Page 31 - Drumul_socialismului_1970_07
P. 31
3
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 4822 ® JOI 9 IULIE 1970
- I-v'-V-tKV;.
m m m m D IA L O G C U C IT IT O R
DINCOLO
Gh. Iacob — Călan. Din desfăşuraţi aclivlialea. Dtnşil mă. Dacă frăţeşte nu vă pu
scrisoarea trimisă am înţeles Sliu cum anume să procede teţi înţcieqe. apelaţi la Icqn.
DE PASIUNE clmipul muncii de 31 ani, din cci 7 anî, nu puteţi beneficia ceda ca atare. — Hărţă-
instanţa de judecată va pro
ze. Chiar dacă vă reconstituiţi
că dv, aveţi vîrsla do 5G ani
o vechime
şi totalizaţi
în
Hoqmon
Aurel
de
de pensie pentru lim ită
care 8 ani j-ati prestat în lo virstă deoarece aveţi pres qani. Se qăsesc si asemenea
curi de muncă pe care leqea taţi In muncă numai 21 ani. medicamente. Cînd aveţi
le consideră în grupa a Il-a. Ca să puleli beneficia de re drum la Deva treceţi pe la
De e'te ori am prilejul să dale de beton trotuare şl alei cu iar 1 an în qrupa 1. V reţi să ducerea vîrstei de pensiona farmacia veterinară care ato
străbat in voie, fără o lintâ o lungime de peste 4 000 metri ştiţi cînd puteţi ieşi la pen re pentru locurile de muncă sediul pe strada Lenin (tinqă
anume, s!rocile şi bulevardele liniari şi sau plantat 10 000 sie. Legea pensiilor dă drep prestate în qrupa I este ne qara C.F.R ).
municipiului Hunedoara, re He Duieţi de gard viu- Desigur, tul celor care au prestat o cesar să realizaţi în cîmpul Un qrup de muncitori —
morc de fiecare dală ceva prezentate otît de succint, o- activitate de cel puţin 25 de muncii cel puţin 25 de ani. Brad. întrebările pe care ni
Ie puneţi lc puteţi ..dezleqa“
nou, ceva care aminleşte me ceste cifre nu pot spune totul. ani în cînvpul muncii să li Peste 4 anf puteti să v>ţ ce
reu de tinere(eo viguroasa a Poate de oceeo e necesară se reducă vîrsla de pensio reţi pensionarea avînd în ve foarte bine cu tovarăşii din
oraşului. In acest început de sublinierea că valoarea tutu nare cu 3 luni pentru fiecare dere că aveţi 14 ani de ac comitetul sindicatului de U
lucraţi.
întreprinderea unde
varo. alături de noile blocuri. ror lucrărilor efectuate de an prestai în posturile ce se tivitate în locuri de muncă Vă sfătuim să luaţi leqătu
Morile constituie elementele lncuitorii Hunedoarei, numai în încadrează in grupa a H-a pe caro leqea le încadrează ra cu dumnealor.
cele moi de seamă care sub- prima parte o onului, se ri de muncă şi cu G luni pen în qrupa I.
R. M. — Hunedoara. Aveţi
f in iacă pregnont tinereţea şi dică la aproape 7 milioane de tru fiecare an prestat în lo dreptul la o jumătate din
oasiunea hunedorenilor pentru Iei, curi de muncă ce se înca moştenirea rămasă de la ma N. PANAITESCU
drează în qrupa I Deci pen
frumos. — După părerea mea, a mo' tru ceî 8 ani proslati in qru
Incepînd cu parcul din Piaţa remarcat tovarăşul Răceanu, pa a il-a. vîrsta de pensio
Libertăţii - cea moi veche esenţialul este că prin spri nare se reduce cu 2 ani şi
parte a oraşului - şi pină jinul deputaţilor, al comitete 6 luni. iar pentru anul pres
dincolo de stadionul Corvinul, lor de cetăţeni şl femei, am tat în qrupa I cu G luni. Deci ;
unde se construieşte cel mai reuşit să otrogem la acţiunile Intr-un peisaj natura) deosebit, în apropierea munţilor şi a „mării" de la Cinciş, se allá dv. vă puteti cere pensiona
"ou corlier, te întimpino, cu întreprinse pentru înfrumuse motelul Cinciş, una dintre unităţile cele mai solicitate de către turişti. rea pentru lim ită dc virstă la Spitalul I. B. C. Deva
şurisul lor gingoş, sute de mii ţarea şi gospodărirea oraşului data cînd îm pliniţi 57 ani.
