Page 30 - Drumul_socialismului_1970_07

2 DRUMUL SOCIALISMULUI m Nr. 4822 # * JOI 9 IULIE 1970

în activitatea de propagandă şi politică de masă Plenara Comitetului

A cţiuni operative,, fârâ goluri judeţean al femeilor

şi pauze, cu toate m ijloacele de Ieri, a avut loc plenara Co­ Plenara a apreciat că există
m itetului judeţean al femeilor
consacrată dezbaterii aclivită- in continuare posibilităţi $i
necesităţi ca femeile să aducă
(il comitetelor şi comisiilor fe­ o contribuţie mult sporită în
I
I
«
A
I
> |
acţiunile de gospodărire şi în­
meilor pentru educarea patrio­
nriurire o conştiinţei oam enilor! tică şi cetăţenească a maselor frumuseţare a localităţilor, de
lo­
întreţinere a fondului de
de femei şi sporirea contribu­
ţiei acestora la gospodărirea şi cuinţe, prin înlărirea conlucră­
înfrumuseţarea localităţilor din rii comitetelor şl comisiilor cu
judeţul nostru. consiliile populare, deputaţii,
Condiţiile noi, ritm ul trepi­ tlce de pe poziţia partidului turale şl sociale, legăturile lor osociatiile de locatari. Mai ales
dant ce caracterizează intreaqa nostru, să-l Îndemne la activi­ lăuntrice, cauzalitatea lor, mo­ îndrumate de organizaţiile
noastră dezvoltare economicâ- tăţi conştiente pentru înfăptui­ dul cum se condiţionează sau de partid, com itetele,şi comisiile în localităţile care au lost î-
socială cer noj eforturi. noi rea programului de dezvoltare se neagă. de femei din Valea Jiului. Hu­ nundale se cere o participare
preocupări, mai atente şl de şi înflorire continuă a agricul­ In cedrul cluburilor, caselor nedoara Devo. Brad, Călan, de masă a femeilor nenlru a
şl problemelor ce le conţin do­ mai mare răspundere pentru turii, de gospodărire Şi înlru- de cultură, căminelor cultu­ Toteşli. Dobra, Baia de Criş şi grăbi lucrările de refacere pe
cumentele Congresului al X-lee creşterea conştiinţei sociale, musetare a localităţii in care rale putem şi trebuie să orqa­ alte localităţi au desfăşurat, în­ toate planurile.
al P.C.R., documente care au pregătirea la un nivel superior trăieşte şi munceşte. nizăm simpozioane ştiinţifice, deosebi in lunile de iarnă, d i­ Femeile din Industrie si aqrî-
constituit temelia Întregii pro­ a oamenilor pe linie profesio­ recenzii de cărţi, proqrame ale ferite activităţi educative (ex­ nilt.ură sint chemote să spri­
grame de lnvatSmlnt de par­ nală, pentru lărqirea orizontu­ Sînlem datori ca In activită­ brigăzilor ştiinţifice, prezentări puneri. simpozioane, consfă­ jine cu dăruire îndeplinirea
tid din anul şcolar 1969/1970. lui lor ideoloqic şi cultural. ţile politice şi cultural-educa­ de filme documentare ele. Aici tuiri, dezbateri. în liln iri cu planului si a angajamentelor,
Cu bune rezultate t-a acţio­ tive ce le organizăm la sate
Prin excelentă, omul zilelor e locul şi cazul să antrenăm deputaţii elc.l axate în prin­ întreţinerea şi recoltarea fără
nat şi pe linia muncii politice noastre — care s-e pregătit $i să vedem realitatea in loată personalul intelectual -şi de cipal oe stimularea interesului pierderi a produselor aqricole.
