Page 33 - Drumul_socialismului_1970_07

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VAl i

PAGINA A IV-A

Lucrările Adunării

Mondiale a tineretului

In Comitetul pentru

dezarmare
, *

Cambodgia. Forţele
i
ORGAN 41 COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C.R Şl AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN populare de rezistenţă

îsi continuă acţiunile
i

ANUL XXII Nr. 4823 VINEHI 10 IULIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI V //////////////////////////////////////////////////////////////////////////////W *

ÎNCHEIEREA LUCRĂRILOR PLENAREI COMITETULUI păşit in al doilea semestru oţelavilor, taminatorilor şi
SiderurgişilL hunedoreni au
energeliciemlor, ale tuturor
al acestui an cu încredere şi
carea metalului, pentru
optimism. O; spun, prin celor care concură la fabri­
ca
graiul lor laconic, concen­ fiecare agregat .să funcţioneze
trat, cifrele înscrise pe grafi­ constant, la capacitatea pro­
iectată. Pentru că siderur-
cele de producţie ale prime­ giştii hunedoreni s-au con­
CENTRAL A L PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN lună. In aproape toate sec­ tins din proprie experienţă
lor zile de munca din această
ţiile de bază ale combinatu­
cale
că cea mai eficientă
lui, sarcinile de plan au fost
îndeplinite şi depăşite. Au fost de sporire a producţiei este
creşterea indicilor de -utili­
elaborate aproape 260 de to­ zare a agregatelor şi a pro­
ne de oţel Martin peste ductivităţii muncii. Aşa se
In zilele de 8 şi 9 iulie a.c. au avut loc lucrările internaţionale desfăşurate de Com itetul Executiv al român şi sovietic, al cauzei întăririi sistemului socialist
plenarei Com itetului Central al Partidului Comunist C.C. al P.C.R., de guvernul Republicii Socialiste Româ­ mondial şi unităţii sale, al păcii şi progresului in lu ­
Român. nia, de secretarul general al partidului, preşedintele me.
Plenara a dezbătut proiectul Legii organizării pro­ C onsiliului de Stat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a­ Plenara apreciază utilitatea şi rodnicia contacte­
ducţiei şi a muncii în agricultură şi proiectul Legii p ri­ preciind că aceasta se înscrie pe linia înfăptuirii p o li­ lor care au avut loc în acest timp cu şefii de stat şi de SUCCESELE ACTUALULUI
vind răspunderea conducerilor organizaţiilor socialis­ ticii externe definite de Congresul al X-lea al partidu­ guverne, precum şi cu alţi reprezentanţi a numeroase
te pentru gospodărirea m ijloacelor m ateriale şi bă­ lui. ţâri — expresie a politicii de dezvoltare a relaţiilor
neşti, organizarea şi funcţionarea controlului fina n ci­ Plenara consideră deosebit de pozitive schim buri­ României cu toate statele, fără deosebire de orîndui-
ar. Comitetul Central a decis ca aceste proiecte de le­ le de delegaţii şi convorbirile pe care Partidul Com u­ triva politicii cercurilor im perialiste agresive, a colo­ CINCINAL-TEMELIEMAICĂ
re socială, a contribuţiei ţării noastre la lupta îm po­
ge să fie supuse spre adoptare M arii Adunări N aţiona­ nist Român le-a avut in această perioadă cu partidele
le a Republicii Socialiste România, cu îm bunătăţirile comuniste din ţările socialiste, precum şi cu nu­ nialism ului şi neocolonialism ului, pentru respectarea
rezultate din discuţia publică şi din dezbaterile ce au meroase partide comuniste, muncitoreşti şi organizaţii dreptului fiecărui popor de a-şi hotărî de sine stătător PENTRU CELE VIITOARE
avut loc in Comisia pentru agricultură şi silvicultură şi democratice din alte ţări. Aceste întîlniri constituie o destinele, pentru destindere internaţională şi lich ida ­
Comisia pentru problemele economice, ale C.C. al contribuţie de seamă la înfăptuirea politicii partidului rea focarelor de încordare, pentru securitate şi pace
P.C.R. şi statului nostru, îndreptată spre dezvoltarea priete­ în Europa şi în lume.
