Page 32 - Drumul_socialismului_1970_07
P. 32
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 4822 » JOI 9 IULIE 1970
încheierea vizitei delegaţiei
de partid şi guvernamentale
Proiectul adoptat de ANGLIA: Inflaţia — problema T
a Uniunii Sovietice în ţara sesiunea Conferinţei cea mai serioasă pentru
Internaţionale a Educaţiei
noastră actualul guvern conservator
GENEVA 8 — Coresponden cadrelor didactice? dezvoltarea \ O NOUA BANCNOTA
DE 20 DE LIRE STERLINE
ţ
tul Agerpres, Horîa Liman, şl Instltuţlonalizarea serviciilor
Membrii deleqatiei de partid tri al Uniunii Sovietice expri transm ite: Participanţii la cea de orientare şcolară şi profe LONDRA 8 (Agerpres) — iunie a.c. Din raport reiese că ţ Pentru primo dota in
şi quvernamentale a Uniunii mă incă o dată, cu acest pri de-a 32-a sesiune a Conferin sională, astfel incit să se asi Noul ministru', de finanţe al „balanţa de plăţi este exceden i ultimii 25 de onî Banca >,
[Urmare din pag. t) Sovietice işi iau rămas bun lej. tovarăşului Ion Gheorqhe ţei Inlernaţionale e Educaţiei gure o largă informare a copi M arii Britanii, Iain Macleod. a tară qratie veniturilor invizibi ' Angliei va pune în cir- i
de la şefii m isiunilor diplo Maurer satisfacţia deosebită au adoptat un proiect dc re lului, fam iliei şi publicului prezentat în Camera Comu le, deşi comerţul vizibil cu \ culoţie, începînd de ^
matice, de la persoanele ofi pentru rezultatele convorbiri comandări cu privire la efica asupra sistemului educativ? nelor un raport asupra situa noaşte în ultim a vreme o ten i miercuri, o bancnotă de 1
Un sune! prelunq de trom ciale române aflate pe aero lor avute cu secretarul gene citatea şi îmbunătăţirea siste extinderea şi ameliorarea ţiei economice în care se atra dinţă de înrăutăţire". , 20 de lire sterline. J
petă anunţă sosirea pe aero port. ral al partidului, tovarăşul melor de educaţie. reţelelor şcolare; infor ge atenţia că inflaţia repre Noul bilet de bancă vo \
port a coloanei oficiale. Gar De pe podiumul amenajat pe Delegaţia română a adus o marea permanentă a părinţilor zintă problema cea mai serioasă Pe de altă parte m inistrul \ avea reprezentată, pe un l
da m ilitară prezintă onorul. aeroport, A. N. Kosîqhin ros Nicolae Ceauşescu, preşedin contribuţie esenţială la redac asupra Importanţei frecvenţei pe care o întîmpînă actualul britanic a afirmat că nu va i fond olbastru, verde şi }
Fanfara intonează imnurile de teşte un cuvînt de rămas bun. tele Consiliului de Stat, cu tarea documentului. Propune şcolare; asigurarea înscrierii guvern conservator. N ivelul prezenta în această toamnă un auriu, o statuie a lui î
stat ale Uniunii Sovietice şi A răspuns tovarăşul Ion ceilalţi conducători ai partidu rile sale vizează conţinutul în- în şcoli a tuturor copiilor, pen producţiei britanice, apreciază buget Interimar, aşa cum se 1 Shakespeare, cu o vinie- |
Republicii Socialiste România. Gheorqhe Maurer. lui şi statului român, pentru văţăm înlului, care trebuie să tru a se preveni abandonarea raportul, a stagnat, iar numă preconiza In zilele care au u r l| tă în care este reprodusă t
Tovarăşul A. N. Kosîqhin Tovarăşii Ion Gheorqhe rezultatele vizitei. corespundă cu proqresele rea previzibilă şi voluntară a cursu mat alegerilor qenerale de Ia i scena celebră de la bal- »
împreună cu tovarăşul Ion Maurer şi A. N. Kosîqhin işi La ora l i. avionul guverna lizate în toate domeniile şi să rilo r şcolare; studierea posi rul şomerilor continuă să fie 18 iunie. Lipsa unui asemenea * con a cuplului de îndră- )
ridicat. De asemenea raportul
Gheorqhe Maurer trec Sn re strînq călduros mîini.le. Pre mental decolează, inrireptîn- fie legale dc activitatea practi bilită ţii şi oportunităţii intro a scos în evidenţă (aptul că buget, a menţionat Macleod, ( gostiţt Romeo şi Julieta. (|
vistă qarda de onoare. şedintele Consiliului de M iniş du-sc spre Moscova. că de tehnologie. Alte propu
neri româneşti adoptate se re ducerii in şcolile de învăţă- indicele oficial al preţurilor cu nu va împiedica totuşi guver \ UZINA „TEKO" l
feră la îmbunătăţirea procesu mînt qeneral a cursurilor pro amănuntul a acuzat o creştere nul conservator să adopte în i DIN ITALIA, DEVASTATA 1 \
C O M U N I C A T lui de formare şi reciclare a fesionale etc. de 5,5 la sulă în luna mai, în timp util măsuri pe care le-ar \ DE NECUNOSCUŢI \
DE UN GRUP
comparaţie cu aceeaşi perioa
considera necesare în vederea
dă a anului trecut. După ce a controlului economiei. ^ Un grup de necunos- ?