şi cultural-educallve de masă. lucrează într-o profesie mai complexitatea ei. cu toate bu­ specialitate sl să uzăm de în­ şi a iniţiativei femeilor in gos­ Luînd cuvîntul în cadrul
In principal, acţiunile organi­ simpla sau mai complicata — curiile şi necazurile ei, în dis­ tregul material documentar de podărirea şi Înfrumuseţarea plenarei, tovarăşul Clieorqhe
zate au avut ca obiectiv realiza­ are nevoie de o permanentă crepanta evidentă ce o în­ care dispunem. casei, străzii, cartierului ora­ Călinescu, şeful secţiei organi­
rea sarcinilor economice, În ­ completare a cunoştinţelor, de tîlnim încă destul de mult între Judeţul Hunedoara — ase­ şului sau comunei unde trăiesc zatorice a Comitetului judeţean
tărirea disciplinei In muncă, o continuă alimentare spiritua­ modul de a gîndi al oamenilor menea celorlalte judeţe — are şi muncesc. Aceste activităţi de partid, a subliniat printre
apărarea Şl dezvoltarea avuţiei lă. Nota dominanta trebuie să de aîcî fată de cei de la Oraşe. pe cuprinsul său numeroase au contribuit la o mobilizare altele că făclnd parte din
obşteşti, educarea In spiritul o constituie preocuparea pen­ In funcţie de acestea şi ca răs­ monumente şl locuri Istorice, mai activă a femeilor hunedo- Frontul U nităţii Socialiste, co­
politicii partidului şl statului tru autodepăşire, pentru un puns la tot ce se ridică în vestigii de o înaltă valoare e­ rone în întrecerea patriotică
nostru a oamenilor muncii de mers ascendent, in pas sau cu satele judeţului ca întrebare ducativă. Pe aceste meleaqur! dintre consiliile populare ju­ mitetele şî comisiile de femei
4a oraşe şl sate. un pas înaintea marilor obliga­ sau cerinţă, să organizăm mun­ străvechi au avut loc eveni­ deţene < ele au efectuai, lucrări au datoria să asiqureCo larqă
Pot îl evidenţiate o seamă ţii şl sarcini ce Ie avem de ca. să stabilim coordonatele mente istorice de mare răsunet, în valoare de pesle 9 milioane participare a maselor de femei
dc acţiuni organizate în Indus­ îndeplinit. Aceasta presupune şi programul. s au ridicat sl activat mar; per­ lei. M ii şi mii de femei din la efortul qeneral pentru în­
tria extractiva care au avut Este de datoria secretarilor
concomitent o lupta acerbă sonalităţi ale vieţii publice, judeţ au făcut dovada unei lăturarea urm ărilor calamită­
drept scop transpunerea în îm potriva rutinei, a metodelor comitetelor comunale de par­ culturale etc. Dîn acestea, ca înalte conştiinţe cetăţeneşti în
viată a măsurilor de creştere a şl procedeelor învechite, a tid, a locţiitorilor acestora ca­ şi din realizările obtînute în acţiunile de colectare de ali­ ţilor naturale, realizarea în
productivităţii muncii, reduce­ tendinţelor de automultumire, re îndeplinesc şi frumoasa anii construcţiei socialiste, să mente şi obiecte de îmbrăcă­ bune conditîun! a sarcinilor De
rea consumului de lemn de 0 activitate neobosită de gene­ funcţie de director al căminu­ facem elemente . ale educaţiei, Muncitorii Gheorghe Huh şi loan Arpăşan, de la Fabrica minte. sortarea şi distribuirea acest an în economie, pentru
mina, energie şl exprtozlv. lui cultural, precum şl a pri­ de conserve Deva, manifestă multă preocupare pentru creşterea
ralizare a experienţei pozitive, să dezvoltăm în conştiinţa oa­ înflorirea continuă a lo ca lii3-
Cercurile organizate în side­ de promovare pe toate căile marilor — oameni care trebuie menilor, îndeosebi a tine­ calităţii produselor. lor celor care au suferit de pe
rurgie s-au axat pe sporirea ş! în toate compartimentele a să se înfăţişeze înlr-o tinulă do retului. draqostea fată de ele, Foto : N. GHENA urma calamităţilor, precum şi tilo r judeţului, a patriei noas­
indicilor de utilizare a agre­ noiriU'!. De aici obliqatla orga­ activist, intelectual autoritate fată de realizatorii lor. pentru refacere. tre socialiste.
gatelor, reducerea consumului nizaţiilor de partid de a con­ de prestiqiu — să qîndească
de cocs, Îmbunătăţirea calită­ duce cu toată competenta mai profund Ia tot ceea ce este
ţii metalului, creşterea gra­ munca Ideologică, de a ajuta necesar să orqanîzeze la sate,
dului de calificare a unor ca­ sistematic orqanlzaţille de sin­ să vină în întîmpinarea cerin­ O economie naţional^ în C ursurilor privind ridica­
tegorii de salariat! de aici. Mai dicat. ale LJ.T.C, toate organi­ ţelor cetăţenilor, pentru rezol­ plină dezvoltare reclamă in rea pregătirii profesionale li
eficient au lucrat In ultim ul zaţiile de masă, obşteşti şi de varea tuturor treburilor, a pro­ permanentă cadre bine pre­ Ridicarea ¡radului de cunoştinţe profesio se adauqă concursurile pe
timp şi organizaţiile de partid specialitate în perfecţionarea blemelor cultural-educative şi gătite care să poată face fa­ teme de proiecţia muncii,
din cadrul unor unitătl fores­ metodelor şl a stilului lor de obşteşti. tă cu succes complicatelor organizate de către sindicat.
tiere care şl-au concentrat muncă. Pe şantierele de construcţii procese de producţie, să Extrem de utile. concursu­
munca politică pe valorifica­ şl in întreprinderile forestiere, » cénala majoră a industriei rile acestea antrenează mulţi
In Industrie, accentul să-l stăpînească cu măiestrie in­
rea superioară a masei lem­ unde întîlnim un specific apar­ stalaţiile si agregatele tot oameni, înccpind de la echi­
noase, îar cele de la şantierele punem pe organizarea de ac­ te, se impune o preocupare a­ mai perfecţionate şi cu cota pe. secţii, urmind ca faza fi­
ţiuni cu mare putere de in­
de construcţii pe devansarea fluenţare a activităţii produc­ tentă, răbdătoare şl receptivă de productivitate din ce în nală să aibă loc pe uzină.
