Page 29 - Drumul_socialismului_1970_07

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAl

B Lucrările Adunării
?
! Mondiale a Tinerelului

a Anglia : Inflaţia—problema cea
i
i mai serioasă pentru

actualul guvern !
?
conservator >
i B Veşti din ţările socialiste

ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C.R. Şl AL CONSIUULUI POPULAR JUDEŢEAN fit Criza de guvern din Italia

continuă

ANUL XXII. Nr. 4822 JOI 9 IULIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI

încheierea vizitei delegaţiei

de partid şi guvernamentale a

Uniunii Sovietice in ţara noastră
Ieri, 8 iulie a.c., s-au deschis lucrările plenarei Comitetului Central al
Partidului Comunist Român.
La lucrările plenarei participa, ca invitaţi, şefi ai secţiilor Comitetului
Central al Partidului Comunist Român, membrii Colegiului Central de partid, La încheierea vizitei oficia­ r3rîle „Trăiască unitatea şi co­ nescu, m inistrul afacerilor ex­
le de prietenie în ţara noas­ laborarea ţarilor socialistei“ , terne, Vasile Vlad. şeful secţi­
miniştri şi conducâtori ai unor instituţii centrale de stat, redactori-şefi ai pre­ ei relaţii externe a C. C. al
tră a deleqatiei de partid şi „Trăiască prietenia lrăţeascâ, a-
sei centrale. guvernamentale a Uniunii So­ lianta şi colaborarea m ultila­ P. C. R. Teodor Marinescu,
vietice, bucureşlenii şi-au ex­ terală- dintre Republica Socia­ ambasadorul României tn Uni­
primat din nou sentimentele listă România şi Uniunea Re­ unea Sovietică.
de stima tovărăşească, pe ca­ publicilor Sovietice Socialistei“ Se allau, - de asemenea, pe
re poporul român şi poporul erau înscrise în lim bile româ­ platoul de ceremonii oficiale,
sovietic şi le nutresc reciproc. nă Si rusă pe mari panouri. membri ai C.C. al P.C.R., ai
in activitatea de propagandă şi politică de masă De-a lungul magistralelor Moderna aeroqară era pavoa­ Consiliului de Stat şi al guver­
străbătute de cortegiul de ma­ zată cu drapelele de stat ale nului. conducători de instituţii
şini ce se îndrepta spre aero­ celor două ţări. Pe frontispi­ centrale şi organizaţii obşteşti,
port. zeci de mii de cetăţeni ai ciul salonului de onoare se a­ generali, ziarişti români şl
Capitalei au salutat cu multă flau portretele tovarăşilor Ion străini.
Acţiuni operative, fără goluri căldură pe oaspeţi. sighin. ambasadorul U niunii Sovjelice
Gheorqhe Maurer şi A. N. Ko-
Erau prezenţi A. V. Basov,
Dintr-o maşina deschisă to­
La aeroport au venit, pentru
varăşii Alexei Nikolaevici Ko-
te din delegaţia sovietică, pre­
sîqhin. preşedintele Consiliu­ a ura drum bun membrilor de­ la Bucureşti, care a făcut par­
lui de M iniştri al U.R.S.S., legaţiei sovietice, tovarăşii cum şl şefi de misiuni diplo­
Combinatul siderurgic Hunedoara. In hala O.S.M. 2 oţelul
şi pauze, cu toate mijloacele incandescent se toarnă în lingo tiere. membru al Biroului Politic al qhe Pană, Gheorghc Rădules- matice acreditaţi în România,
Gheor-
Paul Niculescu-M izil,
C.C. al P.C.U.S., şi Ion Gheor-
membri ai Ambasadei Uniunii
qhe Maurer, preşedintele Con­
siliului de M iniştri al Republi­ cu, Iile Verdeţ. Emil Drăgânes- Sovietice ta Bucureşti.