de flori, aranjate cu gust, in aproape pe toţi locuitorii. Bine Ion Bătu — Brad. Nu ve
tr-o plăcută armonie croma organizate, după un plan con dem de ce ati fi îngrijorat.
tică. Am aflat că oceste imen cret care a cuprins fiecare lu Vechimea în muncă de care
se eovoore policrome ce în crare în porte, multe dintre ne scrieţi o puteţi dovedi re- Angajează
frumuseţează toate cartierele ele fiind propuse de către ce curqînd la una din cele două
oraşului sint rodul unei munci tăţeni, oceste acţiuni ne-ou a Pronoexpres variante : 1. înaintaţi o scri
comune, sint realizate cu hăr sigurat o bună reuşită. Am soare către Direcţia judeţea
nicie şl pricepere de mîinile avut zile cînd pe aceste şan P e n f r u a m a t o r i i d e nă pentru probleme dc mun — şoferi
aspre ole făurarilor de metal tiere ale muncii patriotice au Rezultatele concursului din că si ocrotiri sociale Craio ţ
şi ale constructorilor, de mîinile fost prezenţi cîte 5 6 000 de 8 iulie 1970 : va. Aîcî se păstrează arhiva
încă firave ole elevilor, de oameni. d ra s m e p e ş i Extragerea 1 : 24, 28. 15, fostei camere do muncă. In — asistente sau surori medicale
pensionari şi gospodine. Ar mol trebui vorbit, pentru 3, 18, 45. cererea po care-o întocm iţi
Subliniind această partici n avea o imogine moî ampla Fond dc prem ii: 272 398 cereţi să vî se trim ită o a-
pare activă o cetăţenilor la asupra dragostei cu care par lei. deverintă din care să rezulte pentru autocaravana RFM
acţiunile întreprinse pentru ticipă hunedorenil Io înfrumu Peste 11 000 km şosea modernizată asigură accesul Extragerea a Il-a : 8. 26, 16, că ati achitat în perioada
continua înfrumuseţare şl o seţarea oraşului lor. despre am atorilor de drum eţie şi turism In cele mai frumoase respectivă cotizaţia la asigu
mal bună gospodărire a stră- suprafaţa străzilor reconstruite obiective şi puncte turistice care sc qăsesc In tara 1, 17, 21, 10, 40. rările sociale; 2. reconstitui
iilor şl cartierelor, tovarăşul şi modemizote. despre spaţiile noastră, Fond dc prem ii: 240 284 re pe bază de martori. In
Viorel Răceanu — prim-vicepre- de joocă pentru copii în Incepînd cu anul acesta, in circu itul tu ristic naţio- lei. scrisoare ne-ati relatat că a-
şedinte ol consiliului popular toate cartierele, de numărul nai au in tra t şoseaua modernizată Bran—Rucăr— veti doi foşti coleqi care au
municipal, remorca printre bazelor sportive, despre lu Cnnpulunq Muscel, care traversează Bucegii In zona lucrat în aceeaşi perioadă $i t »
altele că de Io începutul anu crările efectuate de către ti Pietrei C raiului, trece prin satul tu ristic Sirnea. alun Ia acelaşi patron cu dv. Da I
lui ou fost efectuate de către lo neri în zonele de agrement gind In preajma izvoarelor D îm boviţei şi peşterii Dim - că dumnealor pot dovedi cu
cuitorii oraşu'ui peste 1 900 000 hnvicioarn. ca apoi să coboare în vechea reşedinţă dr. acte oficiale acest lucru, întreprinderea Utilaj
ore de munco patriotică. Vom încheio, însă. cu o pre- scaun a Ţ ă rii Româneşti, Cim pulung Muscel. O altă luaţi leqătura cu tovarăşii
Incercînd să aflăm concreti cîzore semnificativă : în şosea, Petroşani—Tg. Jiu, leagă Transilvania de O lte din comitetul sindicatului dc
zarea acestora şi prin alte porcuri de-a Umqul străzilor şi nia, şerpuind prin peisajul stinens al defileului Ji\ifu i, la întreprinderea unde vă
cifre, om fost puşi in faţa unui bulevardelor ou fost plontate iar din C lui se poate ajunge pc o şosea recent recon construcţii transport
hifcinţ expresiv. S-ou făcut lu pîno acum peste 2 000 000 de struită la Vatra Dornci. in regiunea de o neasemuită
bogăţie turistică conferită de renum itele mănăstiri. La
crări de întreţinere în parcuri flori de primăvară şi vară. $i aceasta se adaugă m odificările şoselelor naţionale nr.