termenelor de punere în func­ tive, de ridicare a întregii din partea organizaţiilor de ce mai ridicate, să participe „Lectoratele tehnice orga­ vc. De altfel, lipsa materia­ o manifestă şi unii ingineri Un asemenea concurs sa
ţie a obiectivelor, reducerea eficiente economice, financiare partid, sindicat şl ale U T .C activ la perfecţionarea aces­ nizate la noi, ine spuneau to ­ lului didactic a fost semna­ Si maiştri, care pregătesc desfăşoară in perioada Î-IO
cheltuielilor materiale şl întă­ pentru coordonarea activităţii tora sau să intervină u til în varăşii loan Dumitru, dircc- lată si cu p rilejul altor ex­ materiale în pripă şi le dau iulie a.c. .M aterialul biblio­
rirea disciplinei muncii. şi organizatorice a muncii. In de propagandă, politică si cul­ dereglările ce apar in fluxul tnru 1 clubului din Călan şi puneri. Aceasta denotă lipsa altora să le citească. Fără grafic bogat, întrebările care
mod deosebit să avem 1n ve­
Efectele pozitive ale muncii dere obiectivele importante turală de masă. In qeneral, tehnologic. Pentru realizarea Gheorghe Alexoi, responsabi­ de interes din partea organi­ îndoială, în cazul acesta se s-au stabilit şi care vizează
de propaganda Şi politice de înscrise în documentele Con- compoziţia colectivelor de dezideratelor enunţate e ne­ lul cultural din cadrul comite­ zatorilor si lectorilor. Cu impune o do2ă mai mare de noţiuni ca : timpul de lucru
masă s-au evidenţiat în rezul­ muncă de aici este destul de cesar ca aceste cadre să se tului sindicalului pe uzină, în toate că responsabilul lecto­ seriozitate, tinlnd seama de şi de odihnă, munca tineri­
tatele obţinute In perioada ca­ qresulul al X-lea al partidului, eteroqenă; există salariaţi cu formeze In temeiul unui înalt majoritatea lor şi-au atins ratului, inq. M iliai Demidov. faptul că la ridicarea produc­ lor şi a femeilor, alimentaţi»!
în cuvîntările secretarului ge­
re a trecut din acest an şi în pregătire profesională supe­ spirit de exigentă Şi răspun­ scopul. Mai sînt însă unele a depus multă stăruinţă, ne- tiv ită ţii muncii gradul de şi echipamentul de proiecţie,
acţiunile organizate în marea neral al Partidului Comunist rioară, medie, precum şi oa­ dere. începtnd încă de la în care expunerile n-au reu­ fiind ajutat în aceeaşi măsu­ cunoştinţe profesionale are accidentele de muncă şi îm­
confruntare cu stihiile naturii, Român privind perfecţionarea meni care prestează o muncă vîrsta şcolară, în clasele de şit să comunice decit noţiuni ră de către comitetul sindical un rol primordial. bolnăvirile profesionale, co­
în lupta dusă pentru înlătura­ activităţii organizaţiilor de simplă. Ştim că in aceste uni­ specialitate, îar ulterior sâ-Şi la modul foarte general, u r­ de secţie, şedinţele lectora­ Mai eficace ni se par recta aplicare a leqislatiei de
partid, de sindicat, ale LJ.T.C.,
rea cit mai grabnică a urm ări­ creşterea aportului lor la în­ tăti, îndeosebi în sectoarele ridice zi de zi cumulul cu­ mărite de către participanţi tului s-au desfăşurat la un cursurile de ridicare a cali­ proiecţia muncii — ne spu­
lor calamităţilor provocate de forestiere, pătrunde mai qreu noştinţelor profesionale. Per­ cu prea puţin interes". nivel necoresipunzător. Parti­ ficării ce se organizează în nea preşedintele comitetului
deplinirea sarcinilor economice.
