Page 34 - Drumul_socialismului_1970_07

2 DRUMUL SOCIALISMULUI « j Hr, 4823 0 VINERI 10 IULIE 1970

ÎNCHEIEREA LUCRĂRILOR PLENAREI C.C. AL P.C.R.

C u v i n t a r e a t o v a r ă ş u l u i

N I C O L A E C E A U S E S C U
j

cit Şl pentru lucrătorii din turile pentru gospodărirea lor calamitate Trebuie să spunem din vara acestui an lucrări de pe departe o politică de Izola­ de eliberare naţională : cu drepturi, neamestecului în tre­
JAS-uiri, pentru cooperatori şi cu rezultate optime. Este ade­ că inundaţiile au fost de o qra- protejare a localităţilor şi o- re sau naţionalistă — cum în­ Santiago CaiUlo, secretarul ge­ burile interne si avantajului
producătorii individuali în e­ vărat, tovarăşi, avem rezultate vitate cu totul deosebită şi că. biectîvelor economice expuse.
(Urmare din pog. 1) cearcă citeodată unii să spu­ neral al P. C. din Spania, cu reciproc.
xecutarea la timp şi in mod bune în această p rivin ţa ; mai în fapt, s-a făcut tot ceea ce De asemenea, este necesar nă despre partidul şl tara noas­ Georges Marchais, secretar ge­
corespunzător a lucrărilor e- sînt însă şi multe lipsuri. se putea face — de către co­ să organizăm mal bine a ctivi­ tră. Dimpotrivă, a înfăptui ţe­ neral adjunct al R. C, Fran­ Considerăm că o Importan­
gricoie care au o importanţă Dacă ar exista o preocupare mitetele judeţene, organizaţi­ tatea Institutului Meteorologic. lurile socialismului înseamnă a cez, A lvaro Cunlial, secretar ta hotărîtoare pentru dezvol­
xece si In această lunfi se pre­ hotărîtoare pentru cantitatea mai susţinută, permanentă, ile noastre de partid, de către Se pare că va trebui să-1 în­ te preocupa — acolo unde tră­ general al P. . C. Portughez, tarea unor relaţii normale în­
văd p lo ii nu Ircbuie să se aş­ şi calitatea producţiei agricole. pentru buna gospodărire din toţi oamenii muncii — pentru zestrăm mal bine, d»ar să ve­ ieşti. unde munceşti, unde Is­ Enrico Ucilinguer, secretar qe- tre state are respectarea drep­
tepte numai timpul bun, situa­ Problema calităţii muncii are partea tuturor celor care au a opri furia apelor, pentru a dem în acelaşi tinip. mai în­ toria ti-a încredinţai sarcina de ncral adjunct al P. C. Italian tului fiecărui popor de fi-si
ţia cere să se muncească pe o însemnătate cenlrala atti in un anumit rol în conducerea diminua şi lim ita pagubele. S-a deaproape cum îşi desfăşoară a conduce societatea — de so­ cu Azis Mohamed. secretar hotărî singur soarta, fără a-
orice vreme penlru a asigura industrie c il şi în agricultură. economiei, am avea rezultate lucrat în unele locuri — în­ activitatea, pentru că n-au luţionarea în condîtiuni cît general al Partidului Comunist inestec dinafară, lichidarea
slringerea la timp a g riului şi Este de înţeles câ in condiţi­ mult mal bune | însuşi progra­ deosebi de-a lungul Dunării — fost puţine cazurile cînd pre­ mai bune a marilor probleme din Irak. cu Ruben Dario Sou­ oricăror practici si tendinţe
orbului. ile orînduîrii socialiste stalul mul de dezvoltare a socialismu­ să.plâmini întregi in condîtiuni vederile sale s-au confirmat... ridicate de făurirea noii orîn- sa, secretar general a| Partidu­ de dominaţie $1 dictat, aboli­
rea forţei ca m ijloc de solu­
Ţinînd seama de volumul are obligaţia sa vegheze ca in lui ar progresa Intr-un ritm extrem de grele pentru a pre- pe dos. Va trebui, de aseme­ duirl. lui Poporului din Panama, cu ţionare a problemelor Interna­
mare de investiţii pe care 51 toate sectoarele să existe con­ mai intens, s-ar pLtea asigura intim pina noi revărsări. La nea. să punem la punct siste­ In acelaşi timp. tovarăşi, noi o delegaţie a Partidului tionale litigioase.
avem de realizat in agricultu­ diţii optime pentru deslăşura- creşterea şi mal susţinuta a Porţile de Fier, în două rin ­ mul de informare şi avertiza­ înţelegem că este necesar — Comunist din Mexic, cu de­ Desiqur, tovarăşi, dacă acti­
ră. îndeosebi 5n sectorul zo­ rea a ctivilă tii pe baza celor veniturilor oamenilor muncii. duri. au fost situaţii excepţio­ re. penlru ca şi aici au apă­ şi acţionăm în acest spirit ca legaţia Partidului Comunist vitatea internaţională a Româ­
otehnic. se impun măsuri pen­ mai noi cuceriri ale ştiinţei şi Iată de ce trebuie să qîndim nal de dificile, dar întregul co­ rut unele deficiente care au să studiem şl experienţa altor Dominican. a Partidului de niei sc bucură de ecou in
tru realizarea ia timp a tutu­ tehnicii. l ;a»ptul că baza socia­ să reflectăm serios asupra im­ lectiv a lucrat zi şi noapte făcut ca în timpul inundaţi­ partide, o altor ţări socialiste stînqa (comuniştii) din Suedia, multe state, aceasta se dato-
ror lucrărilor prevăzute. A- lă a orînduîrii noastre o con- portanţei bunei gospodăriri, a pentru a înlătura pericolul ilor o serie de localităţi să şi ceea ce corespunde condi­ cu preşedintele mişcării de rcsle faptului că politica sa
ceasla cu a ti t mai mult cu cit stilude alianţa clasei muncitoa­ cheltuirii cu maximum de efi­ care ameninţa grav întreaga fie luate prin surprindere. De ţiilo r noastre nu ne sfiim să a­ eliberare din Africa de sud- externă corespunde situaţiei
pe primele 5 luni alo anului re cu turănimea presupună ca cienţă a mijloacelor pe care lucrare. De-a lungul Dunării, asemenea, va trebui să sc îm­ plicăm Considerăm drept o ne­ vest şi cu alte dcleqaţiî. internaţionale de astăzi, că
planul investiţiilor in agricul­ cele două clase prietene sâ-şi stalul, poporul le pun la dis­ zeci şi zeci de mii dc oameni bunătăţească colaborarea cu cesitate ca Intre ţările socia­ De asemenea, au avut loc principiile pentru care m ili­
tură esl.e rămas in urmă. unească eforturile in vederea poziţie în vederea activităţii au lucrat la înălţarea diguri­ ţările vecine, în special cu a­ liste, între partidele comunis­ numeroase schimburi între tează tara noastră pe arena
celea cu care avem rîuri co­
De asemenea, e~te necesar întuptuirii cu succes a între­ economice; iată de ce tre­ lor, la astuparea imediată a mune. inclusiv în domeniul te de guvernăniînt să existe delegaţii de activişti ai par­ internaţională sînt principii
fisurilor ce se creau în di­
să se acorde o alentie mai gului program de dezvoltare a buie să acordăm o alentie guri. Numai astfel am putu! schimb de păreri, de Informa­ tidului nostru şi ai partidelor care sc impun tot mai mult.
mare lucrărilor de hidro-ame- bazei tehnico-maieriale a so­ deosebita pregătirii oamenilor împiedica o catastrofă cu con­ inform ării şi avertizării, pen­ ţii. ca ele sâ-şl studieze reci­ comuniste din ţările socialisto ca singurele ce pot asigură o
lio ra tii şi desecări, realizării cietăţii. lată de ce se impun pe care îi punem să gospodă­ secinţe greu de reparat : inun­ tru ca în comun să evităm pe proc experienţa In construc­ şi din uncie ţări ’ capitaliste. colaborare rodnică, paşnică,
întregului volum de lucrări reglementări clare privind or­ rească aceste fonduri, sa exer­ darea Luncii Dunării, a bălţi­ v iito r asemenea catastrofe. ţia socialismului s' comunismu­ Cu prilejul unor congrese la între toate popoarele lumii.
Unitatea şl hotărîre-a cu ca­
prevăzut pentru acest an t o ri­ ganizarea muncii şi producţiei cităm o îndrumare şi un con­ lor de pe Dunăre care ar fî re poporul român a răspuns lui. Totodată socotim necesar care au participat şi delegaţii Viata demonstrează conti­
ce răminere în urmă în acest în agricultură — la fel cum trol mal efectiv. afectat sute şi sute de mii de chemării partidului în aceste să extindem colaborarea şi în­ ale partidului nostru, au fost
domeniu poate avea repercu­ se impun şi în industrie — în­ Desigur, — ca §i în alte do­ hectare, nenumărate localităţi. momente grele demonstrează trajutorarea atît cu ţările so­ purtate convorbiri cu un mare nuu că problemele internaţio­
nale nu pot fi soluţionate de-
siuni negative asupra înfăptu­ tărirea ordinii şi disciplinei ; menii — numai măsura de îm­ încă o dată ce forţă uriaşă re­ cialiste care fac parte din număr dc partide. cît cu participarea tuturor sta­
irii programului stabilit de iată de ce societatea noastră bunătăţire a controlului nu re­ lata de ce doresc, în niod prezintă un popor liber şl stă- CAER, cîl şl cu toa te.celelalte In arest cadru as dori să mă telor, fio ele mari sau mici,
planara din martie a Comite­ nu poate ii indiferentă fată de zolvă singură problema. Va deosebit, ca şi în cadrul ple­ pîn pe destinele sale. care fău­ ţări socialiste. în scopul dez­ reter şi la vizita făcută dc
tului Central al partidului. felul cum se desfăşoară lucră­ trebui — şi măsurile pe care narei. să aduc m ulţum iri tu­ reşte orîndulrea socialistă, ca­ vo ltă rii şi în flo ririi fiecărei na­ tovarăşul Emil Uodnaras, in — că tarile mici si m ijlocii,
turor celor care în acele zile
in perioada următoare va rile în agricultură — acest le avem în vedere urmăresc şi săptămînl au depus o mun­ re munceşte pentru dezvolta­ ţiuni socialiste şl, totodată, al fruntea unei delcqatii a Marii rtesiăşurînd n politică consec­
trebui să dăm o mare aten­ sector deosebit de important acest lucru — să realizăm o rea m ultilaterală a patriei, în tă ririi întregului sistem so­ Adunări Nationale şi a Consi­ ventă de colaborare si de pa­
ţie pregătirii planului pe anul al activităţii economice. mai bună pregătire a cadrelor că cu adevărat eroică. Merită pentru victoria socialismului cialist mondial. liu lui de Stat. în Republica ce pot. aduce, împreună cu
1971. Proiectul de plan pe a­ Proiectul de lege a fost larg de conducere. Ne qîndim — si să subliniez că în aceste gre­ şi comunismului. După cum atl văzut din In­ Democrată Populară Coreeană marile puleri o contribuţie
le îm prejurări s-a demonstrat
nul viitor este cunoscut in dezbătui cu oamenii muncii de se lucrează în acest sens la o n dală mai mult solidaritatea Tovarăşi, form ările prezentate plenarei, şi in Republica Populată Chi­ fructuoasa la soluţionarea pro­
toate întreprinderile, de către la sale. Faptul că toţi lucră­ lege — ra in viitor să nu mai şi unitatea întregului nostru La ordinea zilei avem şi partidul şl guvernul tării noas­ neză. Cu acest prilej au avut blemelor internation<ale. De
in lunica de astăzi nu
altfel
toate comitetele judeţene, deci torii, cooperatorii au saluial fie num iţi în funcţii de condu­ popor în jurul partidului. Fe­ pregătirea celei de-a 50-a a­ tre au desfăşurat în ultim ele loc convorbiri importante, cu' se mai pot. rezolva probleme­
luni o largă activitate inter­
există timp peovlru pregătirea proiectul de lege, făcînd to t­ cere economică decît oameni niversări a partidului. Această rezultate bune. Noi dăm o
lui temeinică. In acest scop, odată propuneri pentru ca el care dispun de temeinice cu­ lul în care toti cetăţenii pa­ aniversare va trebui să p ri- naţională. întreagă această ac­ deosebită apreciere rezultate­ le prin nesocoiirea intereselor
nici unui popor. Evenimentele
triei au răspuns chemării par­
este necesar să se intensilice să răspundă cit mal bine ce­ noştinţe. nu numai tehnice, cî tidului şi guvernului pentrvi lejuiască trecerea în revistă tivita te a fost realizată în spi­ lor vizitei în Republica Oemo-
acţiunea de încheiere a con- rinţelor organizării activităţii si economice, de qospodărfre, ajutorarea zonelor calamitate, a întregii lupte desfăşurate dc ritu l hotărîlilor Congresului al ciată Populară Coreeană — în din Indochina demonstrează
cu ţoală clarilalea că atunci
traotelor economice pentru în agricultură, întăririi ordi­ oameni care au dovedit în dovedeşte, de asemenea, o partidul nostru in slujba cla­ X-lea al partidului cíe a acţio­ special discuţiilor purtate cu cînd un ponor — chiar mic —
1971, pxrecum şi a contractelor nii şi disciplinei, dovedeşte a- practică ştiinţa de a qospodări, înaltă conştiinţei socialistă. în­ sei muncitoare, o poporului, a na cu fermitate şl consecventă tovarăşul Kmi Ir Sen. Această este hotărî! su-şi apere inde­
de Oungă durată privind apro­ tit nivelul inali al conştiinţei de a conduce cu rezultate bune crederea nestrămutată în par­ activităţii sale pentru înde­ pentru dezvoltarea colaborării vizită şi discuţiile au evidenţiat
vizionarea cu m alerli prime, socialiste a ţărănim ii noastre, activitatea economică. tidul nostru comunist. plinirea rolului de forţă con­ şi unităţii tuturor ţărilor socia­ dorinţa comună de a dezvolta pendenta $i suveranitatea na­
ţională. să nu admită domina­
maşini şi utilaje, desfacerea cît şi justeţea prevederilor cu­ Deci măsurile pe care le cu­ Se cuvine să relev în nind ducătoare in societatea socia­ liste, penlru depăşirea diver­ relaţiile dintre partidele si po­ ţia imperialistă, el poale face
producţiei, cooperarea în pro­ prinse in proiectul de lege. prinde proiectul de leqe pe deosebit atitudinea clasei mun­ listă. gentelor existente — condiţie poarele noastre, dc a con- aceasta cu succes bucurîn-
indispensabilă în afirmarea for­
ducţie, executarea »lucrărilor Desigur, numai adoptarea le­ care I am dezbătut constituie citoare care, şi de data aceas­ In condiţiile grele ale Inun­ tei şi influentei socialismului liib u i la întărirea unilăln miş­ du-sc de sprijinul unanim al
de construcţii, temele de cer­ gii nu va rezolva de la sine numai o latură — desiqur. Im­ ta, s-a aflat în primele n o ­ daţiilor, organele şi organiza­ cării comuniste iniei nationale. popoarelor lumii,
cetare. problema. Este necesar ca M i­ portantă, dar totuşi numai o duri, îndeplinindu-şi în mod ţiile partidului nostru s-au do­ în lume. De asemenea, apreciem în
In activitatea noasiră inter­
Partidul Comunist Român a
]n s&mestrul II al acestui an nisterul A g ricu ltu rii şi S ilvi­ latură — a procesului de îm­ strălucit rolul său dc clasă vedit la înălţimea rolului şi participat la aniversarea cen­ mod deosebit vizita delegaţiei naţionala am acordat Şi acor­
se va dezbate — Incepînd de culturii, organele aqricole. bunătăţire a administrării şi conducătoare a societăţii so­ răspunderii pe care le au faţă tenarului n< lerii lui Lenin, iar noastre de porlid si de stat in dăm o alentie deosebită pro­
la secţiile uzinale şl pină la Consiliul U niunii Naţionale a gospodăririi m ijloacelor mate­ cialiste. Dc asemenea, trebuie de popor. Comuniştii, orga­ în cursul lunii mai. o delega­ Republica Populoră Chineză, blemelor securităţii pe conti­
colegiile m inisterelor — planul riale si băneşti ; controlul fi­ să evidenţiez atitudinea ţără­ nizaţiile şi organele dc partid ţie a partidului nostru a lărut in special discuţiile avute cn nentul european. In tîln irile şi
pe 1971 şi.planul cincinal 1971­ Cooperativelor Agricole de nanciar nu reprezintă decît o nim ii noastre, aliata de nădej­ au stat în primele rînduri. ale o vizită în U.R.S.S. avînri con­ tovarăşii Mao Tze-dun, L/n discuţiile pc care le-am avut
1975, urmărindu-se identifica­ Producţie şi uniunile judeţe­ parte a urm ăririi şi evidentei de a clasei muncitoare, care luptei cu furia apelor, nu au vorbiri cu delegaţia Partidului Hiao, Citi En-lai, Kan-şun sî alţi cu conducători de partide si
ne. conducerile întreprinderi­
rea unor noi resurse de creş­ lor de stat, ale întreprinderi­ a ctivităţii economice. de atitea ori în istorie a înţe­ precupeţit nimic pentru asigu­ Comunist al Uniunii Sovieti­ conducători ai Partidului Co­ dc state, cu oameni politici si
tere a producţiei şi producti­ lor de mecanizare a agricul­ Ţinînd seama de deficientele les să facă totul pentru a-şi rarea reluării cursului normal ce cu tovarăşii L. I Brejnev. munist Chinez şi ai statului reprezentanţi ai opiniei publi­
vităţii muncii, de ridicare a tu rii şi ale cooperativelor a- pe care le mai avem în a- aduce contribuţia la învinge­ al întregii vieţi sociale. In a­ N. V. Podqornîi. M. A. Sustov chinez. ce. ne-au întărit si mai mult.
rentabilităţii, reducerea chel­ cesl domeniu, este necesar ca rea m arilor greutăţi prin oare ceste îm prejurări s-a dovedit şi alţi conducători ai partidu­ Cu acest prilej s-a eviden­ convingerea că sînt create
tu ielilor materiale, realizare qricole. consiliile populare, M inisterul Finanţelor, celelalte a trecut poporul român. Aşa încă o dată cît de strînsă es­ lui şi statului sovietic. In ca­ ţiat dezvoltarea relaţiilor fruc­ condiţii pentru a sc trece la
integrală şi cu o Înaltă efici­ comitetele judeţene şi organi­ ministere, conducerile organi­ cum am mai spus şi în alte te legătura partidului cu oa­ drul discuţiilor de la Moscova tuoase dintre partidele şi ţările pregătirea si organizarea unei
enţă a programului de inves­ zaţiile de partid să acţioneze zaţiilor socialiste să acţioneze ocazii, intelectualitatea nu a menii muncii de la oraşe şi dintre delegaţia partidului nos­ noastre, dorinţa comună de a conferinţe a ţărilor europene,
tiţii. cu ţoală hotărirea in vederea cu toată fermitatea pentru în­ Tănias mai prejos t ca a răs­ sate. fără deosebire de naţio­ acţiona şi în viitor în această care să netezească drumul
transpunerii în viaţă a preve­ puns cu însufleţire chemării nalitate, cu cîtă încredere ur­ tru şi delegaţia E C U S .. au
Ţinînd seama că se cunosc tărirea spiritului de răspundere fost abordate o serie de pro­ direcţie — cceo ce corespun­ spre înfăptuirea securităţii,
cu aproape 2 ani înainte pre­ derilor legii, penlru ridicarea în folosirea fiecărui leu. Toto­ partidului, contribuind — ală­ mează poporul nostru partidul bleme privind relaţiile dintre de atît intereselor partidelor Si spre soluţionarea Ireptată a
vederile planului cincinal — nivelului activităţii de condu­ dată se impune ca organele turi dc clasa muncitoare, de comunist, cu ce avînl înfăptu­ partidele şj statele noastre, cît lin ilo r noastre. cit şi cauzei problemelor acumulate pe
de către întreprinderi, de toa­ cere, orqanizare şi planificare Si organizaţiile de partid să ţărănime — la refacerea şi o- ieşte el politica sa marxist-le- si un cerc larg de probleme ale gcnera'e a socialismului şi continent. De oltlet memoran­
te organele de partid — pu­ a agriculturii, pentru creşte­ exercite un control mai sus­ sigurarea cursului normal al mnlstă care corespunde pe de­ situaţiei internationale. Aş do­ păcii in lume. dumul m iniştrilor afacerilor
tem spune că există premisele rea in iţia tive i unităţilor agri­ ţinut, să îndrume si să oraani- vieţii economice şi sociale. plin Intereselor şi năzuinţelor ri să menţionez că discuţiile Inlrcaga noastră activitate o- externe ai ţărilor socialiste
pentru începerea noului plan cole. a fiecărui lucrător şi co­ zc7e mai eficient buna gospo­ Iată de ce partidul şi statut întregii naţiuni. s-au desfăşurat intr-n atmosfe­ qlindrşlc preocuparea perma­ care s-au în lîln ît recent la
operator.
în condiţii bune, penlru asi­ dărire si folosire a mijloacelor nostru au apreciat şi aprecia­ Iată de ce aniversarea parti­ ră de lucru si în urnia lor am nenta a partidului de a con­ Budapesta a găsit o rezonan­
gurarea din iprimul an a în­ Este ştiul că partidul şi slo­ materiale şi băneşti, să atrană ză rolul important pe care îl dului va fi o sărbătoare a în ­ ajuns la concluzia comună de tribui la depăs’irca greută­ tă favorabilă 1n rîndul tutu­
făptuirii lui cu succes. iul au luat in ultim ul timp un masele largi populare oa­ are intelectualitatea în socie- tregului popor. Ea trebuie să a acţiona pentru dezvoltarea ţilor din cadrul mişcării co­ ror popoarelor î el creează
Tovarăşi, şir de măsuri pentru creşterea menii muncii la realizarea taleo noastră — intclecloalito- constituie un prilej de îmbu­ continuă u relaţiilor dintre muniste şi muncitoreşti, la dez­ noi promise pentru trecerea
cointeresării oamenilor muncii controlului, la îmbunătăţirea loa care s-a identificat în în­ nătăţire a activităţii organiza­
Cele două proiecte de lege tregime cu cauza construcţiei torice şj politice generali a partidele şi ţările noastre uc vollarea şi întărirea Solida­ la pregătirea si organizarea
supuse dezbaterii plenarei sînt de la sale 1 cu aproape două activităţii la fiecare loc de socialiste. Viata a demonstrat partidului a muncii tuturor o r­ baza principiilor marxist leni­ rität ii internationale a celor conferinţei europene.
luni in urmă au fost adoplaie
menite să contribuie la per­ muncă. încă o dată că unirea munci­ ganelor şi organizaţiilor de niste, ale internaţionalism ului cc muncesc la întărirea unităţii Partidul şi poporul nostru
fecţionarea conducerii activi­ măsuri privind creşterea pre­ Pornind de la faptul ră ade- torilor. ţăranilor, intelectuali­ partid, a fiecărui comunist. In- proletar, egalităţii în drepturi, mişcării comuniste sî munci­ Si au manifestat si f$i manifestă
tăţii economice. Ele fac parte ţu rilo r la o seric de produse vâralii stăpîni al tuturor m il­ lor. sul) conducerea partidului, tîmpinarea celei dc a 50-a oni- respectului reciproc şi neames­ toreşti, a tuturor forţelor anti- îngrijorarea în leqălitră cu per­
integranta din programul de aqricole. îndeosebi animaliere. ioanelor de producţie, ai tutu­ reprezintă o forţă uriaşă, ca­ versări trebuie să marcheze a­ tecului în treburile interne Do im pcrialislc. Desiqur tovarăşi, sistenta în lume a unor focare
măsuri stabilit de Conferinţa Aceasta demonstrează preocu­ ror bunurilor materiale sînt pabilă să învingă orice greu­ firmarea şi nial puternică a ro­ asemenea, apreciem pozitiv dis­ noi sînlem conştienţi de fap­ de tensiune şi încordare Am
Naţională a partidului din 1967 parea de a asiqura. şi din oamenii muncii, poporul tre­ tăţi, să asigure înfăipluirea cu lului condvicător al partidului cuţiile purtate ulterior. Ia Mos­ tul că întărirea unităţii mişcării acţionai şi acţionăm pentru a
privind îmbunătăţirea organi­ punct de vedere a) cointeresă­ buie să organizăm in asa fel succes fi sarcinilor construc­ în toate sectoarele de activi­ cova. între delegaţia guvernu­ comuniste $i muncitoreşti se sprijini lupta poporului vietna­
zării, planificării şi conducerii rii oamenilor muncii, înfăptui­ activitatea ineît toţi cei re ţiei socialiste tate. Organele de partid tre­ lui román condusă dc tovară­ poate realiza numai pe o bază mez şi a popoarelor din In cio­
activităţii economice şi socia­ rea programului de dezvoltare muncesc să simtă răspunderea Consider că este de datoria buie să îmbunătăţească condu­ şul fon Ghcorghe Maurer sl nouă, în care să fie asigurate china, pentrvi a contribui la în­
le- Dc altfel, Congresul al a acestei Importante ramuri a şi să participe efectiv la buna niea să subliniez şi în cadrul cerea activităţii din întreprin­ delegaţia guvernului Uniunii pe deplin autonomia şi inde­ cetarea războiului In această
X-lea a dat ca sarcină Comi­ economiei naţionale. Trebuie qospodărire si folosire a m ij­ plenarei rolul important jucat deri, din instituţii, să desfăşoa­ Sovietice condusă de tovarăşul pendenta fiecărui partid comu­ peninsulă ; trupele S.U.A tre­
tetului nostru Cential ca în să îmbinăm însă în mod just loacelor materiale şi băneşti. de niili'larii forţelor armate, re o intensă muncă politică A N. Kosîqhin nist. dreptul dc a*Si elabora buie să se retragă, popoarele
cursul anului 1970 să termine cointeresarea materială cu bu­ Numai în felul acesta vom pu­ î n al La răspundere Şi devota­ pentru înfăptuirea cu succes a 7ilelc acestea, după cum cu­ — corespunzător condîlîunilor din această parte a lumii tre­
luarea măsurilor prevăzute In na orqanizare a muncii ; cu tea obţine rezultate superioa­ mentul cu cave ei şi-au înde­ sarcinilor stabilite de .Congre­ noaşteţi. a avut loc vizita In concrete din tara în care-si buie lăsate să-şi rezolve singu­
această direcţie, unmînd ca la ordinea, cu disciplina, cu exe­ re Ia nivelul condiţiilor şi po­ plin it datoria iată de patrie In sul al X-lea România a unei delegaţii de desfăşoară activitatea — linia re problemele fără nici un a-
începutul anului 1971 să ra ­ cutarea lucrărilor în cele mai sibilităţilor sporite de care dis­ aceste grele îm prejurări. De Sărbătorirea a 50 de ani de partid şi guvernamentale a U­ sa politică generală. Sintern, mcsfec dinafară I
porteze partidului — probabil bune condîtiuni. Numaî as a pune astăzi economia noastră asemenea, doresc să evidenţiez la crearea partidului va avea niunii Sovietice, condusă de to­ De asemenea acţionăm pen­
in cadrul unei Confeiinţe Na­ vom putea îndeplini sarcinile raţională. Numaî astfel activi­ aportul însemnai fii gărzilor varăşul Kosîqhin. cu care pri­ de asemenea conştienţi de fap­ tru soluţionarea eonii: mini
tul că dezvoltarea mişcării co­
ţionale “ despre felul cum mari prevăzute în următorul tatea noastră economică se va patriotice, al minunatului nos­ loc în primul an al noului cin- lej a fost semnat Tratatul de muniste, a ideilor comunismului, din Orientul Apropiat pc
rinal. De aceea ea va i reuni
s-a realizat această sarcină. cincinal în domeniul agricul­ încheia cu rezultate tot mai tru tineret, al unităţilor de prietenie, colaborare şi asis­ presupune o largă dezbatere baza rezoluţiei Consiliului ue
De aceea, va trebui să pregă­ turii. Legea pe care o va dez­ bune, vom putea obţine atît pregătire m ilitară ale acestuia. să fie strins legată dc* lupta tentă mutuală dintre Republica Securitate din noiembrie 1967,
tim în continuare celelalte mă­ bate Marea Adunare Natîond- o dezvoltare în ritm susţinut Fată de amploarea fără pre­ pentru dezvollarea bazei teh- Socialistă România şi Uniunea litieră, analiza şi interpretarea pentru retragerea trupelor is-
suri — îndeosebi Legea plani­ lă este chemată să servească a industriei şi a agriculturii, cedent a inundaţiilor din acest nico-niateriale a societăţii, pen­ Sovietică. Vizita delegaţiei dc ştiinţifică a schimbărilor sur­ raeliene din teritoriile arabe
venite in lume şi — pe aceas­
tru perfecţionarea relaţiilor so­
ficării, Legea comerţului ex­ şi ea acestui scop. cit şi creşterea într-o mă­ an se ini,pun măsuri deosebite cialiste, pentru dezvollarea şti­ partid şi guvernamentale a U­ tă temelie — dezvoltarea crea­ ocupate penlru asigurarea
terior şi altele — Sncit pină Nu există nici o îndoială sură mai mare a nivelului de pentru evitarea unor noi dis­ inţei şi culturii, adincirea de­ niunii Sovietice. discuţiile pe toare o învăţăturii niarxist-le- securităţii şi integrităţii tutu­
la sfîrşitul anului toate să ca­ că, folosind cu pricepere ca­ trai al întregului popor. trugeri în viilo r. In primul mocratici socialiste, penlru fă­ care le-am avut cu acest prilej ninislo în concordantă cu noile ror statelor şi instaurarea pă­
pele formă legală, aprobată de drul legal creat prin măsurile Tovarăşi, rînd sînt necesare lucrări su­ urirea societăţii socialiste mul­ s-au desfăşurat într-o atmosfe­ cii în această parte a lumii.
Marea Adunare Naţională, să amintite, vom obţine o îmbu­ Informarea prezentată cu plimentare. fată de ceea re ne tilateral dezvoltate ră caldă de prietenie tovără­ condiţii econoniico-sociale i în Şi fn viitor, partidul şi gu­
acest sens acţionează şi
va
devină călăuze practice ale ac­ nătăţire simţitoare a activită­ privire la Inundaţiile din p ri­ qîndisem iniţial, pentru requ- şească, au permis desfăşurarea vernul tării noastre vor acţio­
tivită ţii noastre economice. ţii noastre în agricultură- A- măvară v-a putut da o ima­ larizaTca cursurilor unor ape, In acelaşi timp, aniversarea unui rodnic schimb de păreri acţiona şî în continuare Par­ na în spiritul D irectivelor Con­
tidul Comunist Român.
Măsurile p livin d organiza­ ceasto va -trebui să se reflec­ gine atît asupra dimensiunilor a- pentru construirea de baraje creării partidului trebuie să se au contribuit la mai buna cu- Toată activitatea internaţio­ gresului ol X-tca al partidului,
desfăşoare sub semnul inten­
rea producţiei şi a muncii în te in creşterea mai rapidă a ccs'tei calamităţi fără prece­ şi diguri. sificării activităţii internaţiona­ nnoşiere. la adincirea înţele­ nală desfăşurată* rlo P.C.R $i pcnlriv dezvoltarea colaborării
agricultură constituie de fapt producţiei agricole şl a veni­ dent care s-a abătut peste ta­ Aşa cum s-a orătat în ple­ gerii reciproce de ouvernul nostru corespunde cu toate ţările socialiste,
o completare a celor prevăzu­ tu rilor ţărănimii. In sporirea ra noastră, cît şi, mai cu sea­ nară. acolo unde ou existat le a partidului şi statului nos­ Noul Trata! románo-sovietic pe deplin intereselor construc­ pentrvi unitatea tuturor forţe­
te în Legea adoptată în p ri­ contribuţiei agriculturii la mă, asupra vastei activităţi haTaje pe cursul unor ape. s-a tru. penlru dezvoltarea cola­ semnat în aceste zile la Bucu­ ţiei socialiste în România dez­ lor antilniperialisle. penlru dez­
măvara acestui an cu p livire creşterea avuţiei naţionale, la depuse pentru limitarea sau putut evita sau diminua peri­ borării şi unităţii tării noastre cu reşti care reglementează rela­ voltării relaţiilor partidului şî vollarea largă a relaţiilor cu
la organizarea şi disciplina edificarea societăţii socialiste prevenirea efectelor catastro­ colul inundaţiilor. Va trebui, statele socialiste, cu partidele ţiile dintre România şi Uniu­ datului nostru nv ţările socia­ toate ţările şi popoarele lumii,
comuniste şi muncitoreşti, pen­
muncii In unităţile industriale m ultilateral dezvoltate în pa­ fei asupra muncii uriaşe a de aceea, să revedem progra­ tru sporirea contribuţiei Româ­ nea Sovietică pe o perioadă de lit é Si cu partidele comu­ pentru pace şi seeiiritaie în lu­
tria noastră.
şi alte organizaţii de stat. sute şi sule de mii de oameni mul de hidroam elioraţii, ţinînd 20 de oni, deschide noi per­ nist* şî muncitoreşti precum me
In ce priveşte proiectul de care, zi şi noapte, nu şi-au niei la extinderea rooperării
După cum se ştie, în tara precupeţii eforturile în lupta seama de măsurile noi ce se internaţionale a colaborării cu spective penlru dezvoltarea în şi cauzei coeziunii ţărilor
noastră agricultura constituie lege privind gospodărirea m ij­ cu furia apelor. Trebuie să impun a fi luate imediat In toate ţările, fără deosebire de conim uaie a colaborării, prie­ socialiste, cauzei unităţii mis* Tovarăşi,
o ramură de bază a activită­ loacelor materiale si băneşti si spunem că »dacă inundaţiile momentul de faţă sc lucrează orîndviire socială, la înfăptui­ teniei şi alianţei dintre parti­ răriî comuniste şî muncitoreşti
ţii economice. De aceea, orga­ organizarea controlului finan­ nu au provocat daune şi mai la întocmirea studiilor nece­ rea securilăt'i si păcu în Eu­ dele şi ţările noastre. El pro­ internationale, a întăririi for­ In fata partidului şt poporu­
nizarea temeinică a producţiei ciar, el are drept scop să pre­ mari. aceasta se datoreşle mă­ sare t va trebui să facem o ropa şi în fnlrceqa lume movează principiile raporturi­ ţelor ani. ¡imperialiste. lui nostru »-tău sarcini de ma­
şi a muncii în acest sector, în cizeze mai clar rolul şi răs­ surilor ferme, holărîte. care mobilizare qenerată a poporu­ Partidul şi poporul nostru lor de tip nou dintre ţările so­ In această perioadă au avuti ro importantă şl răspundere,
vederea creşterii continue a punderea conducerilor de în­ au fost luate, eroismului de lui pentru realizarea volum u­ sînt profund conştiente că în­ cialiste, bazate pe marxism-le- de asemenea, loc, un şir dc Plenara noastră este chemală
producţiei vegetale şi animale, treprinderi şi organizaţii so­ care avi dat dovadă cetăţenii lui de lucrări care se impun făptuirea cu succes a sarcini­ ninîsm, pe internationalism jn liln iri si vizite pc linie de să odopie liotărîr! de mare ¡n-
constituie o sarcină de im por­ cialiste în folosirea cu rezul­ în această direcţie. încă din lor construcţiei socialiste in proletar pe egalitate în drep­ stal. In acest cadru se înscrie scmnălaie penlru activitatea de
tanţă deosebită. Pornind de la tate cît mai bune e m ijloace­ palriei noastre. A ţ î ascultat acest an este necesar să fie România constituie un aport turi şi neamestec In treburile vizita preşedintelui Turciei în viitor. Avem deplina convin­
aici pe prim ii secretari din ju ­
faptul că pămintul reprezintă lor materiale şi băneşti încre­ refăcute şi consolidate digu­ interne, pe respectul indepen­ România, vizita pc care am gere că înlrequl partid ti în­
dinţate de stalul nostru socia­ deţele care au avut cel mai rile care au avut de suferit, de seamă la cauza generală o dentei şi suveraniiă(ii nationo-
principalul m ijloc de produc­ mult dc suferit dc pc urma socialismului Totodată prin efeotuat-o în cursul lunii iu ­ tregul oopor vor acţiona în
ţie în agricultură, că. indife­ list. Viata a demonstrai că inundaţiilor. Dar ceea re au să se ridice noi diguri pentru activitatea sa internaţională le, pe întrojutorare şi avantaj nie în Franţa, vizita preşedin­ slrînsă unitate în jurul Comi­
reciproc. Fără îndoială că a­
este necesar să se asiqure
protejarea localităţilor şi în­
o
rent de proprietate, el este mai bună organizare a contro­ arătat aici tovarăşii nu redă treprinderilor. Consider,7n că România îşi aduce contribuţia cest tratat va oduce o contri­ telui Zambiei $i vizita Şabin- tetului Central, penlru îndepli­
bun al întregii naţiuni şi că lului asupra folosirii acestor decît intr-o mică măsură — şi este de datoria fiecărui comi­ la întărirea sistemului mondial buţie de preţ la cauza cnlaho- şahutin Iranului in România, nirea tuturor obiectivelor sta­
deci întreaga naţiune este In­ mijloace şi o îndrumare uni­ este şi greu de altfel de redat tet judeţean, a fiecărui comi- socialist, a frontului antiimpe­ tării şi uniiătu ţărilor socia­ precum şi recenta vizită a to­ bilite de Conqresut al X-lea,
teresată în buna folosire şi tară a conlrolului financiar. în cuvinte — amploarea şi let orăşenesc să treacă do în­ rialist. la lupta popoarelor pen­ liste, a progresului şi păcii din varăşului Maurer în Republi­ penlru dezvoltarea în continua­
lucrare a luf. în creşterea fer­ Problema bunei gospodăriri gravitatea inundaţiilor din mai dată — n i sprijinul specialiş­ lru pace şi progres social. lume Partidul şi poporul nos­ ca Federală a Germaniei. Noi re a în tre g ii’ noatir*. societăţi
tilită ţii şi potenţialului său a mijloacelor materiale si bă­ şi iunie. Ani vizitat în peri­ tilor — la realizarea acestor Desigur, lovarâsi. punem în tru vor late totul penlru dez­ apreciem că aceste vizite, Şi ridicarea continuă a bună­
productiv — partidul şi stalul neşti, creşterii eficientei fie­ oada aceea aproape toate ju ­ măsuri penlru ca în eventua­ activitatea noasiră un accent voltarea continuă a relaţiilor convorbirile pe care le-am a­ stării materiale şj spirituale a
nostru se preocupă permanent cărui leu cheltuit, are o impor­ deţele calamitate. Dacă nu aş litatea unei situaţii asemănă­ deosebit pe rezolvarea proble­ cu Partidul Comunist al Uniu­ vut au evidenţiat încă o dală oamenilor muncii din patria
de conservarea Şi buna gos­ fi fost la fala locului, nu aş toare să evităm pierderile su­ melor construirii socialismului nii Sovietice, cu popoarele II- posibili I alea dezvoltării cola­ noastră.
podărire a fondului funciar, do tantă capitală pentru desfăşu­ fi înţeles poale pe tovarăşii borării dintre şl. a te în spiritul Cred că sînleti de acord să
rarea cu succes a construcţiei ferite in arest an. Exemplul din tara noasiră. De altfel nici niunii Sovietice. eonsidorind
creşterea suprafeţelor arabile, socialiste. Dc aceea conduce­ care dădeau telefon din oră în unui şir de oraşe Si întreprin­ nu se poale altfel in cazul u­ că aceasta corespundo atît in­ principiilor coexistentei paşni- adresăm tuturor organelor şi
dc executarea unor vaste lu­ rile întreprinderilor, ministere­ oră pentru a solicita sprijin deri a dovedit că dacă avem nui partid de guvernăinint ; el tereselor ţărilor şi partidelor < e. România acţionează con­ organizaţiilor de nartid tutu­
crări de amelioraţii, desecări le toii cei cărora si atuI. popo­ în lupta cii apele dezlănţuite. o serie de diguri — nu prea trebuie să dovedească că ştie noastre cîi si intereselor gene­ secvent pentru intensificarea ror oamenilor muncii urări de
şi irigaţii, de crearea condi­ rul le încredinţează sarcini dc Intr-adevăr, tovarăşi, nu s-n mari — gu-teni diminua în mă­ să rezolve problemele practico rale ale socialismului şi păcii colaborării cu toate stimele, noi şi noi succese in activita­
dezvoltării e­
tea consacrată
ţiilo r pentru asigurarea unor gestionare şi administrare a exagerat cu nimic ceea ce s-a sură înseninată pierderile pro­ ale construct'oi socialiste să Ani avut do asemenea în fără deosebire rle orînduirc so­ conomiei. ştiinţei şi culturii,
instaurarea
cială. penlru
in
recolte lot mai îmbelşugate. prezentat in presă — dimpo­ voc ale de inundaţii. De aceea, aplice învăţătura marxisl-lcm- ultima vicnie o serie de con­
bunurilor materiale şi băneai trivă, poate mai degrabă nu viata internaţională a unor re­ în lln ririi întregii tari făuri­
Proiectul de lege prevede organele si organizaţiile de nislă în situaţia concretă din vorbiri cu conducători şi de­ laţii l>07a-te pe principiile in­ rii socalîsmului şl comunismu­
un şir de măsuri şi obligaţii trebuie să simtă o înaltă răs­ s-a reuşit să se redea la d i­ partid trebuie să ia 1 măsuri tara In care îşi desfăşoară ac­ legaţii ale unor partide comu­ dependentei şi suveranităţii lui în patria noastră (Aplau­
atit pentru organele de stat pundere, să depună toate efor­ mensiunile ei reale această holărîte penlru a realiza Încă tivitatea. Aceasta nu este nici niste şi muncitoreşti şi mişcări nationale, deplinei egalităţi în ze pulernlce, prelungite).