si zone verzi pe o suprofotă nicăieri nu se moi qăsesc acele 1 sau E-15 Bucureşti — Braşov, prin m ărirea num ăru Pierdut adeverinţă cu nr. CINEMA
de 70 de hectare, s-ou plantat plăcuţe cu indicaţia „Nu rupeţî lu i de fire de circulaţie, ocolirea unor localităţi aglo 4 174/24 cpriite 1970, pe nu Bucureşti
mal mult de 44 000 de arbori florile". Cine or puteo s-o merate ca Ploieşti şi Cim pina etc. mele Curuţ ispas. O declar DEVA ’ Vinotorul d# căprloar«
şi arbuşti ornamentali, iar în focă ? Florile sint plontote de l,a crearea unui cadru favorabil circulaţiei tu ris nulă. (Cinem otograful ,.P atria") ; T o n y ,
tice se înscrie şi transportul ru tie r asig\irat de O ficiul ţl-cî Ieşit din m int' („A rio ") ; SI-
cartierele noi şi în alte părţi ei, pentru ei şi pentru onmenii MERIA: U ltim a d ra g o ile (,,M uro- — Otopeni telefon 337540
naţional de turism prin parcul său de autocare, de a lt ş u l" ) ; HUNEDOARA: M a rile va
c*le oroşului ou fost reomena- core vin să le vadă, să le cu
fel unul dint re cele mai m ari din Europa : peste 340 Pierdut un cal negru în canţe („S id e ru rg ijtu l") ; C A lA N :
iote şi extinse suprafeţele zo noască oraşul. de autocare şi 305 autoturism e care se închiriază cu comuna Tomeştl. Găsitorul O noapte furtunoasă (,,11 Iunie“ ) ; Recrufează prin secţiile
,,Leon-
O peraţiunea
PETROŞANI:
nelor verzi cu încă 16 ho. In şoferi sau fără şoferi. In ultim ele zile au fost achizio- este ruqat să anunţe Consi iin e " (,,; N oiem brie") ; Via M ala
acelaşi timp, s-au construit din MIRCGA NEAGU nate 15 autocare „Skoda". liu l popular Tomcşti. (..R epublica") ; LUPENI : Elvi.a
M adigan („C u ltu ro l") ; lO N FA ; sale din:
Sim paticul domn ,,Ra (,(M inerul“ ) ;
Comisarul X şi banda , trei clini • BRAŞOV - str. Transilvaniei, nr. 28, lefefon
v e n i" („7 N o ie m b rie "): AN IN O A-
SA • Teilom enlul dr. Mobuse 24207 ;
(. M uncitoresc") ; PAROŞENI: Fra
tele dr. Homer (,,Energia") ; PE O CLUJ - sîr. Fabricii, nr. 125, telefon 22743 \
Temperatura minimă «a o icila in TRILA : Singeroosn nunlâ macedo- © TIMIŞOARA - str. Gării, nr. 3, telefon 22185;
noenâ (..M u n cilo ie ic") : VULCAN:
P p tre 15 şi 10 gtode, iar ceo mo Comisarul X şi ,.Panierele A lbas
lim ă intre 25 şi 30 grade.
li 1 / VREMEA tre" (..M uncitoresc") ; URICANI : © CRAIOVA - slr. Caracal, nr. 163, telefon
Anchetatorul din umbră
(,,7 N o
PENTRU URMĂTOARELE iem brie") ; BAR0ATENI: V iaţa in 31318.
