, cetă­ aici au poposit destul de des se ocupe cinevo şi în muni­ întrebări tara răspuns:
cele din apropîere, Io care se ţenii sînt cu gîndul la alte şi turişti străini şi vor moi cipiul Deva ? Poate că o ana­ gospodarilor
poote ajunge In cele cîteva cîteva locuri din apropiere, de poposi pentru că în multe luţ liză atentă şi exigentă în a-
ore libere ole unei după-mese, care dispune oraşul Deva. crări de specialitate se vor­ celoşi timp. Io nivelul munici­ Reeenl s-a lermlnat Nu Întotdeauna cind t® afli că spălatul m llnllor înainte de de
sau de după serviciu. Spre Căprioara ? Cu ce să beşte şî se populorizeazâ frec­ piului. or găsi şî vinovotul pen­ de construit in salul Va* In Hunedoara iţ( dă... buzuna­ servitul mesei n-a fost... sus­
Sînt opţiuni fireşti, îndreptă­ ajungi acolo ? Nu s-ar putea vent acest curios monument tru stările de fapt care nu fac lea Nandrulul un pod rul să iei masa la „Ciuperca*. pendat. La cele cîteva chiuvete
ţite şl, am putea spune, chiar pune în circulaţie un turism ? natural. De ce edilii ©roşului nici o cinste oraşului, ci. dim­ peste apa n ulul numit Nici nu-i nevoie. Hunedoara săpun... nu-I. Nici a)(l deter­
necesare pentru co randamen­ Dar cine să-l pună, cine să nu manifestă atenţia cuvenită potrivă. ¡-ar trezi din moleşeala Pclac. A tît manopera cit ara atîtea cantine. Mîncare genţi. Iar clrpei care stătea incidenţă
tul să devină mal spornic, mun­ răspundă ? Nu se „încumetă" foţă de aceste locuri de care nepăsării pe cei care ar trebui şl materialele s-au asi­ bună, preturi accesibile, ser­ agătată lntr-un cui, dacă-I
co mal plăcută, degojată de nimeni să „escoladeze" pro­ dispune oraşul ? să deo qlas dorinţelor pe de­ gurat prin contribuţia vire... Totul îmbie. Ne-am lă­ zicem proposp li atribuim un
reziduurile oboselii. blema pentru public, că turis­ Ca să ajungi Io pădnreo plin justificate ale cetăţenilor voluntară a cetăţenilor. sat... îmbiaţi la cantina nr. 2 titlu de glorie. întrebăm o lu­
Aşa s-au obişnuit să spună me de-ale întreprinderilor urcă Bejon, pe traseu, Io cco 560 m oraşului. întrebarea e : cine o Concomitent cu aceas­ a l.C.S.H. Era duminică, La crătoare care debarasa mese­ al legii
|| cetăţenii din Deva. Poate - $1 nu puţine - cu regulari­ de oroş - cifra e aproape de va face şi cînd ? tă lucrare, cetăţenii din ghişeul unde se dau bonuri le : de ce n-aveti săpun pentru
ou ocees şî posibilitate de a tate de cursă de călători. Este exactitate - drumul este ,.ba­ C. GRAHU Valea Nandrulul au re­ flotam©, nimeni. Aşteptăm, În­ spălatul m îinilor? încearcă să
parat şl Întreţinut dru­ Spună ceva a justificare. Mal
murile săteşti. trebăm. Nu ne răspunde ni­ trebuia să vedem „unde-1
meni. Intr-un tîrzlu/ vine func­
In această frumoasă ţionara. Agale. Avusese „tre ­ şeful?" Să-l Întrebăm unde-i
0 mmm şi copilul! ei localnicii buri" pe la bucătărie. Dincolo, atenţia şl grija fată de cele Armă albă şi
acţiune s-au remarcat In
mod deosebit
Victor Dragota, V iorcl Ia alt ghişeu, vrem să luăm cîteva sute de muncitori care meditaţie
iau zilnic masa la cantina res­
pline. Tovarăşa nu era nici ea
Berea, Sabin Bencovlcl,
Pe un fro n t cer ajutor fan. Nlcolae Toader. A ­ acolo. Din nou aşleotare, În­ pectivă? N-am mai întrebat.