Dumitru
Janos Fazekas,
cu,
cii Socialiste România, mem­ Popa, Leonte Răutu, losifBanc,
Comiletulul Executiv,
bru al
de înrîurire a conştiinţei Lucrările unor comisii al Prezidiului Permanent al M ihai Gere, Ion loniţă, precum IContinudrc In pog. o 4-oJ
şi Mihai Marinescu şi Ion Pă-
răspund acla­
C.C. al P.C.R.,
ţan, vicepreşedinţi al Consili­
m aţiilor mulţimi-i.
La aeroportul GMopeni u- ului de Ministra, Cornellu Mă-
oamenilor ! permanente ale Marii C O M U N IC A T
Complexitatea problemelor pe care-1 ocupă combinatul si­
politice, economice şl de stat derurgic în acest circuit. Aici Adunări Naţionale cu privire la vizita delegaţiei de partid
din judeţul Hunedoara — ne­ IOAN SIRBU s-au putut face referiri concre­
cesitatea rezolvării lor In mod te la calităţile fizico-mccanice
exemplar — obligă organiza­ şeful secţiei propaganda şi ale metalului produs şi la mă­ şi guvernamentale a Uniunii Sovietice
ţiile de partid să-şi perîecţio- cultură a Comitetului judeţean surile ce se impun în con­ La Palatul M arii Adunări ful numeroşi deputaţi, care au
neze continuu metodele de de partid tinuare pentru a-i ridica gra­ Naţionale au avut loc miercuri făcut unele observaţii şl pro­
imncă, să întreprindă măsuri dul de competitivitate pe plan dupS-amiază lucrările unor puneri. Comisiile au avizat fa­ în Republica Socialistă România
din cele mai eficiente pentru naţional şi mondial şi pentru comisii permanente ale M arii vorabil, în unanimitate proiec­
a influenta pozitiv activitatea producerea a noi tipo-dimen- Adunări Naţionale care n u . tele, dd logl.
în fiecare sector, In fiecare nizaţllle de partid, de sindicat siuni solicitate în ţară şi în dezbătut şi examinat, tn vede­ Din 'însărcinarea Consiliului Ca urmare a Înţelegerii din­ Comunist Român, preşedintele vletlce, căile dc dezvoltare In
formaţie de lucru. Sl U.T.C. In judelui nostru, pe afara ei. rea avizării, proiecte de legi de Stat. Comisia pentru agri­ tre Comitetele Centrale ale Consiliului de Stat al Republi­ contlnuaro a acestora şt au tă­
A lături de măsurile de ordin această linie s-a făcut o Discuţii interesante şi cu o înscrise pe ordinea de zi a ac­ cultură şl silvicultură a ascultat Parlidulul Comunist Român şi cii Socialiste România, cu ca­ cut un schimb dc păreri cu
prfvire la probleme Internaţio­
tehnic şi organizatoric sau In amplă analiză, recent, in ca­ mare putere de influenţare în tualei sesiuni. Raportul cu p rivire Ia măsuri­ Partidului Comunist al U niunii re a avut o convorbire since­ nale actuale.