2 ZILE doi („6 August") ; ORAŞTIE : ELEVI PENTRU ŞCOALA PROFESIONALA „UCE
Răzbunătorul (,,P a tria "): Noaptea
totâ ieri s-au înregistrat următoarele rezultate : Farul Constanţa miti călduroasă. Iio lo t, «oi cădea aver generolilor — seriile I—II (,.Flacă NICIE LA LOCUL DE MUNCA"
PENTRU 24 ORE
In etopa o XXVI-a a Diviziei naţionale A de fotbol, dispu-
Vreme in general bum oaiă şl
ra0) ; GEO AG IU-BAI: Vadul ia d u
calcJuroojă,
Vremo (rumoosa şi
cu o uşooto in jta b ilîlo lc , ma o- se slaba de plooie, moi oles in lu i; HAJEG: Sim oalieul domn Pentru meseriile MECANICI UTILAJE şi STRUN
- „U" Cluj (Pină la închidereo ediţiei rezultatul nu ne a par le i in cursul d up o -o m ie iii, eînd cursul dup â -a m le tii. Vint şlob din ,,R" (.P o p u la r"); BRAD: Nu fi GARI IN FIER pentru anul şcolar 1970—1971.
t / iil (..Slâauo ro iie ") ; GURAB4R-
venit, jocul disputîndu-se în nocturnă) ; Dinamo Bacău — Petrolul La apartamentul lui 1. T. din vor cădea oveite şlobe de p lo a est şi nord-est. D im ineaţa, ceotă 2A : Itu iii (. M in e ru l"): 1LIA t
ie. Vint slab din e ii şi nord-ctf.
locala.
Ploieşti 0-0 ; Steaua — Universitatea Craiova 4-1 ; C.F.R. Cluj Haţeg a sunot o femeie. „Sint Bă rb a ţii in deplasare („lu m in a "). Candidaţii trebuie sâ fie absolvenţi a 8 close
- Steagul roşu Braşov 1-1 ; Dinamo Bucureşti - F. C. Argeş delegată de la prevederi socia elementare, sâ aibă 18 ani împliniţi la 31 decem
le si am venit să fac o anche brie 1970.
4-1 ; Politehnica loşi - Jiul Petroşoni 3-1 ; A.5.A, Tg. Mureş -
tă pentru mărirea pensiei a li Informaţii suplimentare se pot obţine la adre
U. T. Arod 2-2 ; Crişul Orodeo — Rapid 1-1. mentare pe care soţul dum
22.50
neavoastră o achită femeii cu RADIO m anţe; Siluete. Recita! G igi M argo ; sele de mai sus. Doritorii vor trimite cererile la una
23.10
F a b n jio do And'e ;
C L A S A M E N T U L care are un copil". 0 03-5,00 Estrada nocturnă dintre adresele respective.
A cerut declaraţii de Ia so PROGRAMUL I : 6,05-9,30 Muzica PROGRAMUL II : 6.10 Program mu-
1. Rapid 27 13 9 5 37-26 35 ţia lui I T., de la vecine. A şi o c lu o lltn ti: 9.30 O da lim bii rom a xlcal He dim ineoţă : 7.00 R odiojum oi;
2. U. T. Arad 26 16 3 7 42-34 35 dat indicaţii să-$i ascundă Ma ne; 10,10 Curs de limbo ruso; 10,30 7.1(1 Program m uiical de dim ineaţa
6,10 Tot în a in te; 8.25
(contlnuore) :
3 Steaua 26 13 5 8 52-30 31 ria T. televivorul, friqîderul, bucccsc ole m uiiC il uşoare rom âneşti; M ori Interpreţi - Emil G h lle ls; 9.00
11,05 rroqmciMe dm opere ia Ci ntec
4. Dinamo Bucureşti 26 13 3 10 47-35 29 maşina de spălat, să nu se va 17.30 M icroavanprem ierâ. Emisiune p ilon de Maurice Yvam ; 11,15 Om Jocuri de oerechi; 9.10 Curs da lim
bo rusa; 9.30 Cintece pc versuri pe
5. Jiul 27 12 4 11 33-32 28 dă, chipurile, că are de toate, in lim bu m aghiară; lo n le sociol'Sto ; 11.30 Rapsodia a Eugen F ru n iâ ; 9.45 M utică dm opera /■s
18.00 Lo volan ;
6. Univ. Craiova 26 11 6 9 33-33 28 pemtru a nu-î ridica soţului ei 16.20 Mu<l c dulce şi frumoasă. E- II o de Mircao C hinac; 11.45 Siotul Elixirul drogosiei de D o n lie tti; 10.15
m e dicu lu i; 12.00 Poginl dm legendo
7. Dinamo Boccu 26 9 10 7 34-35 28 pensia alimentară. Femeia, spe mislunc de lim bă şi lite ra dram atică D am no|iunca lui Eausi de R odioexpodlţle pionierească (reluare) : întreprinderea electr»—