Adam Toroa, Aurel Şte­
Apoi
trebări.
vine. Fusese
Tot nu primeam nici un răs­
bel Şerban şl alţii. afară sa admire cum se plimbă puns. Şi, mai ales, el n-ar II
oamenii. Ne ocupăm locul la putut tine locul multelor „ab­ După ce s-a îmbătat bine Du­
Pe Salvina Sălăşan pări-nţii drumuri. Soţul şi tatăl copilu­ FLORIN DRAGUlie» masă şl aşteptăm. Ne amintim sente" de la cantină... mitru Ciurariu din Hunedoara
au m arital-o minora, la nîci 16 lui i-a izgonii, părinţii ei şi activist al Comitetului s-a întors acasă sâ facă ordi­
ani. Cu Vichente Goleşte. Dar bunicii copilului nu vor să-i judeţean al U.T.C. ne. A pus mina pe o bardă şi-un
nevăzut n a itf nu legitim, cum se obişnuieşte, mai vad3. Prin grija Consiliu­ cuţit şi şî-a „poftit" familia !a„.
numai aşa, să fie cu bărb-al. lui popular al comunei Lunca plimbare. Soţia cu trei copii
La scurtă vreme Salvina a a­ Cernii de Jos sînt qăzdui.ţi la au scăpat ca prin minune. între­
dus pe lume un fecior. Li vi u ţ dispensarul medical. Sătenii, bat de ce şi-a alungat familia,
Vilturt mari au cobortt nu Cufbuj, Jan Motoc, Dan Ni- Sălăşan (poartă numele mameî,
e m ult de pe dealurile din­ chifor, Aron Flca, Sabin Ma­ cel doi nefii'nd căsătoriţi legi­ oameni de bună-credinţă, le Ciurariu a răspuns cu cea mai
aduc mîncare. se îngrijesc de
tre sud-vest ale Devei. Ape- ra, Tănase loviţă, Ion Vin- tim). Ce s-au mai bucurat pă­ soarta lor; a tinerei mame şi senina seninătate : „Nu eu î-am
. acestea au venit şi s-au ţan, Ion Văduva, Ludovic rin ţii lui ! Vichente Golcşîe, a copilului ei. alungat, ei au fugit I" Drept
i$ repede. Nu fără urme Guran. Pentru tenacitatea şi tatăl lui Li vi u ţ, era nespus de pentru care a fost la rîndu-î
• să ; urme pe care trecă- fndirjirea de care e nevoie mlndru. Avea un lecior. Anoi O mamă şi copilul ei cer a­ poftit să-şi pună armele la ras­
rul neavizat pe străzile o- aici şi care se regăsesc în s-a „zb u rlit“ dintr-o data. Nu jutor. Oamenii din preajma lor tel şî să-şi mânînce unghiile.
şuiul nu le vede Căci ape­ ei ar merita notat numele împlinise ierioru) trei luni cînd ¡-■au înţeles şi nu i-au lăsat Cînd va depăşi voleiul hune-
care au venit şi au trecut fiecăruia din cei peste 20 de !-a izgonit de-acflsă, împreuna singuri. Salvina Sălăşan îşi iu-
~ o furtună continuă să a- oameni care întreprind a- cu mama lui cu lot, urlind în beşle copilul, pe Liviuţ, ca lu ­ Ecuaţia
mina ochilor. Tatăl lui Liviuţ.
zninţe indirect normalul ceasM dificilă operaţie. Dar gura mare că nu vrea să-j mai Vichenle Coleşie, s-a înrăit şi
sîntem siguri că fiecare se
faptele sale de dorean vîrsta pionieratului?