Lucrările Adunării ţ cuţi au furat în noaptea ţ
veranităţii şl independentei să fie respectat dreptul popoa avertizat, asupra necesităţii su Interpelat In legătură cu l de luni spre marţi 30 000 ^
na(iooale, egalităţii in drepturi relor din Indochina de a-şl ho pravegherii In continuare a ba eventuala instituire în Marea ’ de tranzistor! de la Uzi- .
f Ui mo re din pag. U şl neamestecului reciproc în tărî singure destinele fără nici Mondiale a Tineretului lanţei de plăţi, ministrul bri Britanie a sitemului de im 1 nele „Teko" din San Laz- »
treburile interne. un amestec dinafară. ( zero, specializate in pro- \
Delegaţiile au exprimai con- In Orientul Apropiat, încor NEW YORK B — Coresponden tanic a precizai că datoria pozite — T.V.A. (Taxa valorii
Din partea sovietică — A N. vlnqerea că adincirea colabo nejustificate faţă de reprezen externă a Angliei pe termene adăugate] aplicat deja în unele ! ducţia de accesorii pen- t
Koslghin, preşedintele Consili* rării prieteneşti dintre Repu darea situaţiei cere adoptarea tul Agerpres, Constantin Ale- tanţii tinerelului chinez, aceştia scurte şi m ijlocii a fost re ţări ale Pielei comune. Mac î tru aparatele de rodia şi )
ului de M iniştri al U.R.S.S.. blica Socialistă România şi neintîrzială a măsurilor pentru xandroaie. transmite : Astăzi, au fost puşi in imposibilitate ţ televiziune. Voloorea a- )
membru al Biroului Politic al U.R.S-S. corespunde Interese soluţionarea pe cale politică a (joi), inccp la New York lucrări de a lua parte la lucrări. dusă de la 3 363 milioane lire leod a informat că dezbaterea » cestor piese se ridică la i
C.C. al P.C.U.S., M. A. Suslov, lor fundamentale ale popoare conflictului, pe baza rezoluţiei le Adunării Mondiale a Lucrările Adunării vor con sterline la sfîrşitul anului 196B unei asemenea probleme nu * peste 29 milioane lire ite- \
membru al Biroului Politic, se lor ambelor ţări, sistemului Consiliului de Securitate din Tineretului, organizată sub aus tinua pînă la 18 iulie. la I 461 milioane lire Ia 30 este oportună. ) liene. J
cretar al C.C. al P.C.U.S.. A. A. socialist mondial in ansamblu. 22 noiembrie 1967, pentru re piciile O.N.U., în cadrul mani \ PRIMA SURSA MARINA 1
Gromlko, membru al C.C. al Ambele delegaţii au subli tragerea deplină a trupelor festărilor prilejuite de îm pli i DE PETROL \
P.C.U.S., ministrul afacerilor niat că ele acordă o marc în Israeliene din teritoriile arabe nirea a 25 de ani de la în fiin TOKIO 8. — Corespondentul | A ARGENTINEI ţ
externe al U.R.S.S.. K. V. Rn- semnătate unităţii şl coeziunii ocupate Si asigurarea dreptu ţarea Organizaţiei N aţiunilor Agerpres, Florea Ţuiu, trans WiHiam Rogers a sosit marţi
sakov, membru al Comisiei ţărilor socialiste. Ele şi-au ex lui tuturor statelor din această Unite. m ite: Secretarul de stal al ^ In largul coastelor ar- 1
Centrale de Revizie a P.C.U.S.. primat dorinţa fermă de a dez zonă Ia existenţă independen Această primă reuniune a S.U.A,, W illiam Rogers, a so > gentiniene, Io 1 200 km sud *
şef de secţie la C. C. al volta colaborarea în cadrul tă în condiţiile păcii şl secu reprezentanţilor tinerei qcnera- sit marţi la Tokio intr-o vizită la Tokio înfr-o vizită oficială \ de Buenos Airei, a fost J
PC.U.S., A. V. Basov, mem Tratatului de la Varşovia şl rită ţii ţii de pc toate continentele are oficială, după ce a participat l descoperită prima sursă ţ
bru al C C. al P.CU.S., amba de a dezvolta prietenia şl co S-a relevat că România şi loc sub lozinca „Pace, proqres la Manila la sesiunea pactului / marină de petrol a Argen- ^
sadorul UR.S.S, In România. laborarea cu celelalte ţări so Uniunea Sovietică se pronun şi cooperare internaţională'1. S.E.AT.O, iar ulterior la con japono-american" şi după ese- menii. şi să nu fie extinse şi 1 tinei, la o adînclme de /
Delegaţiile au constatat cu cialiste. Părţile au remarcat ţă consecvent pentru convoca Ea îşi propune să dezbată une ferinţa de la Saigon a ţărilor c lI tratativelor bilaterale in asupra viitoarelor ncqocieri în 2105 m. Ea este explo- )
