Page 28 - Drumul_socialismului_1970_07
P. 28
4 DRUMUL SOCIALISMULUI O Nr. 4821 » MIERCURI 8 IULIE 1970
delegaţiei de partid
gy eriiam entafe sovietice Comunicatul P.C.I.
Prezenţe în legătură cu criza
în tara noastră de guvern din Italia C ÏÏ2 D
româneşti
Mitingul prieteniei Recepţia de la Ambasada Agerpres, Nicolae Pufcea, GAZE... SOLIDE
ROMA 7 — Corespondentul
In lakuţîo (Siberia de
La Varşovia s-au încheiat
de guvern declanşată lunf în
lucrările celui de-al XlX-lea
româno-sovietiee rurgie cardio-vesculeră, la sebii interes şi apreciată de transm ite: In legătură cu criza Nord) au fost descoperite
către specialişti
cu renume
zăcăminte de cea 15 tri-
Congres internaţional de chi
Parti
Italia, Biroul Politic al
mondial, prezenţi la congres,
lioone metri cubi de ga
dului Comunist Italian a
ca o contribuţie originală a
dat
Uniunii Sovietice care au participat specialişti şcolii medicale româneşti. publicităţii un comunicat în ze... solide. Această store V
neobişnuită pentru gazele •
care apreciază că modul cum a
din 25 de sLate. Din Româ
C.C. al P.C.R., prim-secrelar al nia a participat prof. dr. do noturole se întîlneşte in
Ht....3fi.u.irfflE n Comitetului municipal Bucu cent Florian Mandache, di procedat premierul Rumor — ţinuturile cu pâmînluri
„fără să încerce o dezbatere
reşti al P.C.R., primarul qenc- rectorul clinicii chirurgicale Medalia „K arl Friedrîch veşnic ingheţote şi se ex
ra! al Capitalei. Ambasadorul Uniunii So României in Uniunea Sovieti în parlament $| evltînd orice plică prii. oceeo că la
deţ. Dumitru Popa, Ştefan V oi vietice la Bucureşti, A. V. Ba că, membri ai C.C. al P.C.R., a spitalului „Brâncovenesc“ Gaub“ , una dintre cele mai confruntare sau contacle între presiuni de 250 atmosfere
lée, qeneral-colonel ion Ioni- întîm pinat cu puternice a sov, a oferit marţi seara. In aj Consiliului de Stal si ai qu- din Bucureşti, care a pre înalte distincţii ştiinţifice ce principalii exponenţi ai coali rntîlnlte la adîncimi de
tă. Chlvu Stoica. Constantin plauze a luat cuvîntul tova saloanele Ambasadei, o recep vernulul, conducători de insti zentat un referat privind me se acordă în R. F. a Germa ţiei — este cu totuT anorm al'. cca 2 500 m şi la tempera
Pirvulescu şi Alexandru Sen- răşul Ion Gheorqhc Maurer. ţie în cinstea deleqatiei de par tuţii centrale si orqanizalU ob toda tratamentelor în c-azul niei. a fost conferita pentru Remarcînd că aceasta consti turi core nu depăşesc plus
covici. Cornclm Măncscu, A luat apoi cuvintul tovară tid şl guvernamentale a Uniu şteşti şi alte persoane oficiale. arteritelor la bolnavii tineri. anul 1970 savantului român tuie un fapt de o extremă qra- 25 de grade C, moleculele
m inistrul ofaccrilor externe, şul A. N. Kosîqhin care n fost nii Sovietice, condusă de to prof. dr. Elie Carafoli, direc vilate. documentul P.C.I. a de ape subterane adună
Vasile Vlad, şeful secţiei re salutat cu vii aplauze. varăşul Alexei Nikoleevîci Ko- Au luat parte M. A. Suslov. Expunerea profesorului ro tor al Institutului de mecani preciază că situaţia din tară (n jurul for moleculele de
laţii externe a CC. al P.C.R., In repetate rînduri asistenta A. A. Gromîko. K. V. Rusakov, mân a fost primită cu un deo că aplicată din Bucureşti.