Plenara a dezbătut informarea Com itetului Exe­ niei, alianţei şi cooperării cu toate statele socialiste, Plenara subliniază că şi în viitor Partidul Com u­
cutiv al C.C. al P.C.R. cu privire la inundaţiile din p ri­ a solidarităţii internaţionaliste cu partidele comuniste nist Român, guvernul Republicii Socialiste România plan, la fabrica de aglome­ face că întregul spor de pro­
măvara acestui an, la măsurile pentru înlăturarea e­ şi muncitoreşti, cu forţele dem ocratice şi progresiste, vor promova în mod statornic această politică exter­ rare a\L fost depăşite sarci­ ducţie obţinui în primul se­
nile de plan la zi cu 1 781
mestru s-a realizat prin a-
fectelor acestor calam ităţi şi a adoptat un document cu mişcările de eliberare naţională, sporirea contribu­ nă, ce corespunde pe deplin intereselor vitale ale po­ tone, la laminorul de 800 mm ccste căi.
care este dat publicităţii. ţiei la întărirea unităţii sistemului socialist mondial, a porului român, intereselor socialismului, păcii şi în­ — cu 265 tone. La succesele amintite mai
Plenara a adoptat hotărîrea cu privire la aniver­ mişcării comuniste internaţionale, a tuturor forţelor ţelegerii între popoare. Sint succese care exprimă, pot fi adăugate şi altele care
sarea semicentenarului Partidului. Comunist Român, antiim perialiste. In cadrul plenarei au luat cuvîntul tovarăşii : Ri­ tn principat, hotărîrea între­ ilustrează răspunderea >profe­
(Hotărîrea va fi dată publicităţii). Plenara dă o înaltă apreciere semnării Tratatului chard Vinter, Alexandru lliescu, losif Uglar, Ştefan gului colectiv de siderurgişti sională a siderurgiştilor hu­
de a consolida realizările din nedoreni faţă de realizarea,
Plenara a fost informată despre activitatea pe de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între Re­ Boboş, Nicolae Vereş, Gheorghe Homoştean, Ludovic primul semestru, dorinţa de tuturor indicatorilor de
plan internaţional desfăşurată în ultima perioadă de publica Socialistă România şi Uniunea Republicilor Fazekas, Teodor Haş, Radu Beligan, Nicolae Kiihaî, a îndeplini exemplar sarci­ plan.
conducerea partidului şi statului, despre vizitele dele­ Sovietice Socialiste — cu prilejul vizitei în ţara noas­ Florenţa Munteanu, Adalbert Crişan, Ion lliescu, Za- nile de plan şi angajamen­ Marctnd „orele de foc" ale
tele reînnoite ale anului 1070.
gaţiilor de partid şi de stat ale ţârii noastre în alte ţâri tră a delegaţiei de partid şi guvernam entale a U niu­ haria Stancu, Gheorghe Roşu, George Macovescu, Tocmai de aceea, fiecare Hunedoarei socialiste, succe­
şi ale delegaţiilor străine în Republica Socialistă nii Sovietice, document de o deosebită im portanţă Valter Roman, loachim Moga. succes îşi are sem tiificaţia sele din prima parte a anu­
lui au trecut In evidenţele
România. pentru dezvoltarea relaţiilor, pe m ultiple planuri, d in ­ In încheierea lucrărilor plenarei a luat cuvîntul to­ sa, ahngînd o cotă majoră, statistice. Acum, In cel de
Comitetul Central dă o înaltă preţuire activităţii tre cele două state socialiste, spre binele popoarelor varăşul Nicolae Ceauşescu. in această perioadă de amplă ol doilea semestru se înfăp­
refacere. Să amintim, pen­ tuiesc altele. Graficele de
tru început, cifrele unitare, producţie îşi continuă as­
acelea cate sint In măsură censiunea lor firească, la
Cuvîntarea tovarăşului tregului colectiv. La produc­ ne. finalul unui an care în­
să reflecte puterea, forţa în­
orice oră din zi şi noapte. Se
pregăteşte, aşa cum se cuvi­
ţia
globală, sarcinile
de
plan au fost depăşite în pri­
cheie un cincinal, şi
care
ma jumătate a anului cu 7.7
milioane de lei Important precede un altul, cu sarcini,
mai depline, pe măsura ca­
este şi faptul că la produc­ pacităţilor unui colectiv
ţia marfă vîndută şi înca­ fruntaş, la nivelul agregate­
sată s-a realizat un spor va­ lor moderne cu rare sint do­
N I C O L A E C E A U Ş E S C U daniile corsarilor şi aglome- tate secţiile combinatului
loric de 77 fiOO 000 lei.