itH oraşului, de data a­ vadă. Nîci părinţii Sălvlnel, i-a ,,uitat". Dar lcqîle drepte
' ista din subterane. Unul va recunoaşte in fapte. bunicii lui Liviuţ. n-au vrut ale statului nostru nu-I vor Vasile Popovîci era salariat
2 cele mai mari şi mai im- Atunci cînd nu se poate să-i primească. O mamă, în ierta pentru la E.M, Teliuc, Intr-o zi a găsit
rtante canale colectoare altfel — şl aici nu se poate vîrstă de 16 an!, cu copilul eî a-şi lâsa neajutorat propriul motiv de scandal în bufetul din
■ oraşului a fost umplut — oamenii recurg la soluţii de nici trei luni, au rămas pe copil l Plosca Apoi s-a adresat orga­
iă la refuz, pe porţiuni de folosite acum 2 000 de ani, dar A lături de fotbal şl box, vo­ Turzil şl la Cluj, In fata vo­ mos sport le aşteaptă, se Im­ nelor de ordine cu expresii şi
te de metri, cu viitură. nu admit ca viaţa normală leiul se bucură de multă apre­ leibaliştilor feroviari dar au pune să se treacă la o muncă cuvinte „alese" pe care nu le
>ele reziduale s-au mai a oraşului să fie ameninţată suda slab din nord-eit. Tempera­ ciere ditn parteo iubitorilor de pierdut acasă trei jo c u ri! mai organizată pentru pregăti­ găseşti în nici un dicţionar. $i4
ecurat o vreme prin ea de ape, de data aceasta din tura minim ă va fi cuprinsă intre sport din municipiul Hunedoa­ Pentru a se scuza această rea unor jucători tineri, do­ pentru că a dovedit calităţi de
re vărsare, dar cînd debi­ canale. Lucrează mai mult 12 ti 14 grade, Iar m o ilm a intre ra. De foarte multe ori evolu­ comportare ineqală, modestă, taţi. dornici de afirmare. In erudit în lingvistică i s-a dat
tor creşte refulează prin pe întuneric (singura ilumi­ VREMEA 22 ji 25 grode. ţia echipei „M etalul", care ac­ se aduc multe argumente, ca­ acest sens şcolile hunedorene acum sâ rezolve o ecuaţîe ma­
ninele de vizitare — pe- nare posibilă aici fiind cea PENTRU URMĂTOARELE tivează in prima serie a d ivi­ re. la o analiză mai atentă, o- oferă largi posibilităţi pentru tematică r 153=2/a-f b.
ol real pentru oraş. Solu- a unei lanterne), aplecaţi de 2 ZILE ziei secunde a campionatului bicctivă, nu rezistă. Cauza rea­ depistarea, formarea şi promo­
rapide de evacuare a vi­ spate, căci înălţimea canalu­ republican, a fostt urmări.tă de lă, pentru că de fapt este una varea tinerilor care îndrăgesc
ril din colector nu există. lui nu permite altfel. Un PENTRU 24 ORE Viemca se men(ine re lo liv fru­ un numeros public. Este un singură, dar cu im plicaţii mai voleiul. In căutarea
t recurs la soluţia extremă metru de înaintare înseamnă moasă, cu cerul vo ria b il. Vintul „amănunt“ pe c-aTe l-am re­ larqi. este cunoscuta de că­ Dîspunînd de un lot omogen,
Vrem© în genercl frumoasa, cu
■ singura posibilă. Intre cam un camion de viitură corul varia b il. Local vor cădea va suflo slob din nord-est. Tem­ marcat şi în scurtele cronici tre biroul secţiei de volei şî valoros, format din jucători
iă cămine de vizitare vi­ scoasă^ cu găleata dată din averse slabe de ploaie. Vintul va peratura - uţet va ria b ilă . transmise pe parcursul cam­ de către antrenorul echipei. disciplinaţi, echipa „M etalul“ unor expresii
ra e „ atacată" de la două mină în mină, Din urmă vin pionatului. Toiul porneşte de la lipsa de Hunedoara va trece cu sigu­
tete de cite un om. Ca în- apele murdare. Pompele au- Acum, cînd s-a Încheiat o disciplină care s-a manifestat ranţă de impasul In care s-a
o galerie de mină cu profil tovidanjezelor trag mereu noqă ediţie, se poate face o fi­ la majoritatea jucătorilor. A ­ aflat, va depăşi vîrsta de pio­ Ion Bighiu din Hunedoara a a­
' c. Se excavează cu lopata apă şi o deşartă In alte ca­ naliza mai amplă privind com­ ceasta a făcut oa unii Jucători, nierat si va putea asigura sal­ dunat tot felul de expresii tri­
M se încarcă in găleţi. Eva- nale libere. „ Ne-ar trebui CÎNEMA portarea echipei „M etalul" în printre care Cornel Stana, Za- tul calitativ core să ducă la viale, le-a făcut pachet şi a
găsit de
cuviinţă sâ le arunce
area se face prin gura că- nişte pompe mici care să o anul competitional 1969-1970. haria Hrîstea si Alexandru într-o zî după nişte oameni paş­
Marcu să lipsească de la şe­
inului de vizitare. La scoată în permanenţă — i n — O facem cu aceeaşi intenţie deplina afirmare a voleiului nici. Acum va avea timp, citeva
ronţ" poate lucra v.n sin­ spun oamenii. Altfel ne ■ ! DEVA: Acţiunea „V u ltu iu l" (Ci- de a ajuta la eliminarea u­ dinţele de pregătire. Iar alţii hunedorean.