Teodor Marinescn, ambasado a subliniat cu aplauze înde- sîghin. preşedintele Consiliului — membri ai deleqatiei de par a devenit îngrijorătoare, da gaze, formind oşo-numitii
torită refuzului guvernului de
rul României în Uniunea So lunqale cuvântările rostite dind de M iniştri al U.R.S.S., membru tid şi quvernamentale a Uniu a adopta o linie care să meargă hidraţi.
vietică. Tamara Dobrin, vice expresie sentimentelor de înal al Biroului Politic al C. C. ai nii Republicilor Sovietice So Exploatarea unor astfel
preşedinte al Consiliului Na tă preţuire, stimă şi frăţească P.C.U5. cialiste. pe calea unor măsuri eficiente de zăcăminte este tot otit
tional a! Frontului Unită prietenie care unesc popoarele Au participai tovarăşii Ion Au luat, de asemenea, parte In Comitetul pentru dezarmare cu caracter popular. Conside- de simplă ca şi o celor
ţii Socialiste, Mihai Roşianu, román şi sovietic. rtnd această decizie drenl. o în obişnuite : este suficient
preşedintele Consiliului Gene M itinqul ia sfirşit tntr-o at Gheorqhc Maurer, Paul Nlcu* Şefi ai m isii/pilor diplomatice sc se foreze o sondă şi
ral A.R.L.US., Miron Nicoles- mosferă însufleţită. Minute în lescu-Mizi), Gheorqhe Pană. acreditaţi in România $| alţi cercare de a deplasa spre să se injecteze în ea un
cu. preşedintele Academiei Re şir, prin aplauze şi aclamaţii, Gheorghe Rădulescu. Ilio Ver- membri ai corpului diplomatic. Dezbateri fn problema dreapta politica italiană. P.C.I. cotolizotor, co presiunea
publicii Socialisle România, cei prezenţi în marca sală dau det. Emil Drăqănescu, Janos înainte de începerea recep observă că. în unele cercuri în zâcămînt sâ scadă şi
Zaharia Stancu, preşedintele qlas voinţei lor de a întări şi Fazekas, Dumitru Popa. Leonte guvernamentale, ..s-o dorit şl gazul sâ treacă în starea
Uniunii Scriitorilor, vechi m i dezvolta pe mai departe leqă- RăUu, losîf Banc. Mihai Gerc, ţiei au fost intonale Imnurile se doreşte exercitarea unui pu luî obişnuită.
litanţi ai mişcării munciloreşti turllc de prietenie şi soli Ion lonită, precum si Mihai Ma- de stat ale României şi Unîu* demilitarizării teritoriilor ternic şantaj îm potriva Parti
din tara noastră, Ion Ioan. ca daritate dintre Partidul Co nii Sovietice. „VINATOARE-
zangiu la Uzinele G riviţa Ro munist Román şi P.C.U.S.. de rincscu, Ion Pătan, vice In timpul recepţiei, care s-a dului Socialist şi a stlnqii de- NEOBIŞNUITA
şie. preşedinţi ai Consiliului de M i mocrat-crestine*.