Aceste cifre cuprind stră­
hunedorean.
MARIN NEAC$U
ratorişUlor, furnaliştîlor
şi
Stimaţi tovarăşi, lit. In domeniul comerţului ex­ o deosebită atenţie aprovizio­ lorificate — şi ?e impune ca in mele cenlraje ale dezvoltării 1971. De aceea, rog alît con­
terior, planul de export pe p ri­ nării populaţiei, ceea ce s-a perioada următoare să intensi­ economici noastre. Trebuie să ducerile ministerelor, cil şi pe
Plenara Comitetului Cenlral mele şase luni a fost depăşit, reflectat în laplul că piaţa a ficăm eforturile pentru a ob­ intensificăm acţiunea do îm ­ prim ii sccrelari. pe toii mem­
are loc în îm prejurări deose­ realizlndu-se o creştere de fost mai bine aprovizionată cu ţine o producţie cu mult moi bunătăţire a organizării pro­ brii Comitetului Central, să a­
bite. cind întregul partid şi cca 23 la sută fată de primul produse agroalimentare, în­ mare decît cea stabilită prin ducţiei si a muncii, asiqurînd corde cea mai marc atenţie
popor desfăşoară o muncă in­ someslru al anului trecut. deosebi cu legume. Volumul angajamentele suplimentare a­ astfel ridicarea productivităţii realizării planului de investi­
tensă pentru lichidarea urmă­ Rezultatele obţinute în p ri­ m ărfurilor cumpărate de popu­ sumate. Este necesar să facem muncii, creşterea rapidă a e fi­ ţii şi, acolo unde se creează
rilor inundaţiilor cataslrolalc mele 6 luni In Înfăptuirea pla­ laţie a crcscul cu aproape 10 acest lucru, tovarăşi, pentru cienţei economice. ' posibilităţi, începerii înainte
care au lovit alît de greu ţara nului In industrie se datoresc la sulă faţă de primul semes­ că pierderile provocate de ca­ O mare atenţie trebuie acor­ de termenul planificat a unor
noastră in ultimele luni. lap- măsurilor luate la limp pentru tru al anului trecut. lam ităţi le putem recupera în dată roalizăru )n întregime a lucrări noi.
tui că la ordinea de zi a ple­ asigurarea desfăşurării în bu­ Putem afirma astfel că re­ primul rind în industrie; deci planului dc investiţii, punerii In agricultură, ţinînd seama
narei figurează probleme ce ne condiţiunl a producţiei. E­ zultatele generale obţinute în în acest doinen'u trebuie să ne în producţie la limp şi chiar de situaţia creată, este necesar
privesc a 1 il aclivjlalea internă le sint rodul muncii intense economie în primele 6 luni ale concentrăm forţele Ministerele, devansării unor lucrări, peniru să asigurăm ci» mai rapid atil
cil şi exlernă a partidului şi depuse de muncitori, tehnici­ anului sînt bune. Avem toate centralcte industriale şi în­ a asigura n lil premisele înfăp­ rcînsămînţarea tuturor supra­
stalului nostru demonstrează, eni $> ingineri, de conducerile condiţiile peniru a realiza şi treprinderile trebuie să ia mă­ tuirii în bune conrJiţiuni a pla­ feţelor de pe care se retrag o­
odată în plus, unitatea dialec­ întreprinderilor, al unei mai depăşi planul de stal pe între­ suri mai hotărîte pentru elim i­ nului po acest an. cit şi o ba­ pete cît şi însămînţarea. după
tică dintre sarcinile naţionale bune îndrumări şi conduren gul an asigurind astfel înde­ narea neajunsurilor manifesta­ ză trainică pentru anii urmă­ strîngerea recoltelor de păioasc.