11,20 M elodii de Poul Urmurescu )i
8. F. C. Argeş 26 10 6 10 44-38 26 riată, s-a supus. Apoi „deleqa- tură română ; Berlioz; 12.13 Cmtâ Li 11 L ndfors ; Stefon K crd o j; 11,40 Selecţluni d.n
12,25 Ş tiinţo la zi;
12.30 M elodii
9. Farul 25 11 4 10 36-35 26 ta", obosită după călătorie, a 10.45 Cadran internaţional ; pooulare ; 13.00 R adlo|urnal : 13,10 opereta C etăţeanul sentimental da
19,15 Anunţuri
-
p ub licila le ;
10. Steagul roşu 26 10 6 10 32-34 26 suqerat că s-ar odihni puţin. I 19.20 ,,1001 de te n ". Emisiune Avanpremieră co tid ia n ă ; 13,22 M e lo A lbert A rlen: 12.03 Avanprem iera <o-
tid lo n o ; 12,15 Concert da p rim ; 13,17
11. „U " Cluj 28 8 9 11 35-36 25 s-a fărul urgent patul în ca pentru cei mici ; d ii de Andrei Proşlcanu şl Richard Din lolelorul m u ilcn l ol popoarelor ;
12. C.F.R. Cluj 26 9 6 11 24-34 24 mera miră să poată dormi in 19.30 Telcjurnolul de seară ; O schanitrliy; 13.45 Piese folclorice de 13,30 Cine şlie, eîştlgâ (reluare) : montaj Cluj
virtu on tate ; 14,40 P ublicitate radio ;
20.00 Eilm serial ,,Trei prieteni"
13. Petrolul 26 8 7 11 26-32 23 tihnă. Pină a dormit. Maria T. M II); 14.50 Fluieraşi! din comuna Sadu — 14,03 M elodii populare: 14,30 le x ic o
nul com porltorllor rom âni.
Dorg Po-
15.00 100 da
româ-
legende
14. Politehnica 26 10 2 14 33-34 22 a căutat prin huzunareln iîşu- 20.30 C infă fonfara. Emisiune reo- S ib 'u ; 15,30 C om poi'to'u! xo p lă m în i p o v lc l; 14 55 Ş tllnto la î l : 15,00 Cin-
noşli ;
15. Crişul 26 8 5 13 32-42 21 lui delegatei — indiscreţie scu lîzoîo cu o coiio îm p lin irii a - Hen.y P urceii; 16,00 Radiojurnal : tecele v e rii; 15.40 P u b lic ia fc radio ;
ISO de ani de la în fiin ţo rca
16.00
R od lo ju m a l:
de
Sulto
16 20
16, A.S A. 27 3 7 17 18-48 13 zabilă cînd omul intră Ia bă prim elor fonlore dm Româ 16.20 Cintece p opulare; 16,30 Agendă com poxlţorl rom âni: 16.40 Cronica li
judeteonă;
nuieli Nici un act. nia ; Aniono tln e ro lu lu l; 17,30 Aspecte de rica de Teodoro A lb e ic u : 16 55 Sfa Şantierul LEA 400 kv
17,05
16.50 Piese corale;
Etapa viitoare (duminică, 12 iulie) : Steagul roşu Braşov - Printr-o vecină a anumţat 21.00 Toolru ic u ri : ,,O n ma) ta la ,. Zilele folclorului tlm ison'1: 18.10 tul m e dicu lu i; 17.00 Revista m elodi
re" do August Strindbcrg ;
m iliţia. S-a prezentat de ur- Orizont ş tiin ţific : 18 30 O melodio po ilo r nem urlloore: 17,35 D icţionar de
A. S. A. Tg, Mureş ; Jiul Petroşani - Farul Constanţa : „U" Cluj qentă un ofiţer şi a trezit-o 21.30 Errore Humonum e st? - a n odreso d v .; 19.00 G aieta ra d io ; 19.30 11 laro tură universala; 17,35 M uflca Deva—Sibiu
cheta ponfru tinerel ;
p o p u lara ! 18.30 Curs de lim ba ru m :
- Dinamo Bacău ; Rapid - Dinamo Bucureşti ; Politehnica laşi pe delegată. Avea la ea un 22.00 Ropsodlo română. Balada îf- Sdpiâm îno unui m elom an; 20.05 îo- 18,50 V a rie tă ţi m urleolo: 19.30 Arte
bleia de »«oră; 20.10 365 de cînte-
loveanâ — monta]
m uncol-
frum oase; 19 50 N oapte buna, c a p ii;
- Crîşul Orodeo ; F, C, Argeş - Sleaua ; Petrolul Ploieşti - buletin fals. Se cheamă Ileana coregrofie ; ce i 20,20 A rg h e ilo n a : 20 25 Zece me 20.00 Concert susţinut de orchestra