colaborare mutuală fructuoasă desfăşurat in tr-o . atmosferă O „vînătoare" neobiş
Au fost intonate im nurile de dintre România şi Uniunea So niştri, Corneliu Mănescu. mi submarine Documentul menţionează în nuită s-a desfâşurot luni
stat alo Uniunii Sovietice şi vietică spre binele ambelor nistrul afacerilor externe, Va caldă, prietenească, tovarăşii continuare că ..există condiţii timp de opt ore pe aero
Republicii Socialiste România. popoare, al cauzei qeneralc a sile Vlad. şeful secţiei relaţii M. A. Suslov şî Paul Nicu- pentru a sc deschide calea portul parizian Orly. Un
M itingul a fost deschis de socialismului şi păcii în lume. lescu-Mizil au rostit toasturi. GENEVA 7 — Coresponden a te rito riilo r submarine. Pro- ghepard, adus la bordul
tovarăşul Dumitru Popa, mem externe a C.C. al P.C.R.. Teo tul Agerpres, Horia Liman, nunţindu-se în favoarea insti unor soluţii politice mai avan unui avion din Dakar, a
bru al Comitetului Executiv al (Aqeqpres) dor Marinescu, ambasadorul (Agerpres) transm ite; In şedinţa dc marţi tu irii unei forme internaţionale sate. bazate pe o participare reuşit sâ iasă din cuşcă
a Comitetului pentru dezarma de control el a subliniat vo mai largă a forţelor democra şi sâ părăsească oporo-
re în care s-a discutat pro caţia universală a unui tratat tice şi a oamenilor m uncii'. Co tul, stîrnind panică In rîn-
blema dem ilitarizării te rito rii de demilitarizare a teritoriilo r durile posagerilor şi per
muniştii. sc subliniază în comu
lor submarine, delegaţii Me submarine. său. delegatul nicat. adresează un apel la uni- sonalului aeroportului. Pe
La rîndul
xicului şi R.A.U. au făcut uncie
Oaspefi in vechea capitala propuneri de îmbunătăţire a R.A.U., Hussein Khallat, a pro taie. fermitate şi iniţiativă so ste 50 de poliţişti de pe
sâ
aeroport au încercat
proiectului de tratai aflat
in
pus continuarea neqocîerilor Şi
cialiştilor
şi
din
P.S.I.UP,
core
prindă
animalul,
dezbatere. Reprezentantul me garantarea utilizării paşnice a P.S.I., oamenilor muncii mem timp de cîteva ore reuşise
V xican, Jorge Castaneda, a opi teritoriilo r submarine. bri ai Partidului democrat- sâ se focă nevăzut. Pinâ
!a sfîrşlt, ghepardul şi-a
nat că ar fi necesar ca în pro Şeful delegaţiei sovietico. creştin, care şi-au alirm at do făcut reopariţia într-un
a petrolului românesc iect să se includă obligaţia A. A. Roscin şi-a consacrat rinţa de a sc opune politicii opropierea pistelor de ate-
lan cultivat cu grîu
continuării negocierilor în ve
din
îndeosebi problemei
cuvîntul
de criză.
controlului.
derea dem ilitarizării complete
rizore, unde s-o lăsat cap
turat fără să opună nici
In cursul dim ineţii de marţi, chimic, de perspectivele dez direcţie colectivului rafinăriei, cipală a creşterii cu 42 la o. rezistenţă.
membrii deleqatiei de partid voltării in continuare a aces A. N. Kosîqhin şi ceilalţi oas sută a productivităţii muncii
şi quvernamentale a Uniunii tor întreprinderi modeme. peţi sovietici şi-au continuat în urm ătorii 5 ani. \ „ZETOR-8 011 *
Sovietice, in frunte cu A. N. Conducătorul delegaţiei sovie vizita la combinatul petrochi Subliniind această participa Situaţia din Irlanda de nord
Kosîqhin, preşedintele Consi tice şi ceilalţi oaspeţi mani mic aflat în vecinătate. O re plenară a lor la înfăptuirea De pe benzile rulante
liului de M iniştri al U.R.S.S., festă un deosebit interes pen mică expoziţie prezentata oas politicii partidului si stalului I ale Uzinei constructoare
