Page 37 - Drumul_socialismului_1970_07

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA*

l e r i _ a u

în c e p u t

în C a p ita la

ANUL XXII. Nr. 4824 SIMBATA 11 IULIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI

■ v / ■ ! ■ ■■

H O T A R I R E L u c r ă r i l e s e s i u n i i

Marii Adunări Nationale
cu p rivire la aniversarea

Marca Adunare Naţională a Fazekas. Petre Lupu, Manea ConsHîvilul popular ţudetean, nătăţirea proiectului de lege,
reluat, vineri dimineaţa, în Mănnscu, Dumitru Popa, Du­ Mihai Kovacs, preşedintele care au fost aprobate.
sem icentenarului şedinţă plenară, lucrările celei mitru Popcscu, Leonie Răulu, cooperativei aqricole de pro­ Marea Adunare Naţională a
secret cu bile,
vot
Prin
ducţie din comuna Cătălina,
Gheorghe
Stoica,
Vasile
de-a patra sesiuni y a
celei
adoptat apoi, cu amendamen­
judeţul
Eugenia
Covasna,
de-a
Vl-a
legislaturi,
cepUe în luna martie. în- Vî leu. Boro, inginer şef de fermă la tele făcute de deputati. Leqea
In
In loja din stingă ocupă loc
perioada de la ultima şedin­ membrii Consiliului de Stat. cooperativa agricolă de pro­ privind răspunderea condu­
ţa plenară, comisiile perma­ Preşedintele M arii Adunări ducţie din comuna Săveni, cerilor organizaţiilor socia­
nente de specialitate ale celui Naţionale. tovarăşul Ştefan judeţul Botoşani, Gheorghe liste pentru qosoodărirea
mijloacelor materiale şi bă­
P artidului Comunist Român mai înalt lor al tării au exa­ Voitcc, deschide şedinţa Şi al Uniunii Naţionale a Coope­ neşti. organizarea şi finan­
Pclrescu, prim-vicepreşedinte
func­
minat proiectele de lege în ­
propune, în numele Biroului
controlului
ţionarea
Pro­
rativelor Agricole de
scrise pe ordinea de zi a ac­
tualei sesiuni. M.A.N., următoarea ordine ducţie, Nîcolae Doqqendorf, ciar.
de zi :
După-amiază, lucrării« sesi­
Deputaţii iau în discuţie directorul întreprinderii pen­
documente de o deosebită 1. — Proiectul leqlt organi­ tru mecanizarea agriculturii unii au început cu raportul
In mai 1971 se vor Îm plini 50 de ani de influentă a exercitat asupra mişcării mun­ pentru libertatea şl independenta ţărilor importantă pentru dezvolta­ zării producţiei şi a muncii din comuna Ortişoara, ju ­ Consiliului de M iniştri cu p ri­
la crearea Partidului Comunist Roman, con­ citoreşti, revoluţionare din tara noastră, lor. rea pe mai departe a econo­ în agricultură. deţul Timiş. şi Gheorqhe vire la măsurile pentru Înlă­
ducătorul încercai al poporului român în victoria M arii Revoluţii Socialiste din Oc­ Numeroşi au fost membrii partidului nos­ miei naţionale a tării noastre. 2. — Proiectul de lege p ri­ Maltei. preşedintele coope­ turarea efectelor calam ităţilor
lupta pentru lichidarea exploatării $1 asu­ tombrie în Rusia, care a deschis epoca tre­ tru, ai U niunii Tineretului Comunist, alţi Ele sc înscriu in ansamblul vind gospodărirea mijloace­ rativei agricole dc produc­ naturale din primăvara anu­
pririi, pentru transformarea revoluţionară cerii omenirii de la capitalism la socialism. m ilitanţi revoluţionari care, în anii ilega­ măsurilor cu privire la per­ lor materiale şi hăneşll, or­ ţie din comuna Ţibucani, ju­ lui 1970 prezentat de tovară­
a societăţii, pentru bunăstare şi fericire, M ilita n ţii revoluţionari români, masele lităţii. ai dictaturii militaro-tasciste. au în­ fecţionarea conducerii si pla­ ganizarea şi funcţionarea delui Neamţ, şul losif Banc, vicepreşedinte
pentru trium ful socialismului în Romania. populare din ţara noastră au văzut în fruntai închisorile şi lagărele, au plătit cil nificării economiei naţionale, controlului financiar. Proiectul legii a fost dis­ al Consiliului de M iniştri.
Constituirea partidului comunist cu o ju ­ trium ful Revoluţiei din Octombrie un preţul vieţii devotamentul fată dc cauza la creşterea eficientei activi­ 3. — Raportul Consiliului cutat apoi pc articole şi su­ La discuţia asupra raportu­
mătate de secol in urmă a marcat o coti­ Imbold şi o Înflăcărată chemare la lupta socialismului şl a libertăţii patriei. Parti­ tăţii economice, stabilite dc dc M iniştri cu privire (a mă­ pus în întregime votului se- lui au luat cuvîntul deputaţii
tură istorică în dezvoltarea mişcării munci­ pentru realizarea năzuinţelor de libertate dul nostru, întregul popor român dau o Conferinţa naţională şi Con­ surile pentru înlăturarea e- crel cu bile. Aurel Duca, membru supleant
toreşti din tara noastră pc baza ideologiei şl progres, pentru eliberarea socială şi na­ înaltă preţuire activităţii comuniştilor, a gresul al X-Iea al partidului. (ecleloi calam ităţilor natura­ Mareo Adunare Naţională al Com itetului Executiv al
marxlst-leninlste, a ridicat pe o treaptă su­ ţională. Sînt cunoscute amploarea şi com­ tuturor m ilitanţilor revoluţionari care — Unele din aceste documente le din primăvara anului 1970. a adoptat Legea organizării CC. al P.C.R., prlm-secretar
perioară lupta revoluţionară a proletaria­ bativitatea deosebită pe care le-a avut călăuziţi de idealul fă u ririi unei societăţi au fost supuse dezbaterii 4. — Proiectul de lege cu producţiei şi a muncii tn a- al Comitetului judeţean Cluj
tului, a io ve lo r democratice, progresiste, greva generală din octombrie 1920, grevă mai drepte pe păinîntul României — au în­ publice, un mare număr de privire la organizarea şl func­ qricultură. al P.C.R, preşedintele Consi­
conflnutnd şl ducînd mal departe glorioa­ care a zguduit puternic înseşi temeliile fruntat cu abnegaţie greutăţile luptei îm ­ oameni ai muncii oducîndu-şi ţionarea cooperaţiei de con­ In continuareo ordinii de liu lu i popular judeţean, A n­
sele tradiţii ale luptei poporului pentru orîndulrll burghezo-moşlereşti. demonstrînd potriva regimului burghezo-moşicresc, contribuţia la îmbunătăţirea sum. zi. deputatul Floreo Dumi- drei Barta. preşedintele coo­
eliberare socială şl naţională, pentru forţa şi vigoarea revoluţionară ale prole­ şi-au consacrat întreaga viaţă eliberării şi definitivarea lor. Dezbate­ trescu, m inistrul finanţelor, perativei agricole de produc­
ţie din comuna Uriu, judeţul
făurirea unei Românii prospere, libere Şl tariatului român, capacitatea sa — pe ca­ oamenilor muncii, progresului României. rea publică a documentelor o. — Proiectele de tegî pen­ a prezentat expunerea la pro­ Bistrlţa-Năsăud. Gheorghe Co­
Independente. Sub conducerea P.C.R., oa­ re Istoria a verificat-o apoi pe deplin — Unul din momentele cele mai glorioase de bază ale sesiunilor M arii tru aprobarea decretelor cu iectul de leqc privind răs­
menii muncii din România au străbătut un — de a conduce destinele întregului popor. ale Istoriei partidului comunist este orga­ Adunări Naţionale este încă putere dc lege emise dc Con­ punderea conducerilor orga­ coş, director general al Gru­
şantiere
Lotru,
de
pului
drum lunq de lupte şl victorii, au Înlăturai In condiţiile creşterii furtunoase a nizarea şl conducerea insurecţiei armate o dovadă a caracterului larg siliul dc Stat de la ultima se­ nizaţiilor socialiste pentru V irg il Cazacu, secretar al
din August 1944. Dînd glas frăm intărilor
siune a Mărit Adunări Na­
dominaţia claselor stăpînitoare şi a Impe­ mişcării muncitoreşti, ale unul profund poporului, aspiraţiilor uriaşei m ajorităţi a democratic al orînduirii noas­ ţionale. gospodărirea mijloacelor ma­ Comitetului municipal Bucu­
rialism ului străin, au Înfăptuit revoluţia proces de clarificare politică şi Ideologică naţiunii, partidul comunist a reuşit să tre, o expresie a spiritului teriale şi băneşti orqaniza- reşti al P.C.R., şl Brăduţ Co-
populară, au trecut la edificarea socialis­ marxist-leninlstă, în lupta pentru adopta­ coalizeze cele mai larqi iortc sociale pa­ democratismului socialist, ca­ 6. — Raportul despre artl- rea şi funcţionarea contro­ vallu, preşedintele Uniunii
mului, au deschis larg căile progresului rea unei lin ii consecvent revoluţionare, triotice, democratice, progresiste, cadrele re caracterizează întreaga vilatea desfăşurată dc orga­ lului financiar. Deputatul A u­ A rtiştilo r Plastici.
social In patria noastră. Congresul din 8 mal 1921 al Partidului So­ m ilitare şl armata şi să asigure răsturna­ viată politică şi socială a nele procuraturii în anul re! V ijoli. preşedintele Co­ Deputatul V irg il Cazacu a
misiei economico-iinanciare,
Comitetul Centra) hotărăşte ca aniversa­ cialist a hotărît transformarea acestui par­ rea dictaturii mllitaro-lasciste, întoarcerea tării. 1969. a expus apoi raportul acestei propus ca deputaţii M ărit A ­
7. — Darea dc scamă asu­
rea semicentenarului Partidului Comunist tid în Partidul Comunist din România Şl armelor îm potriva Germaniei naziste şi a­ In sală se aflau deputaţii pra activităţii Tribunalului comisii şi al Comisiei ju ri­ dunări Naţionale să ofere In­
Român să sc desiăşo.irc sub semnul activi­ afilierea Iu] la Internaţionala a W-a co­ lăturarea ţării coaliţiei antihitleriste. Im­ M arii Adunări Naţionale, Suprem fn anul 1969. demnizaţia lor pe o lună
tăţii creatoare pentru înfăptuirea măreţului munistă, făurită de V. I. Lenin. portantă deosebită pentru victoria luptei de precum şi numeroşi invitaţi dice Ia proiectul de lege su­ pentru fondurile destinate a-
program de înflorire a patriei elaborat de Aflrmindu-se pe arena vieţii politice, or- eliberare dusă de poporul român an avut — conducători de in slitutii Marea Adunare Naţională pus dezbaterii M arii Adunări ju lo râ rll judeţelor care au
Naţionale.
Congresul al X-lca, pentru realizarea de ganlzînd luptele sociale contra claselor ex­ strălucitele izbinzi obţinute dc glorioasa centrale şi organizaţii ob­ a adoptat In unanimitate or­ La discuţia generală au suferii de pe urma calamită­
noi succese In conslructla socialismului, în ploatatoare, partidul comunist a înscris în Armată Roşie, de eroicele popoare ale U ni­ şteşti, activişti de partid Si dinea de zi propusă. luat cuvîntul deputaţii : Ion ţilor.
dezvoltarea economică şl culturală, în ri­ Istoria patriei nenumărate pagini dc eroism unii Sovietice, care au dus greul războiu­ de stat, personalităţi ale vieţii La primul punct al ordinii Sirbu. prim-secretar al Comi­ Lulnd cuvtnlul, tovarăşul
dicarea nivelului dc trai, penlru Întărirea şl abnegaţie revoluţionară. Cu deosebită lui antihitlerist, dînd contribuita hotărîtoa- ştiinţifice $1 culturale, ziarişti. dc zi, deputatul Anqelo Mi- tetului judeţean Buzău al Nicolae Ceauşescu a spus :
continuă a partidului, a rolului său condu­ forţă s-a manifestat capacitatea politică Şi re la eliberarea popoarelor dc sub juqul Printre invitat! se aflau, de culcscu, m inistrul agriculturii P.C.R., preşedintele Consiliu­ • Nu am de gtnd să mâ reler
cător în societate, penlru Intensificarea ac­ organizatorică a partidului comunist în fascist. Partidul nostru a fost forţa hotă­ asemenea, şefi ai m isiunilor Si silviculturii, a prezentat lui popular judeţean, fulia la problemele aliate (a ordi­
tivită ţii sale politice, organizatorice şl timpul m arilor bătălii revoluţionare din râtoare care au asigurat participarea poporu­ diplomatice acreditaţi la Bu­ expunerea la proiectul legii Pasca, director general al nea de zl. pentru că despre
Ideologice tn rfndul maselor largi de oa­ ianuarle-februarle 1933 împotriva măsuri­ lui român, cu toate resursele sale econo­ cureşti, precum şi corespon­ organizării producţiei şl a acestea am vorbit Ieri In ple­
meni al muncit. lor luate de capitalişti de a Ieşi din criză mice. m ilitare şl umane, în războiul dus denţi ai presei străine. muncii în agricultură. Rapor­ Combinatului textil nr. 1 din nara Comitetului Central. In
Timişoara, losif Opriş, ad­
Este ora 10, Intîm plnati cu
Mişcarea muncitorească din România pe spinarea celor ce muncesc, bătălii care, alături dc armata sovietică, pentru elibe­ puternice aplaLze sosesc în tul Comisiei dc specialitate junct al ministrului industriei legătură, însă, cu propunerea
are bogate 1 radtţil revoluţionare ; ea s-a totodată, au reprezentat prima mare mişcare rarea deplină a te rito riu lu i patriei, penlru sală conducătorii partidului şi al Comisiei juridice la a­ construcţiilor de maşini, tovarăşului deputat Cazacu
afirmai în viata politică a tării în a doua muncitorească din Europa împotriva perico­ zdrobirea fascismului, pînă la victoria fi­ şi statului. In loja din dreap­ cest prolccl dc lege a fost Gheorqhe Goina preşedinte­ am hotărft şă ofer Indemniza­
nală asupra Germaniei naziste.
jumătate a secolului al XIX-lea, venind ne- lului pe cai‘e-1 reprezenta fascismul. Par­ ta a marii incinte rotunde prezentat de deputatut Du­ le cooperativei aqricole de ţia mea de deputat pe anul
Intîrzlat In contact cu Ideile socialismului, tidul comunist s-a dovedit neînfricatul de­ Partidul comunist a condus cu succes iau loc tovarăşii Nicolae mitru Colin, preşedintele Co­ producţie din comuna Sîn- 1970 judeţelor Alba ş| Satu
cu concepţia marxistă despre lume ş| so- taşament revoluţionar de avangardă al pro­ revoluţia populară, lupta pentru democra­ Ceauşescu, Ion Gheorghe misiei pentru agricultură şl lana. judeţul Arad, şi N ico­ Mare pentru a fl împărţită ti-
rletatc, acţlonînd ca o puteînică forţă mo­ letariatului ş|. totodată, exponentul Intere­ tizarea tării şi cucerirea puterii politice ; Maurcr, Emil Bodnaraş. Paul silvicultură. lae Morariu, prîm-vicepre- nor fam ilii cu mal mulţi co­
trice a progresului social. Detaşament acfiv selor vitale ale maselor largi de oameni al sub conducerea sa, în furtunoase bătălii de Niculescu-Mizil, Gheorghe A începui apoi discuţia ge­ şedinte al Consiliului popular p ii'.
al proletariatului mondial, mişcarea munci­ muncii, ale ţărănimii şi intelectualităţii, alo clasă, de o amploare necunoscută în Isto­ nerală la acest proiect dc judeţean Suceava. Deputaţii M arii Adunări
torească din România a dezvoltat largi le­ unor largi categorii sociale progresiste. ria României, clasa muncitoare —- care şi-a Pană, Gheorghe Răiulescu, lege. Proiectul legii a fost dis­ Naţionale au hotărlţ In una-
gături de solidaritate cu clasa muncitoare Partidul nostru a luptat cu consecventă şl aiîrmat cu vigoare spiritul său consecvent V irg il Trofin, T lie Verdct, Au luat cuvîntul deputaţii cutat apoi pe articole, Deputa­
din alte ţări, a avut contact, prin reprezen­ fermitate împotriva asupririi nationale, oen- revoluţionar — în alianţă cu ţărănimea Maxim Berghianu, Elorian Marin Vasile, prim-sccretar ţii Cornel Cazan şi Mircea Re-
tanţii săi, cu prima Internaţională comu­ tni prietenie şl solidaritate frăţească între muncitoare, cu masele largi de oameni ai Dănălache, Constantin Dră- al Comitetului judeţean Ialo­ breanu au făcut cu acest p ri­ (Continuore fn pag. a 4 a)
muncii a infrînt forţele reacţiunii, a in ­
nistă făurită de Marx şl Engels, a fost toţi oamenii muncii, fără deosebire de na­ staurat guvernul revoluţionar democrat de gan, Emil Drăgăncscu, Janos miţa al P.C.R., preşedintele lej propuneri pentru îmbu­
apreciată de înşişi fondatorii comunismu­ ţionalitate ; tn rîndurlle sale au activat fiii la 6 M artie 1945, a înlăturat monarhia şt
lui ştiinţific Un moment de seamă tn cel mat buni al poporului român şi ai na­ a proclamat republica, făurind apoi statul
evoluţia mişcării noastre muncitoreşti l-a ţionalităţilor conlocuitoare. socialist.
constituit Înfiinţarea în 1893 a Partidului Stegar al intereselor naţionale fundamen­
Un rol de cea mal marc Importanţă l-a
Social-Democrat al M uncitorilor din Româ­ tale ale poporului român, partidul comunist avut realizarea, Încă In condiţiile ilegalită­
nia, care a stimulat răspîndirea Ideilor so­ s-a ridicat tn apărarea Independentei st su­ ţii, a colaborării dintre Partidul Comunist Raportul Consiliului de Miniştri cu privire
cialismului ştiinţific, desfăşurarea în forme veranităţii |ăril, a m ilitat pentru o politica şi Partidul Sociallst-Democrat : prin uni­
tot mat largi a activităţii soclal-polltlce a externă de pace si colaborare cu celelalte rea lor In 1948 — pe baza ideologiei mar-
proletariatului, a luptei maselor muncitoare popoare, împotriva dominaţiei im perialis­ xisl-leniniste — s-a constituit partidul li­
dc la oraşe Şl sate penlru drepturi econo­ mului străin, pentru prietenie şi alianţa nie al clasei muncitoare, Partidul M unci­
mice, penlru libertăţi democratice, pentru între România şi Uniunea Sovietică. primele în care s-a realizat unitatea poll- la măsurile pentru înlăturarea efectelor
toresc Român, tara noastră fiind printre
dezvoltarea pe o linie progresistă a tării. In Istoria patriei va rămîne ca un simbol
Primul război mondial a ascu(lt intr-o strălucit al spiritului revoluţionar al co­ tico-orqanizatorlcă a clasei muncitoare. A ­
măsură fără precedent contradicţiile socia­ muniştilor. al dăruirii lor pînă la sacrificiu ceastă însemnată victorie politică a îm pli­
le. economice şi de clasă, a dat un nou pentru cauza libertăţii poporului, lupta îm ­ nit o imperioasă necesitate istorică, expe­
Impuls mişcărilor sociale, a Intensificat potriva fascismului si a ocupaţiei naziste, rienţa României demonstrînd că unitatea calamităţilor naturale din primăvara
lupta întregului nostru popor pentru reali­ penlru eliberarea României $1 recîştiqarca clasei muncitoare constituie una din pre­
zarea statului naţional unitar. In aceste independenţei naţionale. misele fundamentale pentru cucerirea pu­
condiţii, s-a afirmat cu o forţă Impresio­ In anii ilegalităţii, comuniştii români, terii şi făurirea noii orînduirl sociale.
nantă, voinţa proletariatului, a oamenilor devotaţi Ideilor internaţionalism ului prole­ Indcplinlndu-şl măreaţa misiune încrc-
muncii de a Impune, pe cale revoluţionară, tar au manifestat un înalt spirit de soli­ anului 1970
satisfacerea năzuinţelor lo r vitale, de a daritate cu lupta comuniştilor, a clasei
Imprima o orientare nouă dezvoltării so­ muncitoare, a popoarelor din alte ţări. îm ­
cial-economice a României. potriva reacţlunlt, a fascismului, pentru (Continuare in 009. o 2*o)
Un exemplu însufletltor si o profundă drepturi democratice şl o viaţă mai bună. prezentat de tovarăşul losif Banc, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri
Stlmatl tovarăşi deputaţi şl O creştere puternică a ape­ a energiei electrice, precum $1 lamîlăţi asupra avuţiei naţio
Invitaţi, lor s-a înreqislrat 51 în bazinele peste 2 000 km lin ii de teleco­ nale fiind mult mai complexe
rîu rilo r Olt. Şirei, Prut, Su­ municaţii, numeroase edificii so- Deosebit de dureroase sin
L a C .A .P . B o ş o r o d de bine fn această coopera­ Plenara Comitetului Central ceava, Tîrnava Mare, Tirnava cial-culturale şi construcţii e- pierderile ireparabile de viei
tivă. Prima coasă la lucernă a
fost terminată pe întreaga su­ al Partidului Comunist Român, Mică, Arieş, Jiu, Crişurilor, diliţar-qospodăreştî. omeneşli. In timpul acestor
care şi-a desfăşurat zilele tre­
precum şi ale altor rîurî mai
Au fost inundate 621 de uni­
prafaţă de 18 ha. iar la trifoi cute lucrările, a analizat si­ mici, care s-au revărsat, inun- tăţi şi subunităţi industriale calamităţi s-au înreqislral 16f
de victime omeneşti identifi­
pe 122 din 130 ha. Paralel cu
Activitate rodnică la întreţinerea culturilor cositul ultim elor suprafeţe de tuaţia creală ca urmare a inun­ dînd suprafeţe întinse de teren şi 309 şantiere dc construcţii, cate şi M dispăruţi. datorită
şi centre populate, uncie din
daţiilor catastrofale din primă­
paqube
produeîndu-se
mari
trifoi, finul se strînge şi se
Trebuie arătat că.
pune pc pari. De asemenea, a vara acestui an şi -măsurile ce acestea fiind inundate de două. prin distrugerea şi avarierea acţiunii operative şi energici
trebuie luale pentru înlătura­
de trei ori.
fost cosit finul de pe 4 km zone dc instalaţii, maşini, materii a partidului, a organelor d(
In urma măsurilor luate de Fulea, preşedintele coopera­ cit mai bogate. Avem coope­ de drum. Intr-o duminică, prin rea efectelor acestor calami­ In aceeaşi perioadă, Dunărea prime, materiale, precum şi stat şi economice, a organiza­
către comitetul comunal de tivei, brigadierii de cîmp N i- ratori harnici din rindul cărora munca patriotică a tineretului tăţi. a prezentat creşteri de nive­ prin nerealÎ2area unor mari ţiilo r de masă si obşteşti. 0
luri, care au fosţ mai mart cu
partid şi consiliul popular, a colae Birceanu şi 11 ic Dănes- se detaşează Ignat Bruzan, din comună şi a numeroşi ce­ Vă roq să-mi permiteţi ca, circa 80 cm decît cele cunos­ cantităţi de mărfuri, datorită întregii populaţii, paqubelc
sprijinului permanent pe care cu, toţi comuniştii din coope­ loan G. Dănîloi, llic Buciumam tăţeni. a fost cosit lot fînu) de din însărcinarea Consiliului de cute pînă acum. opririi activităţii productive. pricinuite economiei naţionale
aceste organe îl acordă con­ rativă au fost printre cei Eleonora lonaşcu, Maria Nan- pe aceste zone M iniştri, să prezint In fata In agricultură, apele au aco­ nu au luat o amploare si mai
siliului de conducere al coope­ dintîi care şi-au prăşit supra­ ciu', Romulus Visa. Reinus Pe ogoarele cooperativei a­ M arii Adunări Naţionale unele Concomitent, a avut loc ri­ perit o suprafaţă de peste un mare.
rativei agricole din Boşorod, feţele de porumb si cartofi re­ Gruescu şi Nîcolae Nandu. In gricole din Boşorod se desfă­ concluzii cu privire la aceste dicarea nivelului apelor frea­ milion de hectare, din care Comitetul Executiv al C.C.
în această unitate se consta­ partizate, au cosit trifo iul şi toată cooperativa sînt doar şoară zi dc zî o activitate rod­ inundaţii, precum şî măsurile tice, care au provocat exces circa 700 000 ha cultivate cu al P.C.R. şi quvernul ţării au
tă o largă participare la mun­ lucerna. trei fam ilii de ţărani coopera­ nică. plină de răspundere pen­ ce se impun a fi luate în ve­ de umiditale $1 băltiri pe im­ grîu, porumb, sfeclă, legume, luat de la început măsuri
că a ţăranilor cooperatori, — La noi în cooperativă, tori care au făcut notă discor­ tru ca ţoale culturile să fie derea recuperării paqubelor portante suprafeţe aqricole. In distruqînd recolta în totalitate loarle substanţiale pentru a
preocupare şî interes pentru ne relatau tovarăşii Gratian dantă şî nu şi-au prăşit la bine întreţinute, iar furajele provocate si a realizării planu­ aceeaşi perioadă, s-au produs dc pe cea mai mare parte, S-au stăvili acţiunea distrugătoare a
ca de pe fiecare suprafaţă de Jurca, secretarul comitetului timp suprafeţele de porumb re­ să fie cosite $i slrînse la timp, lui de stat pe anul 1970. mari alunecări de teren care pierdui zeci de mii de animale apelor, conccntrînd in acest
teren şi de la fiecare culturii comunal de partid, şi Gheor- partizate. Acestea sînt : loan penlru a se obţine canlităti cît După cum este cunoscut, au afectat peste 20 500 ha. şi păsări, importante cantităţi scop uriaşe mijloace materiale
să se obţină producţii cit mai ghe Boldea, Inginerul şef al lonaşcu, loan Cozac şi Sofia mai mari de produse de pe ca urmare a ploilor abundente, Calamităţile au lovit direct de cereale şi furaje, au fost şi forţe umane.
bune. cooperativei, în perioada de Stoicoi. primele două din Leale suprafeţele şi la toate o mare parte a teritoriului ţării peste 1500 de localită ţi; au distruse sere, solarii, sisteme In acele momenie grele,
Cuvîntul de ordine în aceas­ vîrf la prăşi tu 1 porumbului şi Chitid şî ultima din Boşorod. culturile agricole. a fost cuprinsă de inundaţii fost. inundate circa 85 000 de de iriqat, plantaţii de vii şi tovarăşul Nicolae Ceauşescu,
tă cooperativă este: toată cartofilor au fost zilnic pe Şi în ce priveşte recoltarea de o amploare fără precedent, case, dintre care aproape pomi. amenajări piscicole etc. ceilalţi conducători de partid
lumea în cîmp, la executarea ogoare între 180-220 de coope­ furajelor lucrurile stau la fel N. ZAMFIR care au provocat importante 45 000 dărîmale. sau grav ava­ Din evaluările făcute rezultă Si de slat s-au deplasat ope­
lucrărilor agricole. Membrii ratori. La brigada din Chitici pagube economiei naţionale. riate ; au fost, de asemenea, că pagubele aduse economiei rativ in toate zonele calami­
comitetului comunal de par­ s-au prăşit în numai două zile Proporţiile inundaţiilor se distruse total sau parţial circa naţionale se cifrează la peste tate. Prezenţa secretarului ge­
tid, consiliului popular şi con­ 42 ha cu porumb. Acest exem­ Astăzi, 11 iulie, in jurul ore! 12,30, posturile noastre daloresc cantităţilor neobişnuil 20 000 de alte construcţii — 10 miliarde lei. Mai qreu loviUă
siliului dc conducere al C.A.P. plu ilustrează în mod eloc­ de radio şi televiziune vor transmite de la aeroportul inter­ de mari de precipitaţii căzute, depozite, magazii, adăposluri a fost ecirnonha judeţelor neral al partidului în mijlocul
sînt zilnic în m ijlocul ţărani­ vent puterea de mobilizare si naţional Bucureşti - Otopeni sosirea preşedintelui Repu­ care. în unele regiuni, au aiuns pentru animale etc. Mureş, Saţu Mare, Alba, Hune­ populaţiei, analizele făcute la
lor cooperatori, participă ală­ influenţare a maselor de coo­ blicii Africa Centrală şi preşedintele guvernului, general Dînă la 300 litri pe metru pă­ Au fost distruse sau avariate doara, Cluj. Sibiu, Bîstrila- fata locului împreună cu orga­
turi dc ei la muncă, dînd un peratori dc cutie comunişti şi Jean Bedel Bokassa, care, la invitaţia preşedintelui Consi­ trat, precum şi topirii bruşte peste I 700 km de căi ferate. Năsăud, Arad Sălaj, Vrancea. nele locale de partid şi dc stat,
bun exemplu. Preşedintele deputaţi, interesul $î preocupa­ liului de Stat □) Republicii Socialiste România, Nîcolae a zăpezilor din munţi ceea ce ' G 700 km de drum uri naţionale, Tuleea. Gorj. Desigur este
consiliului popular comunal, to­ rea ţăranilor cooperatori pen­ Ceauşescu, va face o vizită oficială în ţara noastră. a făcut ca dcbite'c unor rîuri locale şi industriale, circa
varăşul leronim Grecu. loan tru a smulge pămînlului roade ca Someş, Mure$ $i ale afluen­ 30 000 metrj liniari de poduri greu de evaluat ţn bani lot
ţilor acestora să crească de $î podeţe, aproape 10 000 km dc ceea ce s-o pierdut în această (Continuara in pag. a ’ 2 U
20—30 ori. lin ii de transport si distribuire perioadă, efectele acestor ca*