satisfacţie că Tratatul româno- importanţa dezvoltării colabo rea Conferinţei pentru securi le dintre cele mai arzătoare ale căror trupe participă la răz problema exporturilor nipone vederea retrocedării Okinawei, i rată şi exploatată de o i
sovletic de prietenie, colabo rării m ultilaterale în cadrul tate si cooperare în Europa Şl probleme r.are preocupă deo boiul de agresiune din V ie t de textile pe piaţa americană. continuării tratatului de secu } firmă italiană şî două so- }
rare şi asistentă mulualâ din C onsiliului de A jutor Econo consideră că propunerile cu potrivă loate generaţiile ca nam. In mod oficial prezenta Ambele probleme au lăsat în ritate şi asupra altor probleme. S cietăţi americane,
4 iebruarle 1948 a contribuit mic Reciproc, in concordanţă noscute ale statelor socialiste, pacea si secunlatea lumii dez la Tokio a lui Roqors este le suspensie numeroase aspecte Cu alte cuvinte, cercurile gu t ' \
la stabilirea relaţiilor de tip cu hotărîrile celei de-a 23-a cuprinse în Memorandumul de voltarea, educaţia, omul şi me gată de deschiderea conferin ncclarificatc care ar urma să vernamentale japoneze văd in l VAGON DE PASAGERI 1
la Budapesta, creează premise
nou intre România şi Uniunea sesiuni speciale C A-E.R. le necesare pentru trecerea diul înconjurător. S-a stabilit ţei ambasadorilor americani fie elucidate cu acest prilej. convorbirile cu Roqers tn ) CU DOUA ETAJE J
Sovietică, a )ucat un rol Im România şl Uniunea Sovieti din ţările Asiei de şud-est. dar După „eşecul convorbirilor „moment semnificativ de ajus \ Specialiştii polonezi ou 1
portant în afirmarea unei co că reafirmă că, condutindu-se pregătirii conferinţei pe o te ca fiecare din aceste probleme obiectivul esenţial al vizitei il în problema reglementării ex tare" a relaţiilor japono-ame- l pus la punct construcţia \
laborări largi, reciproc avan după interesele socialismului, melie practică Succesul Con să fie dezbătută separat în constituie, potrivit opiniei ob portului de textile", cercurile rîcane. Se afirmă chiar că în 1 unui vagon de pasageri ţ
ferinţei qcneral-europene — ta
tajoase Intre ele. progresului social. în colabo pregătirea, organizarea şi des cele patru comisii ale plenarei servatorilor, convorbirile poli de afaceri nipone acordă o trevederile de la Tokio vor a ) cu două etaje. Dispunincţ i
Contlnuînd tradiţiile de prie rare cu celelalte ţări socialis făşurarea căreia trebuie să Adunării. tice pe care Rogers le va avea atenţie deosebită situaţiei noi vea o Importanţă si mai mare, ^ de 148 de locuri, vogonul »
tenie. afirmate in tratatul pre te, cu toate forţele progresis participe loale statele intere Trebuie remarcat că in ciu cu premierul Eisaku Salo şi create în ultim ul timp ca u r înlrucît ele s-ar putea să pre i este utilat cu instalaţii ţ
cedent, noul tratat oglindeşte te şl iubitoare de pace. vor sate — va contribui la instau da participării masive Aduna alţi membri ai guvernului ja mare a prim ului eşec în tratati ia sarcinile consultărilor eco î dintre cele moi moderne 4
experienţa acumulată In cola acţiona în mod hotărît împo rarea unui climat de încrede ponez. Partea niponă acordă vele bilaterale japono-america- nomice japono-amerîcane. ce \ ce osigură un confort de
triva agresiunii imperialiste, rea de la New York nu poale ng în domeniile economic si urmau să aibă loc la W a
borarea româno-sovlelică, rea colonialismului şî neocolonla- re intre ţările europene. !a o importantă deosebită vizitei I plin. Fotoliile reglabile ţ
lizările celor două ţari în con lismulul, vor apăra cu ferm i crearea condiţiilor favorabile fi considerată totuşi cu adevă pentru faptul c ă e* are loc ime ( omercial. Parlea japoneză face shington, dar care vor fi anu : sînt prevăzute cu surse de 1
struirea socialismului $1 comu pentru examinarea probleme rat universală înlrucît. ca ur diat după prelungirea automa eforturi pentru a lim ita diver late în acest an datorită unor 1 lumină individuale. De a- i
tate cauza păcii şi securităţii tă ? „Tratatului de securitate genţele numai la cele două do cauze de ordin intern în S.U.A.