membru al Biroului Politic al tru concepţia dc adîncire con peţilor, la încheierea vizitei, nostru, a sarcinilor puse in fa de tractoare din Brno o
C.C. al P.C.U.S. au fost oaspe tinuă a prelucrării şi chimiză ilustrează paleta produselor ta poporului. în opera de con DUBLIN 7 (Agerpres). — să sesizeze Organizaţia Naţiu Republicii Irlanda. Patrick H il ieşit recent cel de-al
ţii vechii capitale a petrolului rii petrolului, rod al transpu realizate în combinat, cu o struire a socialismului, mun M inistrul afacerilor externe al nilor Unite asupra situaţiei din lery. „Sint uim it — a spus el 50C-lea troctor tip „Zetor-
românesc — Ploieşti. împreună nerii In fapt a Directivelor largă utilitate în cele mai di citorii uzinei relevă cu mîn- Republicii Irlanda. Patrick H il- Ulsler. Guvernul de la Dublin, — că m inistrul de externe at 8 Ot 1 ”. Acesta este cel
cu deleqalia sovietică se allau Congresului al IX-lea şi al X - verse domenii. drie rezultatele muncii lor în lery, a anunţat luni scara la s-a prcci/al in cercurile ofi unui sJat a putut da dovadă mai mare dintre maşinile
tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, lea al P.C.R. Impresiile culese de oaspeţi truchipate în instalaţii petro Dublin că In după-amiaza a- ciale. intenţionează să ceara de atUa lipsă de curtoazie pen din fomifio tractoarelor
membru al Comitetului Execu Prezeniînd capacităţile de îşi găsesc expresia în însem liere de mare tehnicitate ce au ceteiaşi zile a făcut o vizită îndeosebi sprijinul O.N.U. tru a vizila Irlanda de‘ nord „Zetor". Incepind din o-
tiv, al Prezidiului Permanent producţie, directorul Bujor O l- narea făcută de A, N. Kosî fost medaliate la numeroase secretă in cartierul populaţiei pentru interzicerea tuturor de fără să mă anunle pe mine nuf 1946, cînd pe poarta
al CC. al P.C.R.. preşedintele tcanu informează că moderna qhin în cartea de aur a com expoziţii şi tîrqurî internaţio catolice Falls Road din capi m onstraţiilor în Irlanda de sau guvernul nord-îrlandcz. cu uzinei a ieşit primul troc
Consiliului de M iniştri, şi Paul rafinărie de la Brazi prelucrea binatului petrochimic : „O uzi nale. Cel moi nou produs — tala Irlandei de nord. Bclfast. nord şi dezarmarea civililo r alît mai mull în actuala si tor, peste 400 000 de trac
Niculcscu-M i2il, membru al ză anual peste 4 milioane tone nă de nivel foarte înalt, de prevenitorul triplu dc erupţie, H illery a precizat că această care deţin arme in mod ilegal. tuaţie foarte serioasă. Nu pol toare cu această marcă
Comitetului Excculitv, al Pre litfii. realiz.înd o mare diversi vîrf. avansată din punct de distins cu medalia de aur la vizita, făcută la cererea pri ★ considera această vizilă drept au fost asambîote pe
zidiului Permanent, secretar al tate de produse, marca lor fi vedere tehnic. Urăm succese lîrqul din anul acesta de la mului ministru a) Republicii BELFAST 7 (Agerpres). - folositoare si o deplor". conveierele uzinei din
C.C. al P.C.R. ind cunoscută în multe tărî, in continuare colectivului uzi Lcipziq — constituie de altfel Irlanda. Jack Linch. a avut Primul, ministru , al Irlandei de La rîndul lui, reverendul Brno. Aproximativ 50 la
Pe moderna autostradă la înlre care şi Uniunea Sovie nei“ . o premieră mondială. România scopul de a contribui la ..re nord. James Chichester-Clark. Ian Paisley, unul din liderii sută din producţie este
trecerea prin comune, popu tică. In drum spre uzinele con fiind singura tară care reali ducerea incordării" înlre popu şi-a exprimat surpriza în legă populaţiei protestante nord-ir- destinată exportului. v< .