inundaţiile ce au lovit puter­ Din analizele efectuate a cartea tehnică şi beletristică fecţionarea continuă se im­ Recent, analiza ce a avut ciparea cursanţilor la cursuri fiecare an si la care partici­ sindicatului pe uzină Gbeor-
nic o parte a economiei jude­ reieşit că în unele întreprin­ filmul ? aici se organizează pune ca un imperaliv al zi­ loc la încheierea cursurilor a fost nesatisfăcătoare. A l­ pă în medie cile 1 000 de oa­ qhe Ştclan — însuşite temei­
ţului. destul de sporadic simpozioa­ lelor noastre. Este ceea ce loctoratelor a scos în eviden­ ternanta expunerilor prezen­ meni. ..Aceştia sînt intere­ nic. pot duce la evitarea n-
deri se face încă mare risipă ţă că la secţiile furnale (con­ tate la un nivel „academic",
Cunoaştem că primul semes­ de materiale, se depăşesc con­ ne, „mese rotunde' ; oamenii numim ,,a fi în pas cu teh­ cu altele ţinute in pripă, au saţi să partici.pe la astfel d<? nor accidente rauzate de ne­
tru al anului a lost încheiat sumurile specifice se reali­ văd mai puţine spectacole, nica, cu progresul societăţii ducător inq. Măria Răduîcă) dus la îndepărtarea intere­ cursuri, deoarece, pe lingă cunoaşterea sau nnrespecta-
şî cocserie (conducător inq.
cu un bilanţ bogat - planul de zează produse de calitate nc- cunosc mai puţin decit alţii pe plan industriar*. sului oamenilor. cunoştinţe, dobîndcsc în a­ rea anumitor norme privind
producţie la principalii indica­ corespunzătoare ; avem de*a viata spirituala, boqătia şi Pentru completarea qradu- Candín Trifon) toate expu­ celaşi timp dreptul de a par­ funcţionarea agregatelor etc."
tori a lost depăşit. Valoric, de­ face cu fenomenul neiolosirii specificul folclorului nostru, lui de cunoştinţe profesiona­ nerile au avut o deosebită Participarea slabă se dato- ticipa )a examenul de avan­ Fâr»ă îndoială, ţoale aceste
păşirile realizate la producţia unor u lii a |e si apaj^le la în­ artei, literaturii etc. Cu attt le se folosesc me-lode şi pro­ eficienta, datorită faptului că reşle poate şi faptului că la sare pe o treaptă superioară metode şi procedee de rid i­
qlobai2 se ridică la 106,8 htl- treaga capacitate; se înreais- mai mult să avem în atentie a­ cedee diferite cu un grad dc s-au axat pe probleme con­ aceste lectorate au fost cu­ de salarizare, ne spunea M i­ care a gradului do ^njnoslin-
lioane lei. iar la producţia trează absente nemotivale con­ ceste unităti şî să ajutăm oa­ eficientă tot mai sporii. Am crete, de strictă actuali!ale. prinşi oameni care urmează ron Munleanu. responsabilul ţe profesionale »1U\ Ouarăm-<
marfă vîndută şi încasată la cedii fără plată şî învoiri. S-au menii să trăiască o activitate urmărit acest lucru la Uzina In schimb, la secţia mccanlc- cursurile serale ale diferite­ cu problemele de invăţămînt. rilor uzinei au o doză în­
79,7 milioane lei. La Investiţii constatat asemenea neajunsuri culturală corespunzătoare. să „V icto ria" Călan. Lectorate­ şef {responsabil Inq. loan lor şcoli sau încadrat) în din cadrul serviciului perso­ semnată de eficientă, lucru
nal. O dată cu muncitorii la
— construcţii, planul pe anul Ia C-S.H., unei« exploatări m i­ fim prezenţi în m ijlocul lor cu le tehnice, cursurile de rid i­ Slefăneseu] orientarea în a- cursuri de ridicare a califi­ aceste cursuri se preqăl.esc confirmat şî de secretarul
în curs a lost realizat în pro­ artivitâtî culturale accesibile, care a calificării şi de cali­ leqerea temelor a fost defec­ cării sau de calificare la lo­ comitetului de partid al uzi­
niere din Valea Jiului, Ghelar, ficare la locul de muncă, de tuoasă. Acestea nu au răs­ cul de muncă. Legat de a- şi maiştrii. De altfel, pentru
porţie de 52,5 la sută. Acesta Teliuc ele., şantiere de con­ într-o gamă diversificată, po­ ccasi.a s-a propus ca expune­ nei, tovarăşul Toan Popa.
este rezultatul firesc al între­ strucţii şl unitătl forestiere. De triv it cerinţelor lor. specializare, concursurile pri­ puns problemelor imediate a­ rile să nu mai fie ţinute lu ­ aceştia din urmă se organi­ Rămine ca p rin ir-o mai ju ­
gului complex de măsuri po­ exemplu, consumul de lemn de Cunoaştem de asemenea vind normele de protecţie a le secţiei. Acelaşi lucru s-a zează în plus cursuri de ca­ dicioasă orqanizare a lor.
nar ri
lot
în
trim estrial.