nismului, întărirea retaţlilor popoarelor. lor nesoluţionate în Europa- mare a procedurii nejusle Şi ^ semenea, fiecare loc este J
de prietenie şi colaborare din Părţile au condamnai cu ho- Deleqaţiile de partid şl gu i prevăzut cu un port-bogoj. \
tre ţările socialiste, precum şl tărire agresiunea S.U.A. in vernamentale ale Republicii ■ \ t i
transformările care au avut Vietnam, extinderea războiului Socialiste România şi U.R.SS. \ UN SINGUR J
loc In Europa şl In Inlreaga agresiv de către Statele Unite şi-au exprimat încrederea că i SUPRAVIEŢUITOR 1
lume. pe teritoriul Cambodgiel, a vizita delegaţiei sovietice in Veşti din târiie socialiste i Un elicopter ol Bundes- \
fn timpul convorbirilor, păr raesterul m ilitar toi mai larg România. încheierea noului I wehrului, care transporta ţ
ţile au reafirmat holărirea de in treburile LaosuJui şi au ex Tralal de prietenie, colaborare \ 13 militari vest-germani si i
a extinde, In continuare, în primat solidaritatea lor depli şi asistenţă mutuală, schimbul 4 francezi, s-o prăbuşit ^
conformitate cu principiile in nă cu lupta de eliberare a po util, tovărăşesc, de păreri, ca MOSCOVA — O turbintl ¡nî{ial doar trei facultăţi.: de trice din Bulgaria este fn importantă creştere. Astfel, I marţi în Alpii bavarezi, in \
ternaţionalismului socialist, re poarelor din Indochina Pen- re a avut loc. reprezintă o hidraulică unică fn lume se pedagogie, do medicină şi de prezent de 4 000 000 kilo dacă in am il 1965 existau \ apropiere de locolîtatea 4
laţiile de colaborare m ultilate Irit restabilirea păcii în aceas contribuţie im po'tanlă la dez- construieşte in prezent la <u medicină veterinară, Prima waţi, faţă de 131 000 kilowaţi, aici circa 2 milioane de abo- Berchtesgoden. Un. *jo- !
rală dintre Republica Socialis ta parte â lum ii, este necesar voltaroa- continuă a colaboră zinele Kirov din Harkov. promoţie de cadre a univer în anul 1939, ■ na(i ta. radio şi 450 000 de ^ gur militar francez a scă- l
tă România şl U.R.S.S., pe ba să se pună capăt agresiunii a- rii m ultilaterale româno-sovle- Turbina este destinată cen sităţii. din anul 1046, a nu Paralel cu dezvoltarea abonamente la televiziune, ) pot cu viaţă, dar şi a- 4
za ajutorului frăţesc, avanta merîcane, să fie retrase tru tlcc. la întărirea unităţii şl tralei electrice de pe riul mărat numai 40 de absol• producţiei de_ energie în u astăzi numai numărul abona ^ cesta este grav rănit, /
ju lu i reciproc, respectării su- pele S.U.A. şi ale aliaţilor lor, coeziunii larilor socialiste. lnquri, din Gruzia şi va ti i>en(i. In prezent, la cele 11 zine tenno şi hidroelectrice, mentelor la televiziune a de 1 )
vea o cajmcitate de 265 000 facultăţi ale sale, învaţă a- în R. P. Bulgaria a început păşit cifra de 1,7 milioane. 1 NAUFRAGIU IN APELE \
de kilowaţi. proxiuialiv 3 000 dc stu construcţia prim ei centrale Răspunzînd solicitărilor \ FLUVIULUI AMAZON ^
Solii poporului sovietic ducă aproximativ 0 milioane denţi, iar promoţia din acest atomoelectrice care va fi populaţiei, întreprinderile un \ O navă fluvială brozi- l
Centrala urmează să pro
dată in exploatare în anul
gare livrează acum cu
a
an — cea dc-a 25-a, repre
kilowaţi-oră anual, cu mult,, zintă peste 050 de tineri şi 1975. La doi ani după intra proape 20 la sută mai multe ţ liană s-o scufundat morţi , t
în apele fluviului Amozon.