slrinsă concordantă cu acestea, drul lucrărilor plenarei Comi­ bine s-au purtai şi la unul din Comisia pentru agricultură le luate de M inisterul Indus­ Sovietice şi dintre guvernele ră. lovărăşească. La tratative au p a rticip a tî
un loc de seamă trebuie să-l tetului judeţean de partid. cercurile cu profil economic si silvicultură, împreună cu trie i Alim entare pentru înde­ Republicii Socialiste România Delegaţia sovietică a avut Din partea română — Ion
ocupe multitudinea metodelor, S-a apreciat, cu acest prilej, de la Petrila. Referindu-se la Comisia juridică au dezbălut plinirea sarcinilor de plan la şl U niunii Republicilor Sovieti­ în tîln trl cu oameni al muncii Gheorghe Maurer, preşedinte­
procedeelor şi m ijloacelor că organele municipale de tema „Folosirea de înlocuitori . Proiectul de lege cu p rivire la conservele de legume şi fructe ce Socialiste, în perioada 6-8 din Bucureşti şi Ploieşti, a v i­ le Consiliului de M iniştri,
muncii politice şi cultural-edu- partid Hunedoara, Petroşani şi în susţinerea lucrărilor mi­ organizarea producţiei şi a pe anul 1970. De asemenea, iulie 1970 a lăcut o vizită o- zitat Rafinăria, Combinatul pe­ membru al Com itetului Execu­
calive de masă, cu întreaga lor Deva, cele orăşeneşti de la O- niere“ cursanţii au evidenţiat muncii în agricultură. în cadrul Comisiei pentru in­ flclală de prietenie în Repu­ trochimic „Brazi“ şi Uzina de tiv, al Prezidiului Permanent
influentă Şi tnrlurire asupra răşlie. Brad, Haţeg sau cele avantajele ce le oferă utiliza­ Comisia economico-financla- dustrie, construcţii şi trans­ blica Socialistă România dele­ utilaj petrolier „1 M al“ . al C.C. al P.C.R., Paul N icu­
conştiinţei. Sîntem în peri­ comunale de la Geoaqiu. Ro­ rea fierului UUM şi a banda­ ră şi Comisia pentru consiliile porturi a fost prezentat rapor­ gaţia de partid şl guverna­ Oaspeţilor sovietici II s-a tă­ lescu-Mizil, membru al Comi­
oada in care, poate mai mult mos, Ilia, Burjuc etc. au con­ jelor metalice care pot fi re- populare şi administraţia de tul M inisterului Transporturi­ mentală a U niunii Republici­ cui pretutindeni o prim ire cal­ tetului Executiv, al Prezidiu­
decîl pînă acum. trebuie să dus mai bine această .muncă, folosile. Retinînd şi aplicind stat au dezbătut Proiectul de lor privind măsurile pentru lor Sovietice Socialiste, In dă. prietenească — expresie lui Permanent, secretar al CC.
au analizat-o periodic şi au creşterea gradului de siguran­ frunte cu preşedintele Consi­
apelăm la acestea, să reflectăm propunerile făcute, colectivul lege cu p rivire !a organizarea vie a sentimentelor frăţeşti al P.C.R., Cornellu Mănescu,
asupra celor mai potrivite, pen­ stabilit măsuri menite să-i r i­ de muncă respectiv a obţinui şi funcţionarea cooperaţiei de ţă în circulaţia trenurilor, iar liu lui de M iniştri al U.R.S.S., care leagă popoarele celor do­ membru al C.C. al P.C.R., mi­
membru al Biroului Politic al
tru a explica mai profund şi dice nivelul şi eficienta. Pe a- în această privinlă succese e­ de consum. în Conysia pentru învâţâmlnt, Com iletulul Central al P.C.U.S., uă ţări. nistrul afacerilor externe, V a­
cu mai mari rezultate conţinu­ ceaslă linie remarcăm preocu­ vidente în marea bătălie de Comisia economico-financia- ştiinţă şi cultură, Informarea cu Intre delegaţiile de partid sile Vlad, membru supleant al
tul etapei pe care o par­ parea lor pentru organizarea reducere a cheltuielilor d«-pro­ ră si Comisia juridică au luat p rivire la activitatea de râs- A. N. Kosîghln. In cursul v i­ şi guvernamentale ale Repu­ C.C. al P.C.R., şei de secţie la
curgem, specilicul, importanta anului de Snvătămînt care s-a ducţie ; In speţă fiind vorba de în discuţie Proiectul de lege pîndire a cunoştinţelor cultu- zitei a lost semnat noul Tra­ b licii Socialiste România şl C.C. al P.C.R., şt Teodor M a­
şi sensul măsurilor elaborate încheiat, orientarea spre cheltuielile pe metru liniar de privind răspunderea conducerii ral-ştiintiiice. Cu x acest prilej tat româno-sovietlc de priete­ U.R.S.S. au avut loc tratative rinescu. membru al C.C. al
de conducerea partidului şi cercuri şi cursuri de învâtă- galerie la săpare si betonare. organizaţiilor socialiste pentru au luat cuvîhtul un mare nu­ nie, colaborare şl asistenţă care au decurs intr-o atmosfe­ PC.R., ambasadorul României
rnînt cu profil economic sau măr de depulati, care au făcut mutuală.