Curta, din Vişeu. hoaţă înrăi lodii preferate; 21,00 Emlsluna lite ra
Universitatea Craiovo ; U. T. Arod - C.F.R. Cluj. 22.30 Poşte TV ; ro : 21,20 Metod!) Interpretata la simian.co a Filarm onicii din C raiovo: cu sediul la Electromontaj Mintia
tă. «cu mai multe condamnări 22.45 Telejurnalul de noapte; trom peto; 21,30 Moment poetic: 21.35 22.00 M utica de |o is; 22.30 Prietenii
la activ, ultima de 2 ani si ju 23.00 închidereo em isiunii. Solistul serii — Henri S alvador: 22.00 mei scriitori. G. Brâescu: 22 50 A l
mătate. ispăşită nu de mult. R adiojurnal; 22.20 Sport ; 22,30 Ro bum co ra l: 23,05—1,00 O pera ,,Card11- telefon 12617
loc* de Poul H lndem lţh.
ANGAJEAZA URGENT
© MUNCITORI NECALIFICAŢI
N ă iu in ţo omului de a şi înfrum useţa |l uşura viaţa de IoqIo sa dasohldâ şl sfi lo închidă «ln- acţionează, la rlndul al, prin la n tei relateazA, de exemplu, despra llu i. Inti-o perfoctă ziar» da ochi- Cazare şi transport gratuit.
zilele o apărui, o jo cum de oltfol ne dezvăluie izvoarele Istorice, gurâ. ţu ri. asupra oxalor zubtsrane ale
cu posto 2 000 de ani in urm ă, In clviliioţ>!o antică Ea s-o mo- M arele mcconlelon a construit o porţilor tem plului. Pe măsură ce o slatum o re ite l AfrodKa corn, du llbru Şl era m enţinut In zbor prin In luna iulie se deschide curs de calificare cu
pă aprinderea ,,locului
sacru*, ¡şl
le n a lu a l prin concepereo unor sisteme mecanice de o ing cn io ti- Introre do lom plu ole corul porţi creşte tem peratura din Cuptor, pre pondula capul. închidea şl deschi curentul de aer form at In Interi
orul Iul.
tale rem arcabilă, pe b o io cărora în v ă ţa ţii au construit autom ate sa deschideau singure dupo a prin siunea corului încălzit asupra apel dea ochii, lăcea diferite olte miş O ricare ar f| fo ii presupunerile durata de 3 luni pentru meseria de betonişti şi e
şi roboţi care o i putea riv o lito cu cele e iiste n to m civil io ţ o de derea locului sacru şl S9 închideau dm recipient şl groutateo apoi îm cări. interpretate de credincioşi ca făcute osupro m odului de fu ncţio lectricieni.
o ltă ii. Ele dem onslreaiă nivalul cunoştinţelor de lin c a şi mecani tot singure după slm gctoa lui. In pinse din recipient în voi acesta o oceoptam îou a respingere o nare o acestui porum bel, realizat
că po care le stăpinoau în v ă ţa ţii dm acele vremuri. In tla lo ţia sa. el a folosii legea v i din urma coboară, pune In mlşeo- ruQ I lor lor. de mecanicul Archyloz din Tarenl. CEI CALIFICAŢI BENEFICIAZĂ DE SPORURI DE
Bineînţeles c6 acesie cunoştinţe nu erou fructificóte in spiritul dului. de osomenea, cea a dila te r o rola de care atlrnă, lor rola ceri este că era vorba de un au
erei nooiUe industrióle. Auto m atóle de atunci nu erau nici pe ciI aerului pnn încălzire şi contrac provoocă rotirea axelor şl deschide tomat. Aceasta nu a fost de a ltfe l ŞANTIER PREVĂZUTE DE H CM. 918/T968.
depane mónita só uşurerc sau tâ inlocuioscă munca omului - o ţie i lui prin răcire — legi form ula rea lentă a p orţilo r, pină alunei OMUL ROBOT, PĂSĂRI singura capodoperă de mecanică
sclavului, Aceslo representa un ,,c a p ita l" - iar in optica stăpini- te de învăţatul grec Strolon dm ţinute închise de o contragreutate ZBURĂTOARE d in antlchltote. Scriitorul Pausonlui.