nor carenţe care împiedică vo­
nu s-au prezentat la jocurile
ir om. (Folosim termeni oprim des ca să scoată apa*. nomatogroCul ,,Poliîa**J ; Via M ala leiul hunedorean să urce trep­ luni, sâ caute cuvinte şi expresii
■iin minerit — front, galerie înţelegem şl notăm. Notăm —-tirr-rrjaţiffi* („A rta ") ; ŞIM6RLA : C ăldura tele unei afirmări mai depline, oficiale remareîndu-se, dacă se MARIN NEACŞU şi pentru el.
poate spune aşa, Maxim Pa­
(„M u rc ş u t') ; HUNEDOARA ; Fa­
■ dar sînt cei mai potriviţi că la terminarea mai rapidă m ilia lo tn („C onstructorul") • A­ să atingă o cotă valorică pe vel. Zaharia Hristea ş( Iacob
ci). Pe măsură ce Inain- a acestei extrem de dificile ¡qfgy - delheid („S id e ru ig stul“ ) ; CÂLAN: măsura largilor posibilităţi pe Alexandru.
ază. alţi oameni se înşiruie O noapte furtunoasă (,,11 Iu n ie "); care le poate oferi m unicipiul
acţiuni gospodarii munici­ TELIUC : Shorlocli Holmes (,.M ine­ Antrenorul Sergiu Drăgan,
: galerie şi găleata cu vi- n n ru l” ) ; GHCLAR : Baladă pentru Hunedoara- prelulnd conducerea tehnică a
xră merge din mină In piului ar trebui să angajeze M oriuca („M in e ru l“ ) ; PETRO­ Din 22 de partide jucate, vo­ echipei „M etalul", şi-a asumat întreprinderea Utilaj
ŞANI : Cu mine nu. madom I (,,7
înă pini1 la ieşire. Un grup fiecare întreprindere cu cîte noiem brie") ; Oraşul visurilor leibaliştii hunedoreni au cişti- o sarcină dificilă. Avtnd un lot
de oameni de ţa l.G.C L., ceva. Căci un colector prin­ (,.R epublica") ; LfJPENI: Riscurile gat 10 şi au pierdut 12, dintre reslrîns, chiar foarte mic pen­
(„M u ncito re sc") ;
meseriei
Elviro
proveniţi din diferite formaţii cipal umplut pînă la refuz M odigan (,, Cui lu m i") ; LONEA : care 3 susţinute pe teren pro­ tru o echipă divizionară, el
18,00 Deschiderea em isiunii ;
de lucru, de diferite meserii, cu viitură şi nedesfundat in 10,05 Universol-şotron - enciclo­ Virsla ingrată („M in e ru l") ; A N I- priu. Cu punctele acumulate, s-a văzut deseori pus in situa­ construcţii transport
IvOASA ; N oile aventuri ale răz­
pedie pentru copii ;
constituiţi în echipe pe bază timpul util reprezintă un 10.30 Carnet economie IV ; b unătorilor („M uncitoresc") ; PA- echipa „M etalul" ocupă un loc ţia de a juca pentru că nu a­
de voluntariat fac de aproape reni pericol pentru oraş. 19.20 1001 de seri — emisiune pen­ R OŞ£.\l : Fratele dr. Homer (,,£« modest în prima jumătate a vea la dispoziţie Jucători aptî,