litice şi telinico-organizatorice, mină la exploatările miniere trăsăturile specifice ale muncii muncii schimburile de expe­ înl.împlat $i la turnătoria de cursul anului, iar cunoştinţe­ lificare si perfecţionare. cu printr-o atentie sporită acor­
în care se evidenţiază pregnant Lonea si D îlja a înregistrat de­ din unităţile comerciale pre­ rienţă întrecerile între secţii lingoliere. Aici s-a introdus le însuşite şi aplicarea lor scoaterea din producţie. în dată de factorii răspunzători,
efortul colectiv al oamenilor, cum Şi faptul că aici alături «înt tot atîtcâ modalităţi ca­ un nou procedeu de turnare. centre speciale, unde pe lin ­ acestea să-şi sporească alît
păşiri între 2,9 sî 3,5 mc ia re şl-au adus şi îşi aduc in Normat era ca într-o expu­ în practică să lie urmărite, gă problemele de pură spe­
dorinţa lor de a răspunde prin 1 000 tone cărbune extras. de rezultatele pozitive. în­ continuare o contribuţie deo­ nere specială în cadrul lec­ cialitate se dezbat, şi cele de semnificaţia cît si eficienta,
fapte din ce în ce mal cute­ Apoi, din unele cauze. între tîlnim o seamă de lacune. în- sebită la ridicarea nivelului toratului occsta să fie pre­ la locul de muncă al ficcă- normare, organizare, planifi­ atingindu-şi cu adevărat sco­
zanţe chemărilor organelor de care admitem şi pe cele obiec­ repînd de la lipsa de grijă fată cunoştinţelor de specialitate zentat în mod detoliat, pe ruia. care, probleme de conducere pul propus.
partid, economice sî de stat. tive consumul de cocs la de bunurile materiale, pînă la ale m uncitorilor şi maiştri­ înţelesul tuturor. însoţi» de Slab interes pentru ri- a personalului din subord1-
A r fi însă nejust să nu ară­ C.S.H. a fost depăşit cu peste atitudine reprobabilă fată de lor. în special al celor tineri. materiale didactice ilustrati- di carea caJilicării oamenilor ne etc.". M. BODEA
tăm că. alături de ceea ce s-a 10 000 tone. Am putea relata consumatori.
rezolvai bine In domeniul la si alte exemple din care tra ­ Formulele si metodele mun­
care facem referiri, nu au exis­ gem aceeaşi concluzie si anu­ cii noastre trebuie să fie folo­ de mii de lei din cauza inun­
tat şi neajunsuri, greutăţi, pe me că avem destule deficiente site în acest sector cu multă daţiilor. nici măcar suprafeţele Principii noi în organizarea
alocuri Inactivitate, Ştim că, asupra cărora trebuie să acţio­ iscusinţă SÎ competentă. să (Urmare din pag. 1) râmase in cultură nu sînt în­
prin natura ei. munca de pro- năm cu toate miîloacelc pen­ uzăm de ele în direcţia creşte­ treţinute in mod corespunză­
paqandă şl politică de masă tru a le preintim pina si es­ rii răspunderii şi conştiinţei tor pentru a da producţii maxi­
iiebuie să se desfăşoare per­ tompa. Se pot si e necesar tuturor salariaţilor, a aportului justifică activitatea consiliile me. Ca dovadă, la C.A.P. Deva
manent, să aibă obiective pre­ să se organizeze dezbateri în lor Ia îndeplinirea exemplară de conducere ale C.A.P. Geoa- s-a prăşit manual porumbul de
cise, forţele care concură la legătură cu cauzele care le qe* a sarcinilor ce le stau în fată. giu. Vaidei, Sîbişel. Romos, pe abia 40 de hectare din cele reproducţiei la ovine
desfăşurarea el să fie recep­ nerează şl să găsim soluţii ne- Teiu1, Mesteacăn, Vata Ş a. unde 140 prăşite mecanic, iar coope­
tive şl exigente. Dar, din păca­ întlrziate pentru înlăturarea Educaţia ştiinţifică, prima praşilă — care este o ratorii din Rapoli au făcut pră-
te lucrurile nu stau aşa peste lnr. Pentru generalizarea expe­ lucrare holârîtoare pentru silul manual pe ru.mai 34 la In cadrul fermelor de ani­ pot valorifica în sezonul de nu au fătat în această primă­
tot. In activitatea unor organi­ rienţei înaintate să organizăm, soarta recoltei — nu s*a efec- sulă din suprafaţa cultivată. male ale cooperativelor agri­ iarnă la preturi foarte avanta­ vară din cele corespunzătoa­
zaţii de partid au existat goluri, cu lot simţul răspunderii sim­ patriotică şi cetăţe­ cole de producţie, creşterea o­ joase. M ielutcle cc se obţin re pentru reproducţie. şi oi
tendinţa de a lăsa ca munca pozioane, consfătuiri, miiloace vinelor ocupă un loc impor­ reprezintă o Drăsilă valoroasă care au fătat mai timpuriu şi
să se desfăşoare de la sine ca audio-vizuale care si-au do­ nească — imperativ tant. O dată cu înfiinţarea care se dezvollă în condiţii în prezent au o producţie m i­
rezultatele să apară întîmplă- vedit nu o dată eficienta, u ti­ complexului de înqrăşare a foarle bune avînd posibilita­ că de lapte. Se apreciază că
tor, fără participarea efectivă litatea. al vremii Executarea lucrărilor agricole mieilor de la Simeria se im­ tea de a le da la montă la circa 20 la sută din oile m ul­
şi competentă a oamenilor. Cu citva timp în urmă (în­ pune organizarea pe principii vîrsta de sul) un an. De ase­ gătoare se pot trece Ia turma
In învătămtntul de partid mai tr-o măsură mai mică si acum] nni a producerii acestora, ca­ menea. oile care vor făta în de mioare şi sterpe pentru
avem de-a face cu o practică ia C.S.H., uniLătile miniere din Concomitent cu preocuparea re să populeze complexul pe cursul lunii decembrie, ca u r­ montă în luna iulie. Această
învechită, aceea a întrebărilor Valea Jiului, la cele din bazinul pentru educarea oamenilor in Desigur că în strînsă legătură cit posibil eşalonat în tot mare a organizării procesului turmă va fi pregătită, pe lin ­
şi răspunsurilor scolastice ca­ Poiana Ruscăi şi din Zarand spiritul dragostei faţă de tuat nici pe 60 la sulă din su­ cursul anului, în aşa fel ca de reproducţie din cursul lu ­ gă repartizarea unei păşuni de.