laţia a salutat cu căldură pe Se vizitează apoi instalaţi structoare de utilaj petrolier zează un aslfet de aqreqat per laţia catolică nord-irlandeză. tură cu vizita neanuntală fă landeze. a calificat vizita lui
înalţii oaspcli. In comuna Po- ile de reformare şi cracare ca „1 Mai", tovarăşii A. N. Ko fecţionat. El este prezentat proteslanti şi trupele britani cută în cartierul catolic din H illery drept „u-n amestec des b ib lio te c a d e stat
liqralu, la intrarea în judeţul talitică. unde se produc ben sîqhin şi Ion Gheorqhe Maurer oaspeţilor pe platoul general ce. Bclfast. Falls Road, dc către chis în treburile interne" ale DIN BERLIN
Prahova, ei sînt întim pinaţi de zine cu cifră octanică ridicată parcurg străzile oraşului Plo de monta) al întreprinderii. In acelaşi timp, M inisterul ministrul afacerilor externe al unei provincii britanice. Printre cele 21 000 de
llie Cîşu, priin-secrclar al şi hidrocarburi aromate. Sin ieşti înlr-o maşină deschisă, A ti depăşit cu o clasă. în a Afacerilor Externe al Republi
Comitetului judeţean de par tern in plin peisaj industrial, cscorlală de motociclişti. Lar- cest domeniu, principalele in cii Irlanda a inform at pe am \ biblioteci din Republico
tid. preşedintele Consiliului unde cemplexilalco proceselor qile bulevarde sint animale de dustrii producătoare din lume basadorii acreditaţi la Dublin Democrată Germană, Bi
popular judeţean, de alţi re tehnologice se desfăşoară pe mulţimea de ploiesteni care a — subliniază tovarăşul A. Ko că guvernul irlandez a hotărât blioteca germană de stat
prezentanţi ai organelor loca verticală. în gigantice retorte linu l să-şi exprime sentimen sîqhin. conducătorul deleqatiei din Berlin, întemeiata cu
le de partid şi de stat. Deasu şi coloane. Intr-o sală de co tele dc prietenie fată dc solii sovietice. DUPĂ AURIRII! DIN CIPRU ) peste 300 de ani in urmă,
pra autostrăzii se văd mari mandă — creierul instalaţiilor poporului sovietic. A ici arc loc, de asemenea. ţ ocupă un loc de frunte,
panouri pe care sint înscrise de cracare catalitică — se fa însoţiţi dc ministrul Indus 0 demonstraţie dc înălţare a Succese importante i In anii puterii populare,
urările : „Bun venit stimaţi ce un scurt popas. Aici are triei construcţiilor de maşini, unei variante modernizate a ea o devenit un impor-
oaspeţii", „Trăiască şi sg se loc o scurtă discuţie intre Ion Avram, de membri ai co binecunoscutei instalaţii de ale forţelor patriotice NICOSIA 7 (Agerpres). — tică de Centru 2 locuri. U l \ tont centru cultural, de
întărească prietenia româno- oaspeţi $i gazde privind carac lectivului do conducere al foraj 3Dh. pentru săparea son Luni seara au fost anunţate la timele două mandate în Ca i învăţâmînl şi educaţie
sovietică“ ! teristicile procesului tehnolo Centralei industriale de utila delor la adînci<ml de peste din Vietnamul de sud Nicosia rezultatele definitive mera Reprezentanţilor au re . pentru oomenii muncii.
Ne apropiem de Ploieşti. Ra gic- Subliniind că Uniunea So je petroliere şi ai uzinei, oas 5 000 m. Sc cronometrează - ale alegerilor generale din Ci venit unor candidaţi indepen 1 punînd la dispoziţia citi-
finăria şi combinatul petrochi vietică posedă mori rezerve de peţii vizitează Uzina 1 Mai, au fost necesare mai puţin de pru. desfăşurate în ziua dc 5 denţi. in timp ce a) patrulea ^ lorilor săi peste 4.5 mili-
mic dc la Brazi — prim-ul o tîtoi cu conţinut ridicat do principalele hale de producţie, 2 minute pentru ridicarea si SA1GON 7 (Agerpres). ^ — iulie, pentru prima dată de partid din Frontul Patriotic, l oane de volume.