l
mai mult decît produc in tinere, printre care ingineri rea ei in funcţiune, puterea televizoare decît aparate de
1
' prezent toate centralele elec constructori. energeLicieni, instalată a centralei se va radio, producînd 21 de tipuri ^ în apropiere de localitatea ^ i
în vizită prin Capitală trice din această republică. 0 geologi, economişti şi alte dubla. ★ de televizoare, inclusiv a ) soldot cu moartea a 31 '
Macapo. Noufragiul
s-a
cadre necesare dezvoltării e
parate pentru recepţionarea
ULAN-BATOR — Univer conomiei naţionale mongole, BUDAPESTA — Produc emisiunilor în culori, dintre { din cele 40 de persoane ţ
sitatea de stat „Cioibalsan’ •ir ^ aflate la bord. ^
feri. ultima zi a vizitei în- vizitează un complex alimen ducâtorului delegaţiei sovieti din Ulan-Bator a fost creată SOFIA — Puterea instala ţia de televizoare n cunoscut care o importantă parte sînt i TURNUL DIN PISA \
Ireprinse In ţara noastră de tar. ce au fost prim ite ou căldură In anul 1942 şi cuprindea tă totală a centralelor elec in ultimii ani in Ungaria o exportate in diferite ţări. l NU VA REZISTA 4
delegaţia de partid şi guver Prima unitate comercială v i de cei prezenţi.
namentală a Uniunii Sovieti zitată este un maqazin de le încă un pas şi se ajunqe în ) MAI MULT DE... 130
ce. în frunte cu A. N. Kosi- gume şi fructe. M ărfurile — bulevardul Conslanlin Brân- \ DE ANI 1
ghin. a înscris tn program cu lequme de sezon cum sîrvt ro cuşi. a cărui lalură dinspre \ Celebrul turn din Pisa J
noaşterea unor realizări urba şiile, ardeiul, varza, cartofii, miazăzi este plin şantier. Oas Criza 4 s a înclinat de la începu- \
nistice şi edilitare ale Capita morcovii — sînt frumos etala peţii se opresc în faţa blocu vederea reducerii şomajului i tul anului cu incă un mili- I
lei. te şi fac o plăcută impresie lui denumii în scriptele con şi îmbunătăţirea condiţiilor ' metru, dar după cît se 1
Vizita prin metropola tării oaspeţilor. Premierul Kosîqhin structorilor T.l. Este o clădire de locuit. \ pare aceostă tendinţă vo \
nu mai puţin dc 170 de apar de guvern
s-a desfăşurat sub semnul a şi ceilalţi membri ai deleqa pe cîl dc masivă — însumează m m m i E 0 + 0 i fi oprită. Informoţîo a fost I
celeiaşi prim iri călduroase ca tiei sovietice cer detalii asu : comunicată de un grup ^
re î-a însoţit, tot timpul pe so pra sistemului de aproviziona tamente — pe atlt dc suplă. Un comunicat ollclal anun ) de experţi' care ou pro- ţ
lii poporului sovietic, înalţi re, asupra nivelului desfacerii In exterior se execută lucrări ţă numirea în funcţia de mi 4 cedat ia măsurătorile a- '
oaspeţi ai României socialiste. şî qăsesc foarte convenabile^ de finisaj şi oaspeţii au posi din Italia Preşedintele Nlxon a Intervenit personal marţi sea nistru al muncii a Iul Juan i nuale ole înclinaţiei tur- \
In turul de orizont efectuat prelurile produselor. Tovarăşul b ilita b a să cunoască in acţi ra pentru a împiedica continuarea unei greve decla Luco, fost deputat peronlst. \ nului. Anul viitor, Io Pisa 4
une, un tip nou dc utilaj —
De la răsturnarea regimului
în Capitală, membrii deleqa- M. A. Suslov, îneînlat de a rate de cîteva mii de salariaţi de la trei companii fe preşedintelui Peron, în 1955, ţ urmează să înceapă lu- )
|iei de partid şi guvernamen bundenţa şi calitatea m ărfuri schelă şi macara în acelaşi roviare americane. Şeful executivului a semnat un or Luco este primul peronist că i crări pentru oprirea încli- 1
tale a Uniunii Sovietice au lor. cerc să i sc cînlărească 11mp — cu care sini dotate în continuă din, prin care este creată o comisie de urgenţă însăr ruia i se încredinţează un 1 naţiei permonente a aces- 4
fost însoţiţi de tovarăşii Paul tin kq de ceapă proaspătă. treprinderile noastre de con cinată cu examinarea litig iu lu i dintre proprietarii ce portofoliu important în cabi ) tui turn celebru, vechi de !