statului pentru dezvoltarea in In general, nivelul dezbate­ gospodărirea mijloacelor ma­ ră tovărăşească, în spiritul în­ in U.R.S.S.
continuare a patriei noastre so­ cu alte profile ale căror pro­ teriale şl băneşti, organizarea observaţii şl propuneri în le­ Delegaţia de partid şl gu­ ţelegerii reciproce. Delegaţiile
grame au contribuit efectiv la
cialiste. In acest context de rilo r din cercuri şi cursuri a şt funcţionarea controlului fi­ gătură cu problemele dezbă­ vernamentală a U niunii Sovie­ s-au Informat despre construc­
sarcini şi obiective trebuie ac­ rezolvarea unor sarcini majore fost mai ridicat, mai la obiect. nanciar. tute. tice a fost primită de către ţia socialistă şl comunistă fn
ţionat operativ, fără qoluri şi de producţie şi de educaţie. Aceasta datorita marii boqăţil La dezbateri au luat cuvin- (Aqerpres) tovarăşul Ntcolae Ceauşescu, ţările lor. au examinat stadiul (Continuare In pag. a 4-o)
pauze, cu forţele cele maî com­ Lâ C.S. Hunedoara, spre de idei, varietăţii aspectelor secretar genoral al Partidului actual al relaţiilor romăno-so-
petente, capabile să finalizeze exemplu, într-unul din cercuri­
qîndurile şi intenţiile concre­ le de studiu s-au purtat discu­
tizate în hotărîrile sau planu­ (Continuo!* in pag. a 2*af
rile de măsuri. In legătură cu ţii ample în legătură cu circui­
modul in care muncesc orqa- tul mondial al otelului şi locul Obţinerea unor producţii sporite la toate culturile impune:
Buna organizare a muncii şi intensificarea rilor de întreţinere a culturilor face acum praşila o doua ma­
Executarea lo timp a lucră­
este o îndatorire de mare răs­ nuală, lor la sfeclă praşila a
doua s-o făcut pe 18 ha şî a
pundere pentru lucrătorii o- treia pe 10 ha. Din terenurile
goorelor. Gradul ridicat de calamitate ou fost arate şi re-
eforturilor la executarea lucrărilor agricole îmburuienare a culturilor şi insâmîntote 96 ho. Sint rezul­
bâtâtorirea terenului din cauza
tate bune care confirmă
că
lu­
ploilor Impun ca aceste
crări să se facă în mod repe­ în , această cooperativă există
interes şi preocupare pentru
tat, de cite ori este nevoie, ca lucrările agricole să se des­
De lâ o zi la alta sarcinile ctc.) s-au făcut eforturi consi­ nizarea lucrului cu tractoarele pentru a se crea condiţii favo­ făşoare în bune condiţîunî.