biectiv al vizitei. sulf, tovarăşul A. N. Kosîqhin se opresc în repetate rînduri punerea în stare do funcţiune In cursul intenselor acţiuni o la proclamarea independenţei Partidul National-Democrat, nu In ultimul timp, oici au
La complexul industrial de se interesează de experinta tă în drept-ul utilajelor, exami a aceslui rolos de peste 600 fensive lansate în primele şa ţării. Cele 35 de locuri ale a obţinui nici un loc. \ fost amenajate trei noi
la Brazi, oaspelii au fost in- rii noastre în prelucrarea pe nează cu alcntie produsele tone. M obilitatea, siguranţa şi se luni ale anului 1970 împo Camerei Reprezentanţilor, ca Pentru restul de 15 locuri ţ secţii cu diopozitive, re
lim pinati de m inistrul indus trolului cu aceleaşi caracteris realizate, interesîndu-se de rezistenta în exploatare con triva trupelor S.U.A. şj ale ad re revin comunităţii cipriote In Parlament, care revin co produceri de artă şl unde
triei chimice, Alexandru Boa tici. Specialiştii rafinăriei dau calităţile lor tehnice. Sllnd dc stituie caracteristici ale tutu ministraţiei saigoneze, forţele greceşti, au fost ciştigale de m unităţii cipriote turceşti, s-au 1 ou loc audiţii muzicale,
bă. de m inistrul petrolului. N i- toate detaliile solicitate dc vorbă cu numeroşi muncitori, ror utilajelor de acest fel fa patriotice din Vietnamul de partidele politice membre ale prezentat candidaţi indepen \ 31 000 MILE PE MARI
colae Toader, de conducerile oaspeţi. printre care Ion Pantaze. Ion bricate aici. sud au repurtat succese im Frontului Patriotic, o coaliţie denţi, m ilitanţi ai „Programu
rafinăriei Şi combinatului. Su Luînd cunoştinţă în mod Draqnca. Vasile Sas, M arin Uzina dumneavoastră osie portante. provocînd pierderi care sprijină politica de inde lui de solidaritate naţională". ţ Şl OCEANE
te de rafinori şi chimişti în- concret, în fata unui stand dc Gheorqhe. oaspeţii se intere foarte binecunoscută în U ni grele inam icilor — subliniază pendentă a arhiepiscopului In ciuda unui procent ridicat \ Submarinul sovietic „Ve
timpină cu aplauze pe solii probe, de varietatea şi cali sează de condiţiile lor de mun unea Sovietică, Producţiei sale un comunicai difuzat de agen Makarios, precum şi de Parti de abţineri de la vot (aproxi i ga", destinat cercetărilor
poporului sovietic. tatea produselor obţinute la că şi viată, au cuvinte dc a- 1 se dă o apreciere foarte bu ţia de presă Eliberarea. In a dul Progresist al Oamenilor m ativ 30 la sută din alegătorii ' oceanografice, şl-o în-
O machetă sugestivă — sin- Brazi, preşedintele Consiliului prccicre pentru hărnicia şi nă. sublinia la încheierea vizi ceastă perioada — precizează Muncii din Cipru (AKEL). înscrişi), rezultatele alegerilor 1 cheiot cursa de 31 000
quTa modalitate de cuprinde dc M iniştri ol U.R.S.S. tine să priceperea constructorilor de tei. în cartea întreprinderii, comunicatul — detaşamentele Partidul Unificat, condus de de la 5 iulie au conturat to i mile, porcurgînd 8 mări şi
re în ansamblu a acestui com releve că o astfel de va lo rifi utilaj petrolier. Răspunzînd la tovarăşul A. N. Kosîqhin. patrioţilor care acţionează în preşedintele fostei Camere a tuşi o tendinţă care. de altfel, , oceanele Pacific şi Indi-
plex ce se Întinde pe aproxi care a petrolului demonstrea întrebările tovarăşului A. N. Vizita la Ploieşti a deleqa diverse regiuni sud-vietna- Reprezentanţilor Si lider al ci devenise evidentă încă dina 1 on. Intreoga expediţie a
m ativ 400 de hectare, oferă ză cum trebuie qospodărît Si Kosîqhin. m uncitorii il infor tiei de partid şi guvernamen meze au scos din luptă apro p rio ţilo r greci. Glafkos C leri- inte de începerea campaniei, e \ durot 249 de zile şi s-a
oaspeţilor p rile ju l de a lua folosii rational ţiţeiul, ce în mează despre modul în care tale sovietice a p rile ju it o xim ativ 230 000 de m ilitari din de<$. a obţinut 15 locuri In lectorale. Este vorba de creş i încheiat in portul Vladi-
cunoştinţă din primul moment seamnă această bogăţie pentru întregul colectiv al uzinei par Grăitoare manifestare a relaţi rîndul trupelor amcrlcano-sai- noul Parlament. Iar Partidul terea sprijinului acordat de lo J vostok.