Niculescu-MIzil, membru al Vînzătorii rîntăresc marfa şi strucţii. M uncitorii se opresc lor trei companii şi Sindicatul unit al m uncitorilor din netul argentinian. 4 800 de oni şi care are o 1
Comitetului Execuliv. al Pre 0 oferă oaspetelui in dar. Şe din^lucru cîteva minute si iac transporturi. Ca urmare a acestei măsuri, qreva a fost înălţime de 55 metri. De-a ^
zidiului iPermanent. secrelar al ful delcqaliei sovietice se în 0 frumoasă primire solilor po Criza de guvern din Italia suspendata Sn mod automat pe tim p de 30 de zile. 0 + 0 ) lungul secolelor, turnul I
C.C. al P.C.R., şi Dumitru Po treţine cu personalul maqazi- porului sovietic. Se vizitează continuă să fie obiectul unei Conflictul de muncă, declanşat în urma desfiinţării ţ din Pisa a atins o încli- /
pa, membru al Comitetului E- nului. La unitatea alăturată, apoi cîleva din viitoarele lo analize detaliate în cadrul con funcţiei de fochist de locomotivă, a dus la paralizarea O explozie s-a produs naţie de 5.25 m faţă de \
x'ecutiv al C.C. al P.C.R., p ri un maqazin ,, Alim entara'1 cu cuinţe. apartamente cu 3 şi 4 ducerilor partidelor politice. circulaţiei între marile oraşe BaRimore, Ohio, Louis marţi id localul consulatului * verticală. Experţii consi- 4
marul general al Capitalei, autoservire, oospeţii găsesc camere ce aşteaptă să fie pre M iercuri dimineaţa, au fost da ville, Nashville şi altele. Republicii H aiti din New ţ deră că, dacă nu vor fi i
precum şi de Bujor Almăşan, aceeaşi abundentă de mărfuri date beneficiarului. Au loc şi te publicităţii la Roma docu York. Încărcătura explozivă 4 luate măsuri speciole, o- 1
membru a! CC. al P.C.R.. mi şi bună rînduială. In discuţiile aici discuţii. Tema : gradul de mentele aprobate de către di a provocat rănirea a trei ceasta construcţie nu va \
nistrul industriei miniere şi avute cu responsabilul unită confort al aparlamenlelor, me recţiunile partidelor democrat- persoane. Poliţia new-yorke- t puteo rezista mai mult 4
geologiei şi Ion Cosma. mem ţii, tovarăşul Kosîqhin. al|i todele şi ritm ul construcţiilor. creştin (P.D.C.) şi socialist Generalul W illiam West Departamentul de Stat şi ză a deschis o anchetă. \ de... 150 de ani.
bru al C.C. al P.C.R.. prim -vj- membri ai deleqaţiei. se inte Directorul întreprinderii de [P.S.I.), întrunite pentru a e- moreland. şcîtil statului ma Pentagon. Potrivit surselor 4 \
cepreşedinle al Consiliului resează de metodele folosite construcţii nr. 2, întreprinde xamîna situaţia politică actua jo r a) armatei terestre ame menţionate, acest ajutor ar i ploi torenţiale \
popular al m unicipiului Bucu în aciiv]lalea de deservire a re care execută un mare vo lă şi măsurile ce se impun ricane. a plecat totr-uo tu r putea atinqe cîteva zeci de \ IN IRAN
cumpărătorilor precum şi de lum de lucrări in acest cartier, pentru a ieşi cit mai curînd neu de Inspectare a baze milioane dolari, „obiectivul
reşti.