şi cele internaţionale. de către ministere şi organe­ plinirea cu succes a planului te, peniru punerea în valoare tori. Avînd în vedere că în a unor suprafeţe cit mai mari cu
Este im adevăr cunoscut că le centrale a activităţii econo­ cincinal 1966-19/0 si creînd o a marilor rezerve şi posibili­ unele sectoare de activitate porumb, legume şi culturi fu­
activitatea de făurire a socie­ mice. puternică bază de plecare pen­ tăţi de care dispune economia sint încă serioase rămîneri în
tăţii socialiste m ullilateral dez- In acelaşi timp, aceste re­ tru viitorul plan cincinal. noastră. urmă în realizarea planului de rajere; aceasta va permite re­
vollato. de ridicare a bunăstă­ zultate demonstrează că orga­ Cu ţoale acestea, trebuie să După cum aţi văzut din in­ investiţii, so impune ca minis­ cuperarea pierderilor provoca­
rii întregului popor şi preocu­ nele şi organizaţiile de partid menţionez că şi în această pe­ formarea prezentată, pagubele terele, comitetele judeţene de te de‘ inundaţii. Trebuie să lu­
parea pentru întărirea coeziu­ îşi îndeplinesc tot mai bine ro­ rioadă în activitatea noastră e­ pricinuite dc- inundaţii se rid i­ partid să ia toate măsurile ne­ ăm toate măsurile pentru strîn-
nii şi unităţii ţarilor socialiste, lul orqanizator şi conducător conomică- s-au manifestat o se­ că la peste 10 miliarde lei. Un cesare peniru realizarea obiec­ gerea Ia limp şi în bune condi-
a mişcării comuniste şi m unci­ In economie. Cu alît mai mult rie dc neajunsuri in cc priveş­ număr mare de întreprinderi tivelor stabilite la datele con­ ţiuni a culturilor de vară. A-
toreşti. a tuturor forţelor anli- merită să subliniem rezultate­ te aprovizionarea lehnico-ma- nu lucrează nici acum la în­ venite. Trebuie să folosim po­ iraq în mod deosebit atenţia a­ Printre fruntaşii in întrecerea socialista din cadrul „Vîs-
impcrialisle, peniru transpune­ le dobîndite în industrio, în terială, asigurarea documenta­ treaga lor capacitate. Au fost sibilităţile existente de a supli­ supra acestei probleme, deoa- cozei" Lupeni se numără şi bobinatoarea Pfeiffer Eva. Lună de
rea in lapl a politicii de co­ realizarea planului producţiei ţiilor şi a proiectelor pentru in- distruse mari cantităţi de ma­ menta planul cu unele investi­ funâ, ea a reuşit să-şi depăşească sarcinile de plan.