SîngcroasQ
n e rg la ");
PEYRILA :
o săptâmînă această muncă. tru cei mici ; nuntă macedoneană („M u n c ito ­ clasamentului. Se put£a reali­ cu o pregătire corespunzătoa­
19.30 Telejurnalul de seară ;
Notăm numele cîtorva : loan ION CIOCLEI 20,00 M u tică populară româneas­ resc") ; VULCAN M ina cu b rilian te za un procentaj superior dacă re. Din cauza lotului restrlns,
echipa
o
compOFiare
avoa
că ; („M u n c ito re s c "); URlC ANI: An- antrenorul nu a putut lua mă­ Bucureşti
20,15 Tcle-clnnm otcca : „G ră d in a d ic ta to ru l din umbră („7 Molem- constanta, fără acele fluctua­
b rio "); BAROATENI : Ziua in core
do cretă" (premiero po vin p c ţlii („6 August1') ; ORAŞTIE: ţii de formă, din ultima parte surile impuse Îm potriva Jucă­ ♦
ţoră) ; E iploxie in mun(i („P a tria “ ) ; Fuga a campionatului, cînd s-au ob­ torilor car© au comis diverse
22,05 Cronica literară ; buestrajului („F la c ă ra "); GEOA-
22,20 G ala m arilor interpret! ro­ GI'J-DAI : Vadul io d u lu i; HAŢEG: ţinut doar 4 victorii din '11 abateri şl nici nu a putut face — Otojieni telefon 337540
mâni. Ion D ocion ţi farm e­
cul o p e re te i; R âib iin â lo ru l („P o p u la r"); BRAD: partide 1 Pentru a ilustra com­ unele schimbări în echipă pri­
22,45 Telejurnalul do noapte | Nu II trist („S te a u a roşie") ; GU- portarea Ineqală a echipei vind jucătorii mai în vîrstă. Recrutează prin secţiile
RABARZA*
(„M m o ru l") ; I*
ilu iii
23,00 închiderea em isiunii.
LLAr Adio Tezos („L u m in a ").
„M etalul" avem nenumărate Pentru ca echipa de volei
exemple. Voleibaliştii au cîştl- „M etalul'' să obţină rezultatele sale din:
qal In deplasare la Cfmpia pe care Iubitorii acestui fru­
O BRAŞOV - str. Transilvaniei, nr. 28, telefon
Sport: 22,30 Recital Charles Axnovour;
KAÜIU cJ.Ou Concert de muzică ujo aro; 0 ,0 3 - 24207 ;
3,u0 Estrada nocturnă.
K/tOURAMUc II : 0,00 Program mu- © CLUi - str. Fabricii, nr. 125, telefon 22743 ;
ilcoi oe d im ineaţă; 7.00 Roolojurnal;
PROGRAMUL I : 6 05-9.30 Mutică 7,10 Hrogrom muzical de dimineaţă G TIMIŞOARA - str. Gării, nr. 3, felelon 22185;
}) a ctualităţi; 9,30 Viaţa cărţi lor ; (contmuorej ¡ 8,10 Tot înainte; 6.23 Campionatui judeţean al
10,10 C u m do limba germană; 10,30 Mari interpret! — Emil Ghilels; 9.OU . G CRAIOVA - str. Caracal, nr. 165, telefon
Vreau sâ ştiu: 11.05 Potiium Carmen; Lăutari vesti(l; Pctrică M o ţo l; 9,10 31218.