re nu stimulează iniţiativa nu exista şi funcţiona un mare muncă, al disciplinei socialiste, prafaţa existentă in cultură? ru realizările respective se produşi) masculi obţinuţi, su­ nii iulie. In primăvara anului cea mai hună calitate, şi cu
trezesc interesul în rezolvarea număr de brigăzi artistice de al dragostei pentru frLmos şi Ce producţii pot aştepta să apreciază şi activitatea preşe­ puşi unei ingrăsări rapide, să 1971 se vor putea da din nou un supliment minim de con­
dinţilor, inqm erilor şi a briga­
colectivă a problemelor ce se aqitatie, cu proqrame intere­ util. avem datoria să desfă­ obţină cooperatorii din Romos se poată livre ritm ic atîl pen­ la montă, eşalonînd astfel fă- centrate în ralia zilnică de.
ridică pe linie de producţie şi sante, atractive. Tot aici, ca ŞÎ şurăm o activitate sistematică Jiîrcea Mică si Radu Ieşti în dierilor. tru consumul intern cît şi la tările în lot cursul anului, rea- 0,300 kq pe cap de ovină. Pă-
de educaţie. Se înlilnesc as­ si de înaltă factură ideoloqică condiţiile cind nu au prăşit Aspectele relatate ridică în export. lizîndu-se obţinerea a două
în alte unităti, existau gazele pe linia explicării politicii porumbul decît de pe 10-15 şunalul turmei se va organiza
pecte stereotipe. repetate de de perete cu mare forţă de fata organelor agricole jude­ In afara sezonului tradiţio­ fălărl de la efectivul matcă. pe timp răcoros (scara, dim i­
la un an la altul, cu ţoale combatere a neajunsurilor şi ştiinţifice, marxist-leniniste a hectare? Este un adevăr bine­ ţene şi a consiliilor populare nal de montă la ovine, care Este lesne de înţeles că în neaţa sau în timpul nopţii),
consecinţele ce decurg de aici, de popularizare a succeselor. partidului nostru, formării u­ cunoscut că -la fiecare hectar comunale probleme de o deo­ s-a organizat în judeţul nos­ aceste condiţii oile nu vor mai iar ziua oile Irebuie adăposti­
In unele întreprinderi in­ Inttlneam aproape peste tot nor puternice sentimente de neprăşit la timp se pierde o sebită însemnătate privind in­ tru anual începind cu data de putea fi exDloalote şi în direc­ te la umbră. Se impune, do
dustriale. şantiere de construc­ qazete satirice, panouri reflec­ respect stimă fată de reali­ producţie de peste 500 kq po­ tensificarea eforturilor pentru a 25 septembrie, se impune ca ţia producţiei de lapte, ur- asemenea, să se aleaqă ber­
ţii şi unităti socialiste ale agri­ toare, proqrame la „televizor" tăţile tradiţionale şi contem­ rumb boabe la hectar. Se vede asigura executarea in cele mai o necesitate economică orga­ mînd ca produşii obţinuţi, a- beci corespunzători şi în nu­
culturii organizaţiile de partid şi multe alte mijloace la ca­ porane ale României, a unor însă că preşedinţii şi înqinerii bune condiţii a lucrărilor aqri- nizarea reproducţiei la ol si tít berbecutii cit şi mielutele. măr suficient (un berbec pen­
nu au făcut uz do cele mai c- trăsături etico-morale înain­ din unităţile amintite iqnorează cole. Exorcitîndu-$j atribuţiile mioare încă din cursul lunii să se înţărce la greulcăţî co­ tru 35 capete oi) cărora, pe
Fciente metode ale muncii po­ re, în bună măsură s-a renun­ tate la fiecare cetăţean. In a­ importanta lucrărilor de între­ în lumina prevederilor Proiec­ iulie a.c-, pentru a putea ob­ respunzătoare şi în condiţii lîng(- păşunea de cea mai bu­