existenţă paşn'că, de dezvolta­ pe primul semestru, cu cit, du­ vestilii, desfăşurarea cooperă­ terii prime s¡ materiale. In a- ţii în acest an. peniru a uşura
re a colaborării cu toate sta­ pă cum se ştie. în această rii între riiierile întreprinderi, qricultură se mai găsesc Încă astfel realizarea sarcinilor foar­ .(Continuaré, in pag. «r Fata : N. GHENA
tele lumii, lără deosebire de o- perioadă, datorită inundaţiilor, s-au evidenţiat lipsuri şi în sub apă circa 300 mii hectare. te mari pe care le avem în
rinduirc socială — constituie sule de întreprinderi şi-au în­ preocuparea peniru îmbunătă­ Această situaţie deosebită im ­
un tot unitar, se condiţionea­ trerupt activitatea. ţirea organizării producţiei şi a pune luaiea în continuare a u­
ză reciproc, sint părţi insepa­ In ce priveşte agricultura, muncii, pentru folosirea cu re­ nor măsuri energice. Este ne­
rabile ale procesului de înfăp­ pe baza hotărlrilor plenarei Co­ zultate superioare a mijloace­ cesar să se asigure ca toate
tuire a rolului conducător al m itetului Central din martie, lor materiale şi financiare, întreprinderile să lucreze la
partidului nostru in societate. s-a desfăşurat o muncă inten­ peniru creşterea rentabilităţii întreaga lor capacitate, să se
Aşa se explică, de altlel, de să pentru realizarea unor re­ activităţii economice. Rozu 11a- intensifice acţiunea (le econo­ Randamente maxime - cuvînt de ordine
si
misire a m ateriilor prime
ce, in îm prejurările grele prin colte bogate. Lucrările agricole leleobfinute pe primele 6 luni materialelor In vederea recu­
care a Irecul ţara noastră, Co­ ou fost executate In condiţii demonstrează că în toate între­ perării în cea mai mare parte
mitetul Cenlral al parlidului si bune, s-a asigurat o cantitale prinderile există mari rezerve a pierderilor suferite.
guvernul aclionînd cu ferm ita­ mai mare de îngrăşăminte, şi, pentru sporirea producţiei in­ executarea lucrărilor agricole
te peniru rezolvarea gravelor dacă nu ar fi intervenit inun­ dustriale, ridicarea productivi­ In legătură cu aceasta aş do­
probleme provocate de inun­ daţiile catastrofale care au a- tăţii' muncii, îmbunătăţirea ca­ ri să informez plenara că in
daţii, pentru asigurarea unui feclat aproape I milion de lită ţii producţiei, reducerea planul cincinal viilo r s-au a­ Pc lînqă intensificarea efor­ realizate culturi duble pe a- consiliilor de conducere şi in­ diminua pagubele provocate
ritm normal al întregii vieţi e­ hectare, se înlrevedea posibi­ cheltuielilor materiale şi creş­ dus serioase îmbunătăţiri, fa­ turilor la realizarea planului proapc 7 000 hectare. In plus, ginerilor problemele care p ri­ cooperativei de inundaţii in-
conomice şl sociale, au desfă­ litatea obţinerii unor recolte terea eficienţei economice. tă de prevederii/» Congresului do insămînţări şi la întreţine­ evitarea pierderilor de boabe, vesc rcspeclarea tehnologiilor lîrzie însă in mod inexplicabil.
şurat în acelaşi timp o vastă deosebit de mari. Cu toate De altfel aproape toţi tova­ al X-lea. în sensul reducerii rea culturilor, secerişul păioa- strîngerea întreqîi canlilăţi dc cerute de recoltarea loturilor Ca dovadă, cooucralorii mai
activitate pe plan internaţio­ greutăţile ivite, datorită măsu­ răşii prim-secretari care au lu­ cheltuielilor de producţie. al seior si slrinqerca furajelor paie şî pleavă, precum şi exe­ seminccre şi onorarea obliga­ au de efectuat prima coasă pe
nal. rilo r luate pentru reînsămîn- at cuvîntul la plenară s-au re­ micşorării consumurilor de ma­ sint acţiuni care reclamă cu cutarea arăturilor dc vară pe ţiilo r călrc fondul de stat. mai mult de 50 dc ha ocupate
ţarea suprafeţelor calamitale, terii prime şi de materiale.