al vizitei, de construcţiile ra viaţa economică a unei t3ri. ticipă la dezbaterea viitoru ilor de prietenie Si colaborare qoneze. Totodată, patrioţii au Progresist al Oamenilor M un cuitorii insulei preşedintelui Submersibilul o fost în-
finăriei şi combinatului potro- Urînd noi succese în această lui plan cincinal, la analizarea re unesc partidele si popoare distrus 10 000 de vehicule mi cii din Cipru — 9 locuri. Cel tării, arhiepiscopul Makarios, \ soţit la suprafaţă de
şi punerea în valoare a rezer le noastre, rele două ţări. litare, 4 200 aparate de zbor $i de-al doilea principal partid graţie politicii sale de inde , toncul petrolier „Dunâ-
velor interne, Ia aplicarea ce au scufundat 250 de ambarca membru al Frontului Patriotic, pendentă şi soluţiilor sale pen » reo" şi de navo „Uriţki",
lor mai noi metode şi proce ADRIAN IONESCU ţiuni m ilitare aparţinînd for Frontul Progresist, a cîştigat tru rezolvarea problemei ci \ care au osigurot rezerve le
dee tehnologice — sursă prin MIRCEA S. IONESCU ţelor inamice. 7 locuri, iar Uniunea Democro- priote.
i necesare de combustibil
şi hrană, precum şi posî-
\ bilităţi de odihnă echi-
ţie celor pentru construcţii retragă o parte din efective Comitetul pentru produsele ^ pajului submarinului.
de locuinţe. le lor staţionate în Coreea de bază al conferinţei Naţiu
0 + 0 de sud care totalizează. In nilor Unite pentru Comerţ şl 1 TRANSPORTURILE
A proxim ativ 500 000 de sa prezent, CO 000 de m ilitari, Dezvoltare (UNCTAD) s-a ^ AERIENE UNGARE
lariaţi reprezentlnd persona a anunţat W illiam Rogers, reunii marţi in cea de-a V-a k Avioanele companiei a
lul de serviciu de la 2 500 de secretarul de stol al SU.A. sesiune a sa, care va dura
Imobile de locuit din New El a adăugat că data la care pînă la 17 iulie. Membrii a- I eriene ungare Molev e-
Y ork au declarat luni o qre- va avea loc această retrage cesloii organism vor exami ^ fectueozâ în prezent curse
vă pe termen nelim itat. A d re, precum şi efectivele pe na situaţia generală a pro \ regulate în 42 de oraşe
La Leningrad au începui marţi lucrările celui de-al m inistratori, liftie ri, comisio care le va afecta urmează să duselor de bază pe piaţa din 28 de ţâri ale lumii.
7-lea Congres mondial al oraşelor înlrăţile. nari şi portari au încetat fie stabilite în cursul unor mondială si măsurile corecti ( In anul care a trecut, a
Sub deviza „Pentru participarea largă a maselor lucrul ca urmare a refuzului consultări ulterioare intre o- ve posibile. Participanţii au . vioonele companie* men
populare la înfrăţirea oraşelor In interesul păcii, se proprietarilor de a încheia ficlalităţile americane şi re in vedere şi elaborarea u ' jîonote ou transportoi
curităţii popoarelor şi al progresului social", au înce noi contracte colective de prezentând ai regimului de nor propuneri de norme in \ peste 300 000 de poso-
put discuţiile privind aportul oraşelor înfrăţite la îm muncâ ou sindicatul acestor la Seul. ternaţionale privind lib e ra li L geri, cu 100 000 moi mult
bunătăţirea relaţiilor dintre state şi întărirea colaboră lucrători. zarea schimburilor, fixarea decit în 1968.