cîştigurile realizate de lucrăto dîn criză. Dezbaterile din ca lor m ilitare ale S.U.A. in său imediat fiind menţinerea î La cererea Ambasa- i \ ^ Ploile torenţiale căzute i
Se străbat artere principale rii din comerţ. La ieşirea din inq. Constantin Popa, sublinia drul D irecţiunii P.D.C. au scos Vietnamul de sud şl In Ex la putere a guvernului Lon ! del americane din Sal- î
ale oraşului, bulevardul A via magazin, oaspeţii sînt din nou ză in răspunsurile sale preo în evidenţă păreri neconver- tremul Orient. Acesta este N oi" (AFP). j gon, o comisie a Came- j 4 în Iran in ultimele zile ou 1
torilor, Calea Victoriei, bule inlîmpin.atl cu aplauze Şi ura- cuparea permanentă a con qervte intre curentele „stîngii" primul tunneu întreprins de Agenţia menţionată relevă ; rei Reprezentanţilor a j . provocot inundaţii în dl- ţ
vardul Republicii, punctul ter le. Premierul Kosîqhin se o structorilor pentru găsirea şi democrat-creştine şi alte cu Westmoreland de la prelua în continuare că planurile j întreprins o anchetă a- j * ferite regiuni ale ţării. In 4
minus fiind cartierul Titan. preşte, strinqe mina mai m ul aplicarea unor soluţii construc rente din acest partid. De alt rea funcţiei, în iulie 1968, de sprijinire m ilitară a Cam- \ localitateo Fasham, în a- }
supra regimului la care
Cartierul Titan, acest ve ri tor cetăţeni şi se întreţine a tive cît mai economice, pen fel. o întrunire a reprezentan dată pînă la care fusese co bodqîei se pregătesc la Sai- i ; sînt supuşi prizonierii i ; ^ propiere de Teheron, cinci 1
tru sporirea gradului de con
tabil oraş-satelit al Bucureşti mical cu aceştia. fort al apartamentelor- ţilo r „stingi!" a precedat dis mandantul suprem al corpu qon unde „strategii ameri ; politici din Vietnamul | persoane şî-au pierdut 4
lor, care numără In prezent A veţi un oraş modern, fru lui 'expediţionar american din cani au în vedere formarea, ^ viaţo. De asemenea, în /
peste 120 000 de locuitori, res mos. e plăcut să trăieşti aici, Se străbat din nou străzile cuţiile din cadrul Direcţiunii Vietnamul de sud. în viitoarele şase luni, a li j de sud. In raportul co- ! / 1 regiunea copitaîei, căile J •
fost
de comunîcoţie au
misiei se arată că pe in-
piră o atmosferă tonifiantă, de spune tovarăşul Kosîqhin. Capitalei. Pe trotuare — ace P.D.C., examînîndu-se cu a 0 + 0 nei armate, antrenate şi înar j j sda Con Son 500 de : j avariate. \
optimism şi încredere, deqajă Celătenii întăresc prîn răs eaşi mulţime prietenoasă, ace cest p rile j atît situaţia p o liti M inistrul panamez al afa mate pentru luptă, de apro
o puternică notă de prospeţi punsuri aprobative elogiile a eaşi atmosfera însufleţită. M ii că generală, cîl şi situaţia in cerilor externe, Tack Juan, a xim ativ 60 000 de oameni". I prizonieri, dintre care ju- j
mătate femei, au fost gă-
me şi inedit. duse cartierului ior. de bucureşteni salulă cu căl ternă din partid. Cu această v adresat un protest Departa Dirijarea sprijinului m ilitar • \ s(ti încarceraţi în „cuşti j j ) PROGRAM ) )
\ DE CERCETĂRI
dură pe oaspeţi, flutură slequ-
In fata unei sugestive ma Dialogul se extinde apoi a 1 ele. In Piaţa Universităţii co mentului dc Stat al S.U.A. în american pentru regimul de j de tigri*, mici comparli- ;
chete, m ijlocul în măsură să supra scopului vizitei în loana de maşini descrie o bu ocazie s-a declarat că se ma legătură cu hotărtrea guver Ia Pnom Penh se va face, j mente dîn ciment de i ţ SUBACVATICE \
dea o imaqine clară vizîlalo- România a deleqaţiei de par clă înconjurînd de aproape nifestă tendinţa de a deplasa natorului Zonei Canalului potrivit aceloraşi surse, de j 2.70 m lungime şi 1,50 m \ 4 Un grup de 5 cerce- \
rului asupra sistemului de tid Si guvernamentale a Uniu şantierul Teatrului Naţional spre dreapta orientarea p o liti Panama de a acorda azil po către Ambasada S.U.A. în j lăţime, In care sînt ţi- j ^ tătoare, potru americane, l
funcţionalitate al cartierului, nii Sovietice. Tovarăşul Kosi- şi al hotelului „intercontinen cs a P.D.C. şi de a izola fo r litic unor personalităţi Inde Cambodgia, precum şl de că ? nuţî, în condiţii inumane, j ) şi o brazilionă, a început ;
asupra întinderii şi încadrării ghîn precizează că vizi>ta pe tal“ , maiestuoase edificii ale zirabile în Panama. Acestea tre fostul comandant-şef al ^ la. 6 iulie primul program )
tui în perimetrul Bucureştilor, oare a făcul-o în (ara noastră Capitalei, aflate intr-un stadiu ţele ce se dovedesc mai sen — doi foşti ofiţeri superiori „beretelor verzi" în Vietna \ cîte 5 persoane. M ulţi j i de cercetări subocvatice 4
oaspeţii primesc explicaţii din s-a concrelizat în rezultale avansat de construcţie. sibile faţă de cererile de re din armata panameză — au mul de sud, Jonathan Ladd, i dintre aceşti prizonieri j 1 de [ungă durată la care i
partea arhitectului şef al Ca forme aflate In prezent la or evadat din închisoare unde care a fost rechemat special i sfnf, totodată, legaţi cu i ) participă femei. Timp de ^
pitalei. Tiberiu Rîcci. Este vor fructuoase. Ieri, în ultima zi a vizitei dinea zilei în Italia. erau deţinute pentru partici pentru această misiune. j lanţuri şî nu pot face j l două săptămîni. cele 5 \
ba de construcţiile de blocuri — Ştiti. desigur, se adresea pe care a înlreprins-o în ţara parea in decembrie anul tre 0 + 0 | nici cea -mai mică miş- \ k cercetătoare vor trăi şi l
de locuinţe si clădiri social- ză premierul cetăţenilor, că noastră. Ia invitaţia Comitetu Documentul final, adoptat în cut la un complot îm potriva Penlru a treia zl consecu i care. Ei sînt supuşi unui i 1 vor desfăşura o intensă !