11.30 De toate pentru io ţI... turiştii; Curs de limba germano; 9.30 Ansom-
11,42 Sloiul medicului, 12.00 Mutica bl or i corole siudenţejii; 9,45 M a ti­ juniorilor ELEVI PENTRU ŞCOALA PROFESIONALA „UCE­
u jo a ro ; 12.05 Ştiinţă, tehnico, tonte- neu dâ operă: 11.20 Melodii de pre-
n c ; 12.30 Melodii populore; 13,00 Ra­ lubndenl; 11,50 Haglni din opereta NICIE LA LOCUL DE MUNCA"
diojurnal; 13.10 Avonpremicrâ COll- Cibouletto de Reynoidâ Hahn; 12,03
d ia n ă ; 13,22 Muileâ uşooră; 1J.O Avonpremieru coiiaiană; 12,15 Con­ Clasament final Pentru meseriile MECANICI UTILAJE şi STRUN­
Dm comooio folclorului: 14,00 Calei­ cert de prinz; 13.30 Uncia veselă (re-
doscop munco! ; <4.40 Publicitate ra­ luors) ; 14,03 Melodii populare; 14.30 GARI IN FIER pentru anul şcolar 1970-1971.
dio; 14,50 Musicâ populară, 13,00 Se­ M utică uşoară; 14.55 Ştiinţa la zl ; 1. Constructorul Hunedoara 20 11 5 4 55-21 27
rial radiolomc pentru tinenl ascultă­ 13,00 Galeria marilor cintăreţi; 15,30 2. Preparatorul Petrila 20 11 4 5 47-23 26 Candidaţii trebuie sâ fie absolvenţi a 8 clase
tori; 15,30 CompoiitoruJ săpiămimi : Cintă Jon Toilion, 13.40 Publicitate elementare, sâ aîbâ 18 ani împliniţi la 31 decem­
*■ Henry Purceii; 16 00 Radiojurnal ; radio; 16,00 Radiojurnal; 16.20 Don- 3. Dacia Orâştie 20 8 8 4 35-26 24
16,20 Doino, doino, cîntec dulce ; surl simfonice; 16.55 Statul medicului; 4, C.F.R. Simeria 20 11 1 8 48-29 23 brie 1970.
«o. .......... 16.30 Consultaţie juridică; 16.40 Pa- 17.C0 Muzică u$ooró ; 17,35 Cărţi de 5. Minerul Aninoasa 20 8 7 5 24-25 23
fiinI din operetele lui l o e w c ; 17,05 pretutindeni; 17.S5 Concert de muzi­ Informaţii suplimentare se pot obţine la adre­
Antena tineretului. Voro ‘ 70; 17,50 că populoră; 16,30 Curs de limba 6, Minerul Vulcan 20 8 4 8 44-36 20
Muzică populară; 17,55 Sport |l mu­ germonă; 16,50 Rccitolurl Aldo Cícco- 7. Energia Deva 20 9 1 10 45-47 19 sele de mai sus. Doritorii vor trimite cererile la una
Deva. Vedere din centrul oraşului. jic ă ; 20.05 Toblelo do seară; 20,10 lini, Emilio Petrescu, Ştefan Ruha 1 8. Parîngul Lonea 20 7 5 3 21-32 19 dintre adresele respective.
365 de cinteee; 20 20 Argherlono ; 19,30 Meridlono lirice; 19,30 Noopla
20,25 Zece melodii preferate; 21.00 bună. copil; 20.00 Lieduri; 20,15 Teo- 9. Constructorul Lupenl 20 7 2 11 27-48 16
Foto : N. GHENA Vocile ortel moderne; 21,20 Melodii Iru rodiofcnic; 22.00 Jazz; 22,25 Ac- 10. Energia Paroţeni 20 6 1 13 29-58 13
de Emanuel loneicu; 21.30 Moment luolitateo muzicală: 23.05 Discuri ra­
re; 24.00 Din creaţia voeolă o Iul 11. Gloria Haţeg 20 4 2 14 20-50 10
poetic! 21,35 Solista serii - Dorina
Benjam.n Brltten; 0 37-1.00 Sulta do
Drăghlcl ; 22,00 Radiojurnal \ 22,20 balet La piaţa de M ihoil Jora.