1 or săi or fi fost absurd a păstra acest capital - a l hrăni pe I am ptoVoi in anul 273 i.e.n. (după suspendoio. După stingerea ..focu Au existat şl sisteme mecanice tn lucrarea sa ..Panegels" (anul
sclav — şi, pe do a llá paito — o-l scuti de unele munci, sau a • Strolon. prim ul care a Introdus în lui socru", aerul din cuptor sa ra 180 r.c.n.) menţloneoză. printre olte
Io uşuro, cu ajutorul unor dispozitive mecanice. Invenţiilo mecanice mal com plicate, ale căror p rin cipii autom ate, .u n vultur din bronz",
din ero p ie in d u ttrio lâ eiau, de cele mai m ullo ori, o tp e rio n ţc core putea să zboare prin p ro p ri
năstruşnice, jucării uim itoare, dale repede U itării, sau îndeplineau ile forţe.
unele a cţiuni de care omul nu era ca pa b il ca, do p ild ă , unele 6
orme de război, cum a fost ro la p u llu l. GRADINILE MINUNE ALE
,,Jucăriile" mai jos descrise denotă Insă un nivel de cunoştin întreprinderea de can
ţe tehnice pe baza cărora s-or fl putut concepe, de exemplu, un CALIFILOR
sistem de construiro o piram idelor care sâ nu ti reclamat socrlll- De la greci şl rom ani, fig urile
s¡ rabl. In scrierile unor Istorici arabi
coreo vieţilo r o mii şi zeci de mii do sclovl... autom ate au fost preluata da a-
sa contam neoiâ că. In anul 827,
grâdm a reşedinţei solo din Bagdad
MAŞINA PENTRU ro le poate deschide mecanizarea. ca lifu l A bdalloh ol M orug avea în stridii siderurgice
In corteo xo „D a o uto m a ili'', el a* un mere complex autom at în for*
SPĂLATUL MIINILOR rata că trebuie început cu mcconl- mo unui copac înflo rit, construit dm
zorca unor mic! o pa /aţiu n l din via aur şl argint. Pa ram urile mişcă
Cu 2 300 do ani in urmă. Plulon ţa de ţoale zilele, introvăzind ast toare ole copacului stăteau posârl
dm B ironţ. un inginer grec, o con- fel p o sib ilita leo folosiri) m ecaniză a rtific ia le îm podobita eu pietre pre
J iru l un Oparat autom ci pentru rii pe o scară moi largă, pentru o ţioase. core cintao. făceau mişcări Hunedoara
spălatul m im ilor. o cărui descriem pe«oţiun| mal omple. 2000 do ani cu capul, bateau din aripi. .
o loco in Mochon.ee syntoxls", o Heron a conceput înlocuirea prm- In onul 913. tot lo Bagdad, c a li
lucróte de tehnică in... 8 volume. tr un autom at o vtnzotorulu! care. ful Al M ugtadir a mers mal de
Acest aporat luncţ'Ono in modul zl de zl, de pe treptele tem plului, porta. El o pus să I se conslru-
urm ător : inir o pilnie se aruncă o olerâ credincioşilor cile o porţie de lOieă o întreaga ..grâdlnă v ră |itâ ‘. RECRUTEAZĂ TINERI ABSOLVENŢI Al ŞCOLII
monedă, co'e. prin cădere, deschi ,,Opă sfinto'“. Moneda, in loc de a în care existau nu numoî păsări GENERALE IN VlRSTÂ DE 15-18 ANI PENTRU A-l
dea ventilo! unu. bazin cu apo. A- ti pusă in polma vînzâiorulul, esto M a. w eîntătoore dm aur şl argint în fie
po incepeo să curgă in ii o linquró Introdusă in automat. In cădere, care copac, dnr şi ofta onlm ole a r CALIFICA PRIN „UCENICIE LA LOCUL DE MUN
core, sub grcuiotea apel se opleo moneda deschide, pe o durată cal tificia le , printre care un păun care
că şi p rinlr un sistem osemânâtor Culotn. un veniil prîn core 49 fizică noţiunea ..spaţiului g ol", est« ceşte, sa coniroeto. soarba opo din nu ou fost descrîse şi ou râ m ai mergea smgur şl care. cu penele CA" IN MESERIILE:
unei mocorole. declanşează piedi- sr.urqe in|r-o cupă o onuniito con- dcnum .to ostori stroiosfero). voi in recipient. Pe măsură ce se necunoscute pină ostăzl. «ale ornate cu pietre preţioose. Iji © Betonist
co une. lierâstruici. Acoosio sa des lito ie de apn. Acest principiu este .P o rţile ifm tc " ole Iu! Heron reduce greutatea sa. vasul începe In onul 280 io n . . Io un festin rotea din cînd în cînd uriaşele e-
chide lâslnd să losó o mino o iti- folosit şi la autom atele de astăzi, funcţionau in modul următor. In tâ se ridice, lanţul din jurul rolei oferit Io curtea regelui Ptolomeu. vantolo m inim ot colorate... © Dulgher construcţii generole
ficlolo care olero o plotrn ponca core olero ţig ă ri, se n d vo u ri îou Ir un cupior do forma unul a lta ' es se în fă jo o iă în sens Invers, lasind o lo it prezontot, după cum pavés Toate acestea. într-o epocă in co © Zidar — construcţii
celui care o introdus moneda clocolotâ. sou core pulveriicozâ a te aprins un foc ale corul ..flo c ă " conlragreuiotea so închidă dm nou leşio scriitorul g»ec Alhéñalos dm rn nu existau înco arcuri, resorturi
po de colonie . sacre* răsar, printr un o rificiu , lo porţile O voriontă asem ănătoare o N onkrolls in ,.Moso în vo ţa ţllo r". un sau spirale elosllce din oţel I © Instalator încălziri centrale
VÍNZATCRUL AUTOMAT suprafaţa. Preiiuneo oerului incăl- fost conceputa. Cu 300 an! înom te. outomot dupa înfăţişarea om ului, Postrînd p rop o rţiile Impuse da înscrierile se pot face zilnic la biroul invâţă-
POARTA AUTOMATA m in cuptor ocţioneozâ, printr o de Philon din R lronţ. cor« şode la mosâ. mânincâ şi bea tim p. aceste realizări, cam Im plică
Sislemul deschiderii unul veniil conducta etanşă, asupra aerului şl execută celo moi diverse mis gemu şi a m inuţiozitate ţi precizie mînt din str. 9 Mai, nr. 17, de unde se pot da şi
eu ojutorul unei monedo în code/c Preoţimco din Alexondr.a n in d n tr-u n recipient um plut pe ¡umo STATUiA VIE COrl... tehnică uim itoare, nu o» putea fl
0 fost adoptat ulterior, in onul 110 trevă»ut posibilitatea de o folosi tale cu apă. aflat sub oltor. Sub Scriitorul Aulus C ollluş. care sa oore puse pe aceeaşi treapta cu informaţii suplimentare, pină cel mai tirziu în 31 iu
1 e n., şi dc învâţoiul grec Heron, tehnica in scopul în lo ririi ,.puteri ocţiuneo presiunii, apa din reci Vechi' qroci foloseau lo tem plele referâ la desenările filozofului Fo- ordinatoarele sau in ita lo ţiile de au lie a.c.
unul din cei moi mari ingineri ai lor divine* Ei ou comandor Iul pient este im pin io . pnnir-o O douo lor o serie de o ile instala ţii n e vorlnus. reloteazâ ¡n ..Noeles At- tomat,zare de o ilă zi 7
o n lic li'iă ţil. Este interesontâ viziu- conduclo. înfr-un vas care a iim ă de conice de o mg en io t' lo le uim itoare licae* despre un porumbe! a rtific ia l Pe timpul uceniciei, tinerii admişi primesc o in
neo so osupro penpectiveloi pe co- Heron o poartă de templu care sâ un lanţ înfăşurat pe o rolo. Rolo In lucrarea sa . De orum a'. A rltto- zburător. El plúteo, povesteşte CeJ- AL. A.
demnizaţie lunară în bani, cazarea şi masa contra
cost (a căminele şl cantinele întreprinderii.