cullurale înălţate pînă în pre înlre cele două ţări ale noas- lui Central al partidului şi a unanimitate de Direcţiunea qeneralulul Torijos, preşedin tiv au continuat marţi Inci j regim de înfometare, sfnt : ^ activitate de studiu intr-o l
zent. Se înfăţişează perspecti 1 re a fost semnat ieri un foar quvernului român, delegaţia P.D.C., dar cu menţinerea tele statului Panama. Tack dente dintre populaţia de j bătutî şi, deşi bolnavi, j i cabină scufundotă în Iar- 4
vele de dezvoltare ale cartie te important document — Tra de partid şi guvernamentală a punctului de vedere al „stin- Juan a subliniat că o aseme culoare din cartierul negru j sînt lipsiţi de orice asis* i I gul coastelor Insulelor Vir- i
rului. viitoarele amenajări şi tatul de prietenie, colaborare Uniunii Sovietice a realizat în nea holărîre contravine con a) staţiunii Asbury Park j tenţă medicală. Potrivit ; ţ gine. Io o adîncime de l
dotări social-edilitare. Pre şi asistentă mutuală. Tot ieri cartierul Titan, pc străzile o q ii“ democrat-creştine, „recu venţiei în vigoare dintre Sta (New Jersey) şl poliţie- Şa \ unor mărturii, prizonle- 1 l 15 metri. Programul lor \
şedintele Consiliului de M iniş am avut convorbiri foarte rod raşului. printre cetăţenii Bu noaşte ca juste cerinţele de tele Unite si Panama. se persoane au fost rănite, \ rilo r li se îngăduie nu- j } de lucru este foarte ase- i
tri al U.R-S.S. se interesează nice cu tovarăşul Nicolae cureştilor un contact nem ijlo clarificare ce au determinat 0 + 0 iar poliţia a operat 125 de | mal trei minute pentru I 1 mănător cu cel ol echî- '
de gradul de confort al apar Ceauşescu. îmi exprim convin- cit, direct cu realităţile dina demisia guvernului'' si dorin Citind surse oficiale de la arestări. Reprezentanţii popu î mîncare care este atit [ ^ pelor de bărbaţi care e- 1
tamentelor. cere explicaţii p ri qerea că atit documentul, cit mice ale Capilalei României Washinqlon, agenţia France laţiei de culoare au prezen i de rea incit ei preferă i tt fectuează cercetările cu- 4
vind sistemul de alîme.nl.are şi schimbul de păreri pe care socialiste, de altfel realităţi a ţa de „realizare a unei pozi Presse Informează că un nou tat. totodată, autoritătiloT mu | să se hrănească cu în- !
cu apă şi căldură a locuinţe l-am realizat, vor conlribui la le tării întreqi. Un mijloc mai ţii concordate, eoncrele. a ce program de asistenţă m ilita nicipale o listă de 20 de re i secte vii. ! \ 1 noscute sub numele de / *
în aceeaşi
„Tektite II",
lor, adincirea Şi dezvoltarea conti mult de cunoaştere, de stimă lo r patru partide, care să fa ră pentm regimul Lon Noi se vendicări. printre care figu ţ zonă. ţ
Dorind să cunoască şî unc nuă a prielenieî româno-sovie- şi respect reciproc. vorizeze reluarea şi consolida află în studiu la Casa Albă. rează adoptarea de măsuri in
ie aspecte ale aprovizionării tice. rea coaliţiei de centiu-stinga“.
populaţiei din cartier, oaspeţii Aceste declaraţii ale con- N. POPESCU-BOGDĂNEŞTI
Redacţia şl administraţia ziarului t Deva, str* Dr. Petru Gioza nr. 33. Telefoane i 12317 şl 11275. Tiparul t întreprinderea poligrafică Deva. u n At