întreprinderea i
O dolă cu creşterea eaden(e| po­ o personalitate marcantă a vîeţil anvergură Dupâ cum m enţiona un pe M ane o unor obiecte cu dlo- prognotarea In u n da ţiilo r. Da a ltfe l, cative a cuceririi jp o ţiu lu h şl pe
ţi lor făcuţi de om in Cosmoi, sca­ ş tiin ţific e sovietice, obiectivele pro­ comentator ş tiin ţific ol agenţiei metru! de 50 km. Dacă ţinem sea­ unul din conducătorii grupului de cel, p u ţin i Iq număr, care vedoou
de frecvenţa prem ierelor ie rn a tic* gram ului sp at'al al U niunii Sovieti­ TASS, astronom ia vo (I un impor- ma de faptul că m ajorilateo foto­ cosmonauţi sovietici, N ikoloi Komo* In saltul omului in Cosmos o sim­
nole. Am ojuns iă ne am intim o- co sînt dofinite de necesitâtilo şti­ toni beneficiar ol acestor staţii or­ g ra filo r Lunii şi planetei Marte, nln, sublinio că oiperim enlaroa in plă aventură. Astronoulul american
proope cu nostalgie do PRIMUL inţei (i econom iei. bitale. Un telescop roentgen ţi onl realizate din aproplcreo acestora, continuare a unor sisteme ele no­ N ell Armstrong, a flo l zilele trecute
sputnik, de RRIMuL zbor al celui in ce priveşto ştilnto, facturile mici telescoope optice ou şi fost perm it observaţii jim ilo re , apare a- vei „S o iu i" nu constituie punctul in vizi 16 in tl.R S S„ sublinia co şi montaj
core a losl G agorin, do PRIMELE sini d are . Nu sînt necesoie argu- Instalate Io bordul prim ului obsor- videntâ u tilita te a -„in s ta lă rii" unor principol ol program ului, dotă fiind program ul sp aţia l al S.U.A. pre­
urme lă io te in praful lunar do bo- vede reallzorea, peste doi ani, a
coneii lui Armstrong. Ce] puţin în unor a ip e rie n ţe sim ilare celor din
urm ătorii cîţiva ani — perioada progrom ul „S clu x".
pentru care nu sini anunţote dc- A ndrion Nikolaev şl V ita li Sevai-
bnreări pe o ile planete — elem en­ lianov muncesc în CoJmos. Au îm­ Şantierul LEA 400 k
tul senzaţional va fi eclipsai da brăcat, putem spune, haine de lu­
munco osiduâ ce coraderizcazâ os- cru. A lţii le vor urma îm brăcaţi la
lăzi. Ic G proiim oliv zeeo oni de la fel. Aceasta este ultim a modă cos­
lansarea prim ului sotclit o rtifi cio( mico. D ar in tim p co moda pămin- Deva-Sibiu .
ol P âm inlului, era tp o (ia lă .