ce vreWn organizaţiilor de par­ derabile pentru a reînsămînta în schimburi prelunqite şl pe rabile dezvoltării plantelor. Există totuşi şi aici unele ne-
tid, conducerilor unităţilor aqri- porumbul pe terenurile inun­ două schimburi. Aceasta este
coie, cadrelor tehnice, tuturor date. există unităţi neafectalo o cerinţă stringentă deoarece în
lucrătorilor ogoarelor, se am­ de calamităţile naturale unde timpul zilei un număr însemnat
plifică datorita faptului că vo­ însămîntatul suprafeţelor pre­ de tractoare sint utilizate la
lumul acţiunilor ce trebuie rea­ văzute stă încă sub semnul întreţinerea culturilor şi la re­ Praşila — o lucrare
lizate în cîmp sporeşte consi­ întrebării. O ricît s-ar strădui coltarea cerealelor. O allă ac­
derabil. Ca în nici un alt an, conducerile cooperativelor a­ ţiune neglijată in mod ne-
însâmîntările şi relnsămlntări- gricole din Romoşel (preşedin­
Vedere exterioară de ta întreprinderea de prefabricate din beton Bîrcea. permis este şi plantatul tutu­
le s-au suprapus cu lucrările te Ion Zaharie). Fintoag (pre­ hotărî toare pentru
de întreţinere a culturilor, cu şedinte Iosif Şerban), Sirbi nului. în această privinţă do­
Foto: V. ONOIU
recoltatul păioaselor şi al fu­ (preşedinte Laurean Popa) şi vedind multă nepăsare condu­
rajelor. In asemenea condiţii, Ruşi (preşedinte inq. Alexan­ cerile C.A.P. Beriu, Turdaş,
5 obţinerea unor producţii maxi- dru Dan) să qăsească argu­ Vaîdei, Romo$ şf Spini. sporirea recoltei
j me la fiecare cultură, de pe mente pentru a „ju stifica “ ne- Deficiente serioase se consta­
Se extind capacităţile de i Dezvoltarea patrimo­ j toate suprafeţele, nu este po- realizarea pină acum a planu­ tă şi la întreţinerea culturilor.
j sibilă decît printr-o orqanizare lui la Insămîntări, acestea nu Faptul că prima praşilă me­
1 exemplară a muncii, prin lua-
producţie aie minei niului silvic j rea celor mai chibzuite decizii stau în picioare, neavînd nici canică s-a aplicat pe o supra­ Un bun exemplu îl oferă coo­ ojunsuri core se manifestă în
temei real. Nimic altceva
un
■ privind stabilirea p riorităţii lu­ decît slaba organizare a mun­ faţă cu 5 procente mai mare perativa agricolă din Tîmpa. munca de Io grădina de legu­
La Exploatarea minieră D ilja se Iac efor­ Patrimoniul silvic, care ocupă mari su­ ! crărilor şi folosirea cu randa- cii şi lipsa de preocupare a fată de cea prăşită manual de­ In această unitate s-a aplicat me. De asemenea, nici praşila
turi susţinute .pentru extinderea capacită- prafeţe In zonele muntoase ale judeţului meni sporit a întregului poten­ preşedinţilor si inginerilor din praşîlo I mecanică şi manuală monuolă lo porumb nu se des­
(Hor de producţie. In scopul sporirii vite­ nostru, şl-a amplificat substanţial propor­ ţial uman şj material existent. unităţile respective nu au de­ notă o mobilizare slabă a coo­ pe întreaga suprafaţă de 80 făşoară în ritmul dorit.