Inainle de a mă referi la pentru buna îngrijire a cultu­ ferit la faptul că. în urma mo­ Considerăm că chiar cu îmbu­ insistentă o deosebită atenlie toate . suprafeţele reprezintă Evitarea oricăror pierderi din cu trifolienc. De neînţeles este
problemele aflate pe ordinea rilor, putem aprecia că recol­ bilizării unora din aceste re­ nătăţirile adus-, există încă din partea conducerilor unită­ sarcini de mare răspundere recolta de păioase. a acestui an Si pasivitatea manifcslală dc
de zi a plenarei, consider ne­ ta la cerealele de vară va asi­ zerve. au suplimentat angaja­ mari rezerve. Do aceea trebuie ţilor aqricolc şi a cadrelor teh­ pentru fiecare cooperator şi şi obţinerea unor producţii conducerile C.A.P. Beriu,
cesar să informez Comitetul gura în mod corespunzător a­ mentele de depăşire a planului să ne preocupăm să obţinem nice. mecanizator. Sînt create con­ sporite la cuburile însămîntatc Sîrbi. Rirtin Sâlaşu de Sus etc.
Central, partidul şi întregul provizionarea populaţiei. De de producţie şi beneficii şi încă în acest mi proqrese re­ In condiţiile specifice ar.esiuî diţii ca, prin organizarea ju ­ în mirişte sînt nem ijlocit lega­ faţa de strîngerea fără de
popor asupra felului cum se că în primul semestru au rea­ an, orice tărăgănare la execu­ dicioasă a muncii şi utilizarea te de organizarea în flux a re­ pierderi a producţiei de nutre­
înfăptuiesc sarcinile planului altfel, slrînsul orzului şi griu­ lizat mai mult de 50 la sulă ale in reducerea cheltuielilor tarea lucrărilor agricole nu cu intrcaqa capacitate a celor coltatului, oxecutind în pa­ ţuri cultivate. Să nu mai vor­
lui a şi început şi recoltele de producţie şi a consumurilor
de stat pe anul 1970. In p ri­ din ceea ce şi-au propus; a- duce decît la diminuarea posi: 201 combine, recolta de orz. şi ralel secerişul, eliberarea tere­ bim despre efectuarea coasei
mul semestru producţia globa­ obţinute sini m ulţum itoare; ccasta araiă că posibilităţile do de materialo. Se impune ca mi­ b ilităţilo r dc recuperare a pa­ griu să fie strînsă în mai puţin nului şi arăturile. la fineţurile naturale, care în
nisterele, organizaţiile
econo­
unde nu a
în­
lă Industrială s-a realizat in $î în judeţe recoltarea, se a­ a obţine producţii peste plan mice centrale să înfăptuiască gubelor provocate dc calami­ de zece zile bune de lucru în La loc de frunte pe agenda cooperativele agricole se des­
ceput
încă
proporţie de peste 101 la sulă. preciază că producţia de griu — desigur, acolo unde sîntem cu fermitate hotărîrea Comi­ tăţile naturale Iată de ce apare cîmp. cooperatorilor sc află si recol­ făşoară s,uh orice critică, lucra­
obţinîndu-se peste plan produ­ interesaţi, unde avem nevoie cit se ooate dc evidentă neeo- De altfel. la cooperai ivcle. tatul furajelor. Din păcate însă rea respectivă nefiind realiza­
se de 1 m iliard 500 milioane şi orz va fi bună. de asllel de produse — sint tetului Central şi guvernului sîlatca ca zilnic, din zori şî agricole din Orăştîe. Tîmpa. lucrarea respectivă a rănias la tă nici pc 10 la sută din pre­
lei. Faţă de semestrul I al fi­ Sînt, de asemenea, perspec­ încă mari şi va trebui să de­ dc a se realiza integral planul pînă-n scară, mijloacele mecani­ Hnz. Peştişu Mare $.a. secerişul periferia preocupărilor unor vederile p’ anului.
nului 1969 volumul producţiei tive pentru a obţine produc­ punem eforturi susţinute pen­ de producţie al acestui an in zate şi forţa dc muncă exis­ orzului se desfăşoară din plin. consilii de conducere. Firesc Strînqcrca la limp şi fără
industriale a crescut cu 12,4 ţii bune la culturile de toam­ tru punerea lor în valoare Se toate sectoarele de activitate. tente să fie folosite cu randa­ Se cuvine însă subliniat că era ca la această dală prima pierderi a producţiei de cei ca­
la sută. depăşindu-se Titmul nă. Porumbul, floarea-soarelui. cunoaşte, de altfel, că există o Va trebui ca în urmăioarete fi ment maxim la aplicarea teh­ au apărut i nele deficienţe încă coasă la trifolienc să nu mai lc oăioase şi furaje reclamă
prevăzut pentru acest an. De celelalte culturi se prezintă, în serie de întreprinderi care nu luni să asiqurăm folosirea mai nologiilor înaintate care con­ de pe acum. Spre exemplu, la constituie subiect de discuţii. ca pc ogoare să se lucreze zi*
asemenea, se înfăptuiesc în bu­ general, bine; umiditatea este lucrează la capacitatea proiec­ intensivă a capacităţilor de diţionează obţinerea unor pro­ C.A.P, Turdaş. unde la recoltat M otivul? Amînarea recoltatu­ lumină. cu toate forţele şi
ne condiţii sarcinile privind mai mull decît suficientă. şi tată deşi a irecul destul dc producţie, incit pină la sfîrşî- ducţii sporite de pe fiecare nu s-au mobilizat în suficientă lui lucernei şi trifoiului oină mijloacele de care dispune fie­
creşterea productivităţii mun­ avînd în vedere că şi vremea mult timp de la punerea lor in tul anului să recuperăm în în­ palmă ele pămînl măsură forţele proprii ale u- la jumălalea lunii iulie duce care unitate aqricolă. Numai
cii. ridicarea calităţii producţi­ este călduroasă se poale apre­ funcţiune; avem întreprinderi tregime pierderile suferite în Secerişul cerealelor păinase nîtătii. nu s-a aşezat înt.rcaqa în mod cert la pierderea a cel aslfcl conducerile unităţilor,
ei, sporirea eficienţei întregii cia că recoltele de toamnă vor unde se produc dese întreru­ industrio $: să dăm pesie plan de pc cele peste 16 000 hectare producţie de or2 pe pari. ceea puţin 25 la sulă din producţia cadrele tehnice. cooperatorii
activităţi economice. In ce p ri­ fi satisfăcătoare. De aceea a­ peri în procesul de fabricaţie, o producţie de circa 5 m iliar­ rămase in cultură la cooperati­ ce poate provoca deprecierea de fin. Acest lucru îl cunosc şi mecanizatorii pot avea sen­
veşte investiţiile, din planul a­ vem convingerea că vom pu­ unde maşinile nu sint folosite de Ici. vele agricole constituie una acesteia din cauza timpului ne­ bine şi tovarăşii Aurel Pera. timentul că şi-au adus întroaqa
tea asigura acoperirea nevoi­ cu randamentul maxim.
nual s-a realizat 44 6 la sută, Este necesar, de asemenea, din cele mai importante lu­ favorabil. De asemenea, se preşedintele C.A.P. O oaqîu, contribuţie, pe măsura posibi­
ceea ce ne permite să apre­ lor de produse agricole. Subliniind rezultatele bune ca întreprinderile să-şi spo­ crări aflate la ordinea zilei. în­ constată că se acţionează des­ inginerul şef al unităţii. Ton lită ţilo r de care dispun, la re­
ciem că există condiţii favo­ Aş dori să menţionez că în obţinute în economie, trebuie rească preocuparea peniru ri­ semnătatea acţiunii respective tul dc lent la eliberarea t r e ­ Cbcorghiu. precum şi şeful fer­ facerea potenţialii lui de pro­
rabile pentru Îndeplinirea în această perioadă conducerea să arătăm că dispunem încă de dicarea calităţii producţiei, n- esle amplificată de faptul că nului şî executarea arăturilor. mei zootehnice. Aplicarea mă­ ducţie a agriculturii judeţu­
întregime a programului stabi­ de partid şi de stat a acordai mari posibilităţi insuficient va­ ceasta fiind una din proble­ pe terenurile eliberate trebuie Totodată se impun atenţiei surilor preconizate pentru a lui.