rii pe baza prieteniei şi Înţelegerii reciproce. Partici 0 + 0 preturilor si scurgerea exce Se preconizează o im-
panţii vor dezbate, de asemenea, probleme ale urbani 0 + 0 dentelor, tintndu-se seama de \ bunâtâţire permanentă a
zării, educării tineretului, apărării mediului ambiant S-a Închis expoziţia comer- Premierul australian, John situaţia defavorabilă a co . deservirii călătorilor. In a
natural şi a sănătăţii populaţiei, vor elabora progra clal-lndustrială a U.R.S.S., Gorton, oare întreprinde o merţului ţărilor în curs de ' cest scop, aeroportul Feri-
mul activităţi) Federaţiei mondiale a oraşelor înfrăţite organizată în capitala Fran vizită de şase zile in Noua dezvoltare. \ hegy din Budopesto ur
pentru anii următori şi vor alege organele conducă ţei. In timpul expoziţiei, pe Guinee — teritoriu O.N.U. i meazâ sâ fîe extins, îor
toare ale organizaţiei, relatează agenţia TASS. ste 200 de firme franceze au sub tutela Australiei — a instalaţiile tehnice moder.
La congres participă şi ,o delegaţie a oraşelor înfră început tratative pentru dez fost înttm pinat la Port M o- 1 nizate.
ţite din tara noastră. voltarea relaţiilor economice resbv de o puternică demon Datoria publică a Sta
cu diferite întreprinderi so straţie de protest. Observa telor Unite s-a ridicat la
vietice de comerţ exterior, a to rii politici atribuie vizitei încheierea anului finan / RACHETA-SONDA
nunţă agenţia TASS. î PENTRU CERCETAREA 1
In capitala Turciei au luat derală. Una dintre aceste lui Gorton în Noua Guinee ciar 1969— 1970 (30 Iu \ IONOSFEREI \
siirşît lucrările celui de-al măsuri prezentate de minis 0 + 0 un scop exclusiv electoral — nie) — la suma de 373
20-lea Congres al Partidului trul economiei, Karl Schitler. La invitaţia guvernului obţinerea voturilor populaţiei miliarde dc dolari, se ţ La Centrul experimen- \
Republican al Poporului, şi adoptată de cabinet, con suedez. marţi a sosit Ia locale în alegerile parlamen arată intr-un raport pu 1 tal de la Salto di Ouirra l
principala formaţiune de o stă in suspendarea pentru o Stockholm N lkolal Patollcev, tare ce se vor desfăşura a blicat de M inisterul de / (Sardinia), aparţinînd Or- )
poziţie. Ismeit Inonu a fost perioadă de aproximativ şa ministrul comerţului exterior nul acesta in Australia. Finanţe al S.U.A. Potri ) gonizaţiei europene pen. )
reales în funoţia de pre se luni a înlesnirilor fiscale al U niunii Sovietice, qpre 0 + 0 v it datelor prezentate, l tru cercetări spaţiale \
şedinte al acestui partid. acordate în urma reevaluă urmează să participe la faza datoria publică a S.U.A. i (E.S.R.O.), o fost lansată
0 + 0 rii mărcii vest-germane. Se finală a convorbirilor sovie- La Ambasada Statelor Uni a crescut în ultimele 12 1 primo rachetă sondă pen- î
Guvernul vesl-german a a- apreciază că măsura va a- lo-suedeze in vederea sem le din Viena s-a desfăşurat luni cu 16 miliarde de \ tru cercetarea ionosferei, \
nalizal luni. intr-o şedinţă fecla un volum de investiţii nării noului acord comercial marţi cea de-a 22-a şedinţă dolari. ceea ce repre L cimpului mognetic te- t
specială, o serie de măsuri cu dintre cele două ţări pe pe de lucru din cadrul convor zintă cea mai mare creş ; restru şi rozelor X. Urmă- 1
caracter fiscal menite să du in valoare de 3-4 miliarde de rioada 1971-1975. b irilo r sovleto-americane p ri tere anuală înregistrată \ toorea lonsare vo aveo \
că Ia stoparea tendinţei In mărci, şi ea se va aplica tu 0 + 0 vind limitarea cursei înarmă pînă in prezent. ţ loc io 12 iulie. ţ
flaţioniste din economia fe turor Investiţiilor, ou excep Statele Unile au hotărit să rilo r strategice.
Redacţia |l administraţia starului i Deva, str* Dr, Petru Qioia nr, 35. Telefoane i 12317 fl 11275. Tiparul i întreprinderea poligrafică Devo 44065
»