Page 39 - Drumul_socialismului_1970_07

DRUMUL SOCIALISMULUI * Nr. 4824 | SIMBATA 11 IULIE 1970

Expunere la proiectul legii

organizării producţiei
cu privire organizarea şi funcţionarea

şi a muncii în agricultură

cooperaţiei de consuni prezentată de tovarăşul Angelo Miculescu, ministrul agriculturii
. t : i .,„ . 1«* An nmnr iet «r t
r
înfăptuirea vastului program * Şi silviculturii in calitatea lor d© proprietari
producători de a căror
şi de
d© construire a societăţii so­ activitate este interesată în­
folosinţă din fondul funciar al
Capitolul I consum se pot asocia în uni­ între organizaţiile cooperatiste peratlei de consum, nu pot fi stalului ; cialiste m ultilateral dezvoltate, sarcinile şl răspunderii© Insti­ treaga societate, le revine în­
transmise în proprietate
sau
uni teritoriale de cooperative,
din fonduri proprii I
adoptat de Congresul al X-lea
tu ţiilo r centrale st locale în le­
iar uniunile de cooperative se I) condiţiile de încredinţare date in folosinţă dectt numai e) transmiterea în proprie­ al Partidului Comunist Român. gătură cu organizarea produc­ datorirea de a-şl îndeplini e­
sarcinile tn unitatea
xemplar
pot asocia Intr-o uniune cen­ a gestiunilor, constituirea de cu plată şi în cazurile sl con­ tate cit şi repartizarea în fo­ Impune ca o necesitate obiecti­ ţiei şi a muncii în agricultură.
SCOPUL Şl OBIECTUL trală. garanţii şi răspunderea tn le­ d iţiile prevăzute de îeqe SÎ losinţă temporară de imobile vă punerea în valoare cît mal M inisterului A g ricu ltu rii şi în care lucrează Participarea
COOPERATIVELOR DE U niunile cooperativelor de gătură cu gestionarea bunuri­ statut. sau părţi de Imobile din fon­ deplină a resurselor materiale S ilviculturii — ca organ cen­ la muncă reprezintă atît un
drept pentru totl cel ce lucrea­
CONSUM consum lndrumează, coordo­ lor i Bunurile arătate în alineatul dul de stet 1n condiţiile preve­ din toate cărnurile economiei, tral care exercită conducerea ză în agricultură, cit $1 o înal­
nează şl controlează întreaga !) alte aotlvităţi economlco- precedent nu pot ÍI urm ărite derilor legale ; precum şl continua îmbunătă­ unitară a agriculturii — II re­ tă îndatorire cetăţenească, o o­
f) asistenţă tehnică de spe­
A ri, 1. — Cooperativele de activitate a organizaţiilor aso­ financiare. de creditorii organizaţiilor coo­ cialitate, la cererea organiza­ ţire a conducerii şl organiză­ vine sarcina de a elabora re­ bligaţie patriotică.
consum slut organizaţii socia­ ciate, potrivit prevederilor sta­ A rt. II. — Organizaţiile si peratiste si nici de creditorii ţiilo r cooperaţiei de consum î rii tuturor sectoarelor, care să gulile agrotehnice, fllotehnlce, Participarea directă a sala­
liste obşteşti cu caracter eco­ tutare. întreprinderile cooperaţiei de personali ai membrilor coope­ q) efectuarea controlului e- permită participarea activă şi zootehnice şl sanitar-veterina- riaţilor sl membrilor coopera­
nomic, constituite teritorial Cooperativele de consum pot consum Iţi păstrează fonduri­ ratori. conomic-financiar de către or­ mai rodnică a oamenilor mun­ re obligatorii, de a urmări fe­ tori la conducerea activităţii
prin asocierea, din Iniţiativă fl reprezentate de uniunile la le disponibile in conlurj des­ Cu excepţia doblndirll de ganele de stat, la cerere, pen­ cii din patria noastră la înfăp­ lul în care acestea sînt apli­ unităţilor trebuie să se îmbine
proprie, a locuitorilor 1n sco­ care sint asociat© $1 de Uniu­ chise la unităţile bancare de către stat prin prescripţia achi- tru îndeplinirea sarcinilor de tuirea p o liticii partidului şl sta­ cate şl respectate de către toa­ cu creşterea răspunderii sl în ­