ţat. E necesar să revenim
la
litice Si cultural-educativc cu ele şi să le asigurăm locul şi ceastă direcţie avem un vast ţinere a culturilor, lăsind ca tului de lege privind organi­ ţine miei tim purii care să fie bune. Prin organizarea .acestui nă calitate, să li se asigure un
care să influenţeze pozitiv în­ funcţionalitatea în ansamblul cîmp de acţiune, o multitudine treburile în cooperative c3 zarea producţiei si a muncii în livra ţi pentru carne pînă in sistem de creştere şi repro­ supliment zilnic de 0.500 kg
deplinirea sarcinilor si obiec­ activitaiü politice de masă. de pîrghii şi mijloace. mearqâ la voia întîm plării. Si­ agricultură, aceste organe au cursul lunii martie 1971. ducţie la ovine, se limitează concentrate pe cap. din caro
tivelor mari ce le aveau de In agricultura se manifestă Cu mal multă perseverentă tuaţii de acest gen se întîlnesc datoria să Intervină cu măsuri Această acţiune prezintă a- posibilitatea ca ciobanii anga­ 60 !a sulă să-l reprezinte o­
realizat. Se cunoaşte că în fenomenul nepar 1 ici păr i i unor trebuie să acţionăm în direcţia si la cooperativele agricole din energice care în final să con­ vanlaje economice deosebit de jaţi de către unilăti să moi văzul $î orzul.
decursul anilor din iniţiativele membri cooperatori, certaţi explicării programului partidu­ Deva Şi Rapoli. Deşi fiecare ducă la îndeplinirea integrală importante. Intre altpjp. pro­ mulqă oile pînă la epuizare înlroducerca berbecilor in
oamenilor, ale comuniştilor a cu disciplina, la lucru. Tot aici lui şi quvernulul. a conţinutu­ din unităţile respective au su­ a sarcinilor de plan stabilite jn duşi]“ masculi obţinuţi Si îngră­ loială, ceea ce va determina turmă penlru efectuarea mon­
apărut, alături de cele ..cla­ întîlnim cazuri de neatenţie lui său, la baza căruia stau în­ ferit pagube de ordinul sutelor agricultură. şaţi într-o perioadă scurtă se şi o reducere simţitoare a tei se va face numai seara si
sice”, o diversitate de me­ lată de bunurile obşteşti, ten­ văţătura marxist-leninistâ, ce­ m orlalitatilor atît la adulte dimineaţa, iar în timpul zilei,
tode şi procedee unele mai dinţe de sustraqeri ş.a. Se im­ rinţele şi particularităţile spe­ cit. şi la tineret. pe căldură, ei vor fi ţinuţi se­
interesante decit altele. Aces­ pune cu necesitate striqentă cifice ale tării noastre. Prin tot Sub îndrumarea dircetcă a paraţi la umbră. Pentru buna
tea nu au fost întotdeauna su­ ra în activitatea căminelor cui- ceea ce orqanizăm, să facem conducerii Direcţiei aqricole reuşită a acţiunii, toate aceste
ficient valorificate iar altele, turale, alăluri de alte activi­ cunoscute preocupările pline D e p e s t e h o t a r e judeţene. într-un număr de lucrări pregătitoare precum şi
cu care odinioară cr am obiş­ tăţi educative să-si găsească de înaltă răspundere ale con­ Deşte 20 cooperative agricole nionla se vor executa sub su­
nuiţi şi care Si-au dovedit e- loc preocupări pentru1 comba­ ducerii partidului si slatdul de producţie s-a analizat po- pravegherea şl directa răspun­
iicîenta. au fost abandonate pentru dezvoltarea ascendentă sibililalea de începere a aces­ dere a şefilor de ferme, a in­
terea acestor neajunsuri.