zelor de avansare la locurile de pregătire ţiile în primul semestru al anului. ]n ciuda Cum sint finalizate însă în terminat înregistrarea unei a- peratorilor la muncă. Cu toate ha cu porumb, iar a doua pra­ Lo C.A.P. din Simeria pe în-
şl deschidere a viitoarelor fronturi de condiţiilor grele cauzate de tim pul nepriel­ practică aceste cerinţe? semenca situaţii îngrijorătoare. că s-a dat indicaţia să se treacă şilă mecanico s-a focul pe 75 treogo suprafaţă de 80 ho cu
lucru, s-a trecut la utilizarea de perfora­ nic de lucru, silviculto rii din judeţ au efec­ Discuţia pe care am avut-o Avînd în vedere că în cel la prăşitul manual al culturi­ ha. La cultura sfeclei de za­ porumb s-a aplicat prima pra­
toare grele cu caracteristici tehnice supe­ tuat îm păduriri pe o suprafaţă de 1 604 ha, ' n i tovarăşul ing. EmiS Chirilă. mai scurt timp posibil trebuie hăr s-ou efectuot două proşile şilă mecanico şi a doua pe 50
rioare, care acţionează pe coloane lele- ! depăşind astfel cu 54 hectare prevederile director adjunct la Direcţia a­ insămintată si o suprafaţă su­ lor pe toate terenurile, fără a mecanice şi una manuală, iar ha. Prima şi a douo praşilă
scopice. | pe întreg anul. Demn este de remarcat că gricolă judeţeană, evidenţiază plimentară de l 000 ha cu po­ mai aştepta să se intre in cîmp acum se lucrează la a doua manuolc s-au făcut la această
Inspectoratul silvic judeţean şl-a depăşit praşilă manuală. Şi cultura
Acolo unde se folosesc astfel de utilaje 1 j că stadiul lucrărilor agricole rumb boabe din hibrizi timpu­ cu cultivatoarele, la porumb de cortofi a fost prăşită de cultură pe 30 ha. Toate cele
se creează posibilitatea reducerii duratei ! ; sarcinile semestriale la toţi indicatorii de de sezon esle departe de a rii şl extratim purii. la care so lucrarea respectivă nu s-a efec­ două ori. De asemenea, cul­ 14 ha cu cartofi, care ou ră­
de perforare cu circa 60 la sută. plan. putea fi considerat ca satisfă­ adaugă încă 5 800 hectare cul­ tuat decîl în proporţie de 50 turile de legume sint bine în­ mas în cultură după inundaţie,
Se află în stadiu avansat lucrările de Au fost plantate in terenuri fertile, bine cător. Realizarea a numai turi duble furajere, se impune au fost prăşite otit mecanic cît
amenajare a pulului principal de extracţie, pregătite, specii de răşinoase, repede cres­ 9 000 ha la însămîn(area po- ca organizaţiile de partid, con­ la sută, iar praşila a doua treţinute. şi manual. Inginerul Mitică Po-
care va constitui, incepînd cu trim estrul cătoare, pe o suprafaţă de două ori mai rumbuluî. ceea ce reprezintă siliile populare, conducerile u- manuală nu s-a făcut nici pe Şi în cooperativa agricolă pescu, ne informa că din tere­
IV, drumul vertical de evacuare a întregii mare decît cea planificată. Pe aceste lo­ i mai puţin de 75 la sută din I 000 hectare. Cum oare işi din Orâştie lucrările de între­ nurile colomitote s-ou arat 42
producţii de cărbune de la orizontul 440. turi speciale de mare productivitate pentru niiatilob aqricole şi cadrele teh­ ţinere la culturile prâşitoare se ho. din care 30 ha au fost în­
In v iilo r urmează să intre în exploatare obţinerea lemnului de celuloză, arborii j prevederile planului stabilit nice să acţioneze cu hotărîre N. TIRCOB află într-un stadiu avansat.
alte 3 abataje, in Umila vestică a minei, i cresc şi ajung Ia maturitate înlr-o perioadă j pentru cooperativele agricole. şl fermitate pentru a asigura S-au făcut proşile mecanice şi să mi n ţa te cu porumb şi 12 ha
care vor conduce la creşterea producţiei j de timp mult redusă faţă de pădurile I constituie un rezultat slab. folosirea cu randament maxim manuale pe 70 ha cu porumb, cu legume.
de cărbune din zona I cu circa 13 la sută obişnuite. Dacă In unele unităţi (Gura- a timpului favorabil şi a m ij­ (Continuóte In pag; o 2-ol 25 ha cu cartofi şi 20 ha cu
Ia(ă de nivelul actual. sfeclă de zahăr. La cartofi se N. ZAMFIR
sada, Cimpuri Surduc. Pricaz loacelor mecanizate, prin orga­