laană depinde adesea de ca priciile
Ceea ce se <oce o iiâ z i in Cos­ unor creotori, cea cosmică decurge
mos - oricare ar li numele vehicu­ din însăşi esenţa etapei In care 10
lului spa(ial fa bordul căruia sa afla cosmonautica. loco do anul cu sediul la Electromonr
petrece acţiunea - este deja da trecut, in tim pul tb o ru lu l circum le-
dom eniul muncii obişnuite şi poa­ restru efectuai de troica ,.S e iu i"-6 ,
te locmoi acest fopt demor.ttroozâ 7 şi 6 asistăm la „co s m o in a re o " telefon 1261"
cel mai convingător progresul uriaş mente deosebite pentru a convingă valor astronomic spoţiol al U R S S. observatoare astronomice in tona lărgirea incom ensurabilă o lu cră ri­ unoi romuri induslriale foarte pă-
rculiXol de om, inlr-un interval foar­ pe cineva do u rio ţe le avantaje po - satelitul „Cosmos 215", lonsat in dm apropierea Pâm intului. lor cu carocter a p lica tiv, o cerce­ m inlene cum esle m etalurgia. A-
te scurt, in domeniu! cuceririi spa­ care zborurile in Cosmos le oferă 1968 In com poroţie cu instrum ente­ Alto aspecte ole „m u ncii cotidie­ tă rilo r m cdico-blologice. D ecla ra ţi­ lunci, In octom brie, o fost efectua­ ANGAJEAZA URGENT
ţiu lu i cosmic, cure a devenit pen­ cercetătorilor din dom eniile cele le terestre, acestea erau telescoope ne in Cosmosul cotidian" (cuvinte­ ile făcute do factori de răspundere tă prim a sudură în Cosmos in con­
tru el un loc de muncă. moi diferite. Programul nave! „So- mici, dor co n d iţiile deosebii de la- le opar(m cosm oroutulul Andnan ci program ului spafial sovietic, d iţii de vid in a lt şi im ponderabili*
Com unicatele privind evoluţia na­ iuz" d em o m lrcoiă , de asemenea, vorabilo de observare in core ou t'ik o la e v j subliniază şi mai mult printre care şi constructorul p rin­ laic. Alt« ramuri industriale ii vor P MUNCITORI n e c a l if '*1
vei cosmice „S o iu i-9 ", cel moi re­ cu prisosinţă oeesl topi. Un sin­ fost plosalo Ic-a mărit considerabil ca ra:le ru l a plica tiv ol experienţe­ cipol ol navelor „S o iu z“ , conturea­ urma - după cum sublinia ziarul
cent din serio vehiculelor cosmica gur exemplu : se ş tii că în aforo eficienţa. Au fost calculate şi po­ lor sp a tio !- sovietice, carocter pe ză coordonatele experienţelor spo­ „P ra vdo ". Cosmosul devine fol moi Cazare ţi transport g rj ^ de ca,;|ieate cu
sovietice, anunţă, de altfel, loco* unor cercetări ştim ţîIicc curente, e* s ib ilită ţile unui telescop cu o o g lin ­ core-l regăsim şi Iu ,,S oiul-9” . AsI- lia te sovietice, v iiin d crearea de m ult un loc de muncă pentru spe­
nic, începutul ori s lirţilu l unei „ f i a fcd u o le de A ndrion N ikolaev şi dă de doi metri, deslinot fu ncţio­ fel, cercetările gcogrofice |>; geo­ staţii orbita le pentru observaţii a- cialişti de d ife iite profesiuni. Şi o- In tuna iulie se cJes^eserla de betoniţti ţi e-
de lucru" în Cosmos. Indeportin- V ita li Scv’ostianov, program ul ,,So- nării in Coimcs. împreuna cu d is­ logice efectuate din Cosmos îşi vor supta v ie ţii pe maro şi po uscat, lă lu ii de denumirea cosmonaut va durată de 3 luni pentr
duse do Terra, omul se apropia iiiz-9", co ş> program ele unor nave pozitivele auxiliare, acest telescop putea găsi o lorgo aplicare da p il­ pentru cercetări astronomice. O mal figura tot mai des cuvîntul da
precedenta din oceaslâ sene, pre­ vo eintori opror.im aliv o tonă şi vn da in prospoclareo zăcăm intelor de bună cunoaştere a Păm înlului - a- inginer, medic, biolog, astronaut.
lot n<oi mult de nccesrto|i!e locui­ văd pregătiri legale de crearea in perm ite observarea, de pe o o rbi­ m inereuri, cercetarea învelişurilor cesla esle laitm otivul program ului leC,riCieni' cNEFICIAZA de spo r u r i DE
to rilo r o ccr'e io După cum d e d a i a viitor o unor tla (ii orbitale ce vor tă circum lerestrâ, a unor d eta lii Iu* de gheţorl de care depindă volu­ spaţial sovietic, laitm otiv de natu­ CEI CALIFICAŢI C M . „8/1968
recent ocadcm icionu! Sons Pclrov, permite evpenmente ştiinţifice de nare cu diom etru de 300 m etri, Iar mul do opâ ol n u rilo r de munte, ră sâ convingă asupra la lu ril a p li­ TOTH ADALBERT ŞANTIER PREVAZt u