nejustlficat. Acum mai mult ca oriclnd. a Industriei, agriculturii, înflo­ tei acţiuni încă din cursul lu­ ginerilor şefi dîn unităţi, a
rirea întreqii vieţi materiale sî
la sale dispunem de forţe in­ spirituale. In această privinţă Ajutoare pentru fam iliile sinistrate nii lulift a.c. Sarcina de plan. medicilor veterinari de cir­
Direcţii în care va telectuale numeroase si com­ un rol Important îl au expune­ pe total judeţ, de efectuare a cumscripţii şi reţelei de re­
monleî — peste 6900 capete
petente. E de datoria orqane- rile făcute de lectori cu o bună De la mii $i mii de kilometri, In zilele următoare. în loca­ bărbăteşti din stofă, 500 tre­ producţie. observind atent şi
trebui să acţionăm )or de partid să le slrînqă l ă ­ pregătire politico-ideoloqică, oomeni necunoscuţi vin, intr-un lităţile sinistrate vo începe ninguri, 500 perechi cizme de oi $1 mioare — s-a defalcat pe înreqislrind zilnic montele e­
lăită. să le stimuleze cum se simpozioanele, convorbirile, în- emoţionant sentimen» de soli­ distribuirea a peste 12 000 cauciuc şi altele. Organele ju ­ o serie de cooperative agrico­ fectuate. Este de datoria mo­
pe
le printre care aminti,m
cuvine sl să le atragă în activi­ dicilor de circumscripţii să a-
In principal trebuie să ţinem lîln irîle cu oameni de artă, cul­ daritate, în sprijinul {omiliilor borcone cu compoturi, gemuri deţene au fosl onunţote că Io cele din : Geoaqiu, Orăstîe. plîce şl stimularea hormonală
seama de sarcinile mari ce le tăţi utile, de interes qeneral, tură. conducătorii unor între­ care ou avut de suferit de pe şi jeleuri de trude, conserve Arad ou sosit din Olando Boşorod. Sarmizoq-otnsa. Gura- după tehnologia cunoscută in
avem de realizai în etapa în obştesc. prinderi şi instituţii, în cadrul urma calamităţii ce s-o abătut de fasole verde şi roşii în 29 000 bucăţi ouă core vor fi, sad*. Rurjnc. Borîu. Sîn,tandrei vederea realizării integrale a
care ne găsim si în perspec­ Căminele culturale de la cărora să se abordeze proble­ şi osupro judeţului nosiru. Pe bulion sosite din R.P. Bulgaro- de asemeneo. distribuite fami­ Brad, Ţeboa. Ro-mos. Vaidei. sarcinilor trasate-
tivă. Activitatea de producţie sule, în totalitatea lor, sp riji­ me esentiate cunoscute în de­ lingă oile ojutoore constînd în Va începe, de osemenea, dis­ liilor sinistrote. Romoşel. Pricaz sa. Conduce­ Aplicarea cu stricteţe a mă­
a bunurilor materiale, cerin­ nite electiv de Comitetul ju ­ taliu de către cei ne care-! alimente pentru copii, medica­ tribuirea unor obiecte de îm­ Dor, dincolo de ocesle bu­ rile unităţilor amintite şi ca­ surilor amintite constituie o
ţele mari ce se ridică pe linie deţean pentru cultuiă şi artă punem să le explice. mente, derinfectanţi şi poturi, brăcăminte sosite din Repu­ nuri materiale se află ocel sen­ drele tehnice acordă Mentía garanţie siqură a realizării
sociaUeconomică. pe tărimul trebuie să apară Si să acţio­ Cu măsurile ce le între­ familiilor sinistrate din llio blico Federolă o Germaniei şi cuvenită aceste! acţiuni, tre- planului de montă, prin aceas­
învătămînlului, artei si culturii, neze ca unităti prestigioase, în prindem avem datoria să ex­ le-ou fost distribuile 20 de Anglia pe adresa fomiliilor si­ timent de solidaritate umană rînd oraclîo la pregătirea oi­ ta asiqurînd obţinerea mieilor
ne pun in situaţia de a rellccta cadrul cărora omul muncii să plicăm caracterul nefast al con­ orogoze cu butelie trimise de nistrate din judeţul nostru. care leogo prin fire nevăzute lor rit Si a berbecilor în ve­ tim purii si îmbunătăţirea indi­
la tot cc poale fi eficient în qăsească răspuns la probleme­ cepţiilor retrograde, anlişliin- firmo „dr. C. Drâgon" din Pnntrp altele, se vor distribui oamenii de pe foaie meridia­ d e ta efectuării montei. celui dc natalitate la specia do
muncă la folosirea întregului le ce-1 interesează, să vadă pro­ tilice. răul ce-1 prezintă aces­ Italia. In celelalte localităţi lo­ Este necesar ca în toate n- ovine.
potentiaî material de care dis­ grame atractive cu continui tea pentru activitatea produc­ vite de ope s-ou distribuit 400 pantoloni si cămăşi de nele Terrei în lupto cu urmă­ nibătile unde s-a planificat in­
punem în vederea îndeplinirii bogat, în siare să-l captiveze tivă şi educativă. Dispunem de 603 kq lâmîi ji alto alimente corp, 200 cămăşi tricot, 200 rile naturii dezlănţuite, senti­ troducerea noului proces do Ing. PETRU RADU
Si în viilor, cu rezultate şi mai să-l ajute să-şi dezvolte aptitu­ sosite de peste hotare. pontoloni scurţi, 500 pardesie ment care nu cunoaşte graniţe. producţie să se constituie l.ur- directorul Centrului judeţean
bune, a sarcinilor stabilite de dinile, să qîndească şi să p ri­ lapte cu ajutorul cărora putem nip senaral.e de minare bine ele reproducţie si selecţie
Congresul al X-lea al P.C.R. vească fenomenele social-poli- explica ţoale fenomenele na­ dezvoltate, de oi sterpe care a animalelor