pul de a satisface unele ne­ nea centrală în faţa organelor stat care efectuează operaţiu­ zitivâ sau posesia de bună- control ce revin organelor tului. te unităţile agricole şi de toţi tărirea disciplinei în muncă a
voi m ateriale si culturale, prin puterii şl administraţiei de nile lor de decontare. credintâ. bunurile Imobile, cooperaţiei de consum; Vă rog să-ml permiteţi ca, deţinătorii de terenuri şl de a­ acestora, în vederea organiză­
mijloace $1 acţiuni comune. stat, a organelor Judecătoreşti A ri. 12. — Organizaţiile co­ mijloace fixe, proprietate a or­ h) alte măsuri necesare pen­ din însărcinarea C onsiliului de nimale, de a răspunde de rea­ rii mai bune a muncii, Introdu­
^ Prin aotivitatea lor, coopera­ Si arbitrate, a organelor pro­ operaţiei de consum sînt obli­ ganizaţiilor cooperaţiei de tru buna desfăşurare a activi­ M iniştri, să supun aprobării lizarea politicii partidului sl cerii tehnologiilor superioare
tivele de consum contribuie le curaturii, precum si în fata gate să verse către stal im -'' consum, nu pot ÍI dobîndîte de tăţii organizaţiilor cooperaţiei M arii Adunări Naţionale pro­ statului nostru în agricultură, de producţie $1 metodelor agro­
iectul de lege cu privire la or­
lărgirea si perfecţionarea con­ organizaţiilor obşteşti. pozilele si taxele pentru acti­ ţerti prin prescripţie achizitivă, de consum. ganizarea producţiei şi a mun­ de rezultatele de producţie şl zootehnice avansate. în scopul
tinuă a bazei tehnico-materla- A ri. 7. — Uniunile terito­ vitatea ce o desfăşoară, în te­ iar bunurile mobile mijloace A rt. 22. — Statul, prin orga­ cii In agricultură, elaborai de economice în acest seclor prin­ îndepliniri! In bune condiţii a
le a ţării, la făurirea societă­ riale ale cooperativelor de meiul dispoziţiilor legale în fixe proprietate a aceloraşi or­ nele sale economice, de plani­ M inisterul A g ricu ltu rii şi SiWi- cipal al economiei noastre. planurilor anuale $1 de per­
ţii socialiste m ultilateral dez­ consum $1 Uniunea centrală a vigoare. ganizaţii nu pot fî dobîndite de ficare. de producţie şi con­ Uniunea Naţională a Coope­ spectivă, pentru dezvoltarea şl
voltate în Republica Socialistă acestora se înfiinţează, se or­ A ri. 13. — Abaterile de la terii prin posesia de bună- strucţii, sprijină acţiunile coo­ c u llu ril sl Consiliul Uniunii rativelor Agricole de Produc­ consolidarea proprietăţii socia­
National© a Cooperativelor A ­
România. ganizează, i$i desfăşoară acti­ normele obligatorii interne de credinţă. perativelor de consum pentru gricole de Producţie, din in iţia ­ ţie şi uniunile judeţene poartă liste si creşterea producţiei $1
răspunderea pentru buna des­
A rt. 2. — Cooperativele de vitatea, se reorganizează si se disciplină financiară si disci­ Acţiunea în revendicare a construirea, prîn m ijloace fi­ tiva şi sub conducerea direc­ făşurare a activităţii coopera­ a productivităţi! muncii pentru
consum desfăşoară activitătî e- dizolvă p o trivit legii si statu­ plina muncii emise po trivit ar­ bunurilor arătate în alineatele nanciare proprii ale coopera** tă a conducerii de partid, a tivelor agricole, pentru în tă ri­ îmbunătăţirea continuă a re­
conomlce care au oa obieot în ­ tului lor, aprobat de Congre­ ticolului 10. săvîrşite de către precedente este Im prescriptibi­ tiei de consum $1 cu contri­ tovarăşului secretar general rea vieţii Interne, lărgirea si c ita te lo r economice.
lesnirea schimbului de măr­ sul cooperaţiei de consum. angajaţii organizaţiilor si între­ lă. buţia membrilor cooperatori, Nicolae Ceausescu. proiect adîncirea democraţiei coopera­ Proiectul de lege statorniceş­
furi între sat şl oras, produ- Uniunile teritoriale ale co­ prinderilor cooperaţiei de con­ Dispoziţiile alineatului 3 se a unor edificii In mediul dezbătut în recenta plenară a tiste. Ele trebuie să asigure o te, de asemenea, obligaţia
•i unor bunuri de consum operativelor sînt conduse de sum, se constată de către or­ aplică în mod corespunzător rural. C.C al P.C.R., ale cărui pre­ continuă îmbunătăţire a parti­ membrilor cooperativelor agri­
*acerea unor cereri de conferinţa delegaţilor coopera­ ganele de conducere si cele de Si mijloacelor circulante. A rt. 23. — Uniunea centrală vederi asigură perfecţionarea cipării la muncă a membrilor cole de a respecta statutul
C'TVlcli pentru populaţie, pu­ tivelor asociate, iau Uniunea îndrumare si control ale aces­ Mijloacele circulante pot fi a cooperativelor de consum sistemului de organizare a pro­ cooperatori în vederea realiză­ C.A.P., hotărîrii© organelor de
lir- c raniza > centrala de către Congresul tora, iar sumele provenite din este autorizată să efectueze ducţiei sl a muncii în agricul­ rii de către toate cooperative­ conducere alese de ei, Îndepli­
cooperaţiei de consum. Uniu­ transmise în proprietate cu nind sarcinile stabilite de a-
c- ntractări, achiziţii si aplicarea sancţiunilor băneşti plată, dacă sînt excedentare, po­ prin organizaţiile sale legal tură, pentru corelarea acestora le agricole a sarcinilor de plan
-Srl de produse aqrîco- nile au organe colective de se varsă la fondurile organi­ îm puternicite operaţiuni de cu dotarea $1 condiţiile crea­ si a măsurilor pe care aceş­ ceslea în Interesul unei mal
conducere alese po trivit pre­ zaţiilor respective, potrivit triv it reglementărilor stabilite bune organizări a producţiei şi
!;• $! • alte bunuri pentru a- vederilor statutare. de către Uniunea centrală. în export de produse rezultate te si cu cerinţele dezvoltări! tia şi le stabilesc. a muncii, a bunăstării întregii
f-vovizic narea populaţiei, a in- prevederilor statutare. aceeaşi măsură, mijloacele cir­ dîn activitatea proprie. în ve­ forţelor de producţie, în agri­ Proiectul dc lege stabileşte colectivităţi din care fac par­
•ui.'it; ’ cu materii prime şl A rt. 8. — Cooperativele de Dispoziţiile care reglemen­ culante pot II urm ărite de că­ derea desfacerii lor pe plate cultură sl în întreaga econo­ sarcini şl răspunderi Impor­ te. Aceaslă prevedere este de­
export I consum sl uniunile teritoriale tează abaterile de la normele tre creditorii organizaţiilor externa, operaţiuni de Import mie naţională. Acest act de tante sl pentru consiliile popu­
ale acestora dobindesc perso­ de disciplină financiară si a unor mărfuri $1 bunuri in­ terminată de faptul că păniln-
h) ■'-sfacerl de mărfuri si nalitate Juridică în urma re­ disciplina muncii, stabilite ca cooperatiste. dustriale necesare desfăşurării m are'im portanţâ $1 actualitate, lare judeţene, pentru organele tul $1 celelalte mijloace de pro­
r.cliv' :i de alimentaţie publi- cunoaşterii legalităţii de con­ Produsele organizaţiilor coo­ activităţii cooperaţiei de con­ întocmit pe baza unei profun­ agricole ale acestora. Ele poar­ ducţie reprezintă o avuţie na­
t.á i stituire a lor de către orga­ atare prin legi, decrete si ho- peratiste se înstrăinează cu sum, precum st schimb de de analize a rezultatelor obţi­ tă răspunderea conducerii lo­ ţională de mare preţ, Indife­
Consiliului de M i­
tărîri ale
‘Starea de servicii t nizaţia cooperatistă superioară, niştri, sint obligatorii pentru plată; ele pot fi urmările de mărfuri cu organizaţii si în­ nute $i a sarcinilor ce revin a- cale a agriculturii şl, totodată, rent de forma de proprietate
cadrul
griculturil în
planului
au obligaţia să asigure antre­
oducţia de bunuri de prîn înregistrare p o trivit legii. organizaţiile si întreprinderile către creditorii orqanizatiilor treprinderi din alte târî. general de dezvoltare a ţării, narea tuturor lucrătorilor, sub care este deţinută sl. ca a­
CvM , îndeosebi prin valori- Uniunea centrală a coopera­ cooperaţiei de consum, iar cooperatiste. Dispoziţiile alin. Aceste operaţiuni se vor răspunde cerinţelor obiective membrilor cooperator! si ţăra­ tare, societatea nu poate ră-
fcc r. o resurselor locale de tivelor de consum dobîndeşte sancţiunile băneşti aplicate în 3 le sînt aplicabile. efectua conform reglementări­ ale dezvoltării m ultilaterale a n ilo r individuali pentru execu­ mîne indiferentă fată de felul
Si materiale, în vede- personalitate juridică tn teme­ cazul acestor abateri se varsă A ri. 19. — C reditorii orqani­ lor leqale referitoare la acti­ României sl se înscrie ca par­ tarea lucrărilor agricole în în care conducerile cooperati­
npletării fondului de iul prezentei legi, prin aproba­ Ia bugetul de stat. zatiilor cooperaţiei de consum vitatea de comerţ exterior. te Integrantă tn complexul dc condiţiile şi termenele prevă­ velor sî cooperatorii înţeleg
m*rf!i arecum şi producţia de rea statutului de către Con­ A ri. 14. - M inisterul Finan­ pot urmări disponibilul Jn bani A rt. 24. — Uniunea centrală măsuri luate de partid sl dc zute de regulile agrotehnice. sS-şi îndeplinească sarcinile cu
pî/c»: i alte produse de pa­ gresul cooperaţiei de consum. ţelor şj băncile de stat exerci­ al organizaţiei debitoare. în li­ a cooperativelor de consum stat pentru perfecţionarea me­ Lărgirea drepturilor, a trib u ţii­ privire la punerea în valoare
i: ii? A ri. 9. — In vedeiea reali­ mita soldului creditor la fon­ este sprijinită de stat prin todelor şl formelor de condu­ lor si răspunderilor consiliilor a avutului obştesc al coopera­
zării activităţilor economice tă controlul asupra organiza­ dul de investiţii sau alt lond tivei agricole. Aplicarea aces­
A rt. 3. — Cooperaţia de ţiilo r şi întreprinderilor coope­ dezvoltarea continua a colabo­ cere a economiei. populare pe care proiectul de tor prevederi trebuie să ducă
se încadrează în sis- prevăzute la articolul 2 al pre­ raţiei de consum în ce priveşte special în legătură cu destina- rării comerciale, economice, Potrivit practicii încetăţe­ lege le stabileşte va contribui la îmbunătăţirea organizării $1
conomiei socialiste, iar zentei legi, Uniunea centrală, îndeplinirea obliqatiilor finan­ tía căruia s-a născut creanţa. tehnice si de producţie cu or­ nite de conducerea partidului la stimularea activităţii aces­
ci :ea sa se desfăşoară in uniunile teritoriale de coope­ ciare fată- de stat. utilizarea C reditorii a) căror drept dc ganizaţiile cooperatiste din alte nostru, de a supune discuţiei tora, a conducerilor unităţilor activităţii de producţie si a
muncii în toate unităţile coo­
conic, rítate cu normele leqa- rative si cooperativele pot în­ fondurilor primite de la stat, creanţă s-a născut în legătură ţări. publice cele mai importante aqricole. a tuturor celor ce lu­ peratiste.
fiinţa întreprinderi.
Uniunea
■ ue planificare si conducere centrală poate înfiinţa si uni­ precum şi respectarea disci­ cu activitatea curentă a orga­ A rt. 25. — Orqanlzaţille coo­ probleme de Interes national, crează în agricultură, la extin­ Situaţia excepţională din a­
iv momiei naţionale, fiind tăţi economice cu statut de plinei financiare. nizaţiilor cooperatiste vor putea peraţiei de consum din Repu­ proiectul de lege a fost pu­ derea şl generali/arco in iţia ­ cest an, cînd apele s-au revăr­
n calcul la elaborarea centrală. C ondiţiile de în fiin ­ A rt, 15. — Sumele datorate urmări produsele si celelalte blica Socialista România au blicat şi larg dezbătut de oa- tivei creatoare, la asigurarea sat pe mai mult de un milion
i de stat. mărfuri ale acesteia care nu dreptul ca prin Uniunea cen­ menit muncii. Interesul mani­ unei participări susţinute a lu­
ţare, organizare, funcţionare, dc organizaţiile si întreprinde­ H sînt necesare pentru înde­ hectare, dislrugind sau a-
itatea organizaţiilor co­ reorganizare si dizolvare a În­ rile cooperaţiei de consum, in­ trală să se afilieze la organiza­ festat fată de problemele pe crătorilor, membrilor coopera­ variind uzine, locuinţe, sosele,
al de consum se des­ treprinderilor cooperaţiei de clusiv părţile sociale, fată de plinirea obligaţiilor contrac­ ţiile cooperatiste internaţiona­ care le cuprinde rezultă din tori Ia executarea tuturor ac­ căi ferate si calamitînd recol­
pe baza programelor consum. Inclusiv unităţile e­ membri $j angajaţi, care sînt tuale existente la începutul ur­ le, care sînt călăuzite în acti­ numeroasele propuneri făcute ţiunilor şi măsurilor necesare ta, dovedeşte cu prisosinţă
e de organele lor sta- conomice cu statut de centra­ prescrise potrivit legii, se m ăririi, precum si partea ex­ vitatea lor de dorinţa de a de ingineri, tehnicieni, mun­ sporirii producţiei aqricole. justeţea prevederilor din pro­
corelate cu planurile lă, se stabilesc potrivit legii varsă la fondurile organiza­ cedentară a mijloacelor circu­ contribui la promovarea păcii citori, membri cooperatori din In proiectul de lege se a­ iectul de lege. care conferă
tir? f‘e*.:vollare continuă a e- de către Uniunea centrală a ţiilo r respective, conform pre­ lante si înţelegerii între popoare. în toate judeţele, precum si de li­ cordă o Importantă deosebită Consiliului de M iniştri şi co­
ei naţionale- cooperativelor dc consum. Re­ vederilor statutare. A rt. 20. — Prevederile arti­ conformitate cu normele ge­ nele înstitutli centrale sl co­ gospodăririi cu grijă a fondului mitetelor executive ale consi­
A 4. — Organizaţiile co- cunoaşterea acestora se face A rt. 16. — Contractele de colului 18, alineatul 5 si ale nerale de afiliere a organiza­ misii ale M arii Adunări N atio­ funciar al tării şi exploată­ liilo r populare judeţene 51 mu­
articolului 19 nu sînt aplicabi­
ei de consum iniţiază după caz de către organul uni­ orice fel. încheiate de organi­ le creanţelor statului derivind ţiilo r româneşti. nale. Forma prezentată dezba­ rii raţionale a acestuia. Pă- nicipiului Bucureşti dreptul de
unii teritoriale sau ol U niunii zaţiile si întreprinderile coope­ terii si aprobării dumneavoas­ mîntul. ca col mal Impor- a dispune ca toţi cetăţenii să
iăsoară activitătî cultu- din impozite sau taxe $î crean­ tră. tovarăşi deputaţi. • cuprin­
centrale, potrivit legii $î pre­ raţiei de consum cu persoane ' “lant m ijloc de produc’!© in a- participe la acţiunile ce se im -"
! catlve si recreative tn vederilor stalulare t ele dobîn- fizice, sînt titlu ri executorii, ţelor Băncii Naţionale derivând Capitolul V de îm bunătăţirile ce au reieşi * griculturâ, reprezintă !n ace- pun pentru înlăturarea pierd^-
membrilor lor, colabo­ desc-*.* personalitate juridică care se realizează în condiţiile din credite de stat. a căror u r­ din propunerile amintite, i i la$l timp o uriaşă avuţie naţio­ rllor Iminente de producţie ce
) acest scop si cu alte prin înregistrare, conform le­ prevederilor legale privind ur­ mărire se face potrivit nor/ne- Proiectul de leqe înmănun­ nală în a cărei judicioasă fo­ pot ii cauzate de calamităţi na­
gii. mărirea creanţelor organiza­ lor speciale. DISPOZIŢII FINALE chează principalele îndatoriri losire este interesat întregul turale. pentru apărarea avutu­
o r-.:, s&tii obşteşti. si drepturi ce revin tuturor ce­
A rt. 10. — U niunea‘ centra­ ţiilo r socialiste fată de persoa­ popor şi, de aceea, nu este în- lu i obstosc.
lă a cooperativelor de con­ ne fizice. A rt. 26. — De la data intrării lor ce lucrează în agricultură, gădufl nimănui să manifeste Interesul sl adeziunea cu ca­
Capitolul II sum poale emile norme obli­ Organizaţiile si Întreprinde­ Capitolul IV în vigoare a prezentei legi nu ridică la rang de lege experi­ lipsă de răspundere fată de a­ re a fost prim ii proiectul de
enţa si rezultatele
dobîndite
mai sînt aplicabile cooperaţiei
gatorii pentru toate organiza­
ţiile cooperaţiei de consum cu rile cooperaţiei de consum pot de consum prevederile Decre­ de ştiinţa si tehnice agricolă, cest bun naţional. deschis lege de lucrătorii din agricul­
tură şi propunerile pe car© a-
Trebuie să spunem
să
urmărească si să execute
ÎNFIINŢAREA, o r g a n iz a ­ privire la : creanţele lor băneşti prin exe­ SPRIJINUL ACORDAT DE tului nr. 133 dîn 2 aprilie 1949 stabileşte principiile de orga­ că In mult« unilăli există prac­ ccslie le-au făcut pentru îmbu­
a) planificarea activităţii e­ cutori proprii. STAT COOPERAŢIEI DE pentru organizarea coopera­ nizare sî funcţionare a unită­ tici de reducere nejuslificată a nătăţirea $1 susţinerea iul ne
REA, FUNCŢIONAREA. RE­ ţilor aqricole si. în ansamblul
conomice l A rt. 17. — Uniunea centrală ţiei, cu modificările ulterioare, suprafeţei agricole, de trecere îndreptăţesc convingerea că a-
ORGANIZAREA Şl DIZOLVA­ b) constituirea şi utilizarea a cooperativelor de consum CONSUM prevederile Decretului nr. 120 său. reprezintă cadrul legal de la categorii superioare dc dopiarea acestei legi va exer­
apt să contribuie la înfăptuirea
din t aprilie 1959 privind sta­
REA ORGANIZAŢIILOR CO­ fondurilor proprii : reprezintă orqanizalîile din sis­ A ri. 21. — Proprietatea or­ bilirea im putatiilor pentru pa­ politicii partidului si statului, folosinţă la cele inferioare, iar cita o influentă dintre cele mat
c) planificarea, finanţarea si temul său în raporturile cu or­ ganizaţiilor cooperaţiei de în unele unilăli lucrările agri­ pozitive pentru dezvoltarea si
OPERAŢIEI DE CONSUM executarea investiţiilor, elabo­ ganizaţiile cooperatiste din consum este ocrotită de stat. gubele constatate de orqanele de realizare a unei agriculturi cole se execută cu întîrzierc intensificarea agriculturii, pen­
moderne de marc randament si
rarea $î aprobarea documenta­ allp ţări precum si în rapor­ Stalul sprijină organizaţiile de control $| revizie ale M inis­ I eficienţă. şi fără respectarea regulilor tru realizarea sarcinilor mari
A ri. 5. — Cooperativele de ţiilo r tehnice, inclusiv a c e lo r. turile orqanizatiilor cooperatis­ cooperaţiei de consum în reali­ terului Finanţelor si ale Ho- tehnice stabilite de organcledc ce revin acestei ramurL Dar.
Conţinutul
prevederile
şi
consum se înfiinţează, se or­ privind reparaţiile capitale ; te cu caracter internaţional. zarea obiectivelor lor. prin : tărîrii Consiliului de M iniştri proiectului dc lege ţin seama specialitate, situaţie cu reper­ aşa cum a subliniat tovarăşul
nr. 513 din 24 aprilie I9f>9 p ri­
d) organizarea conducerii în­ cusiuni negative asupra pro­ secretar general, N i c o l a e
ganizează, îşi desfăşoară acti­ a) aprovizionarea cu mărfuri, vind reglementarea stabilirii de rolul si locul pe care agri­
tregii activitătî economice ; materii prime, materiale, u ti­ ducţiei aqricole şi consecinţe Ceauşescu, la recenta plenară
vitatea, se reorganizează si se e) relribuirea muncii, cointe­ Capitolul III laje, instalaţii si mijloace de impuf.aţiilor pentru pagubele cultura îl ocupă în economia nefavorabile, pînâ la urmă, e- a Comitetului Central al Par­
dizolvă conform legii si statu­ resarea materială Si întărirea transport din fondul centrat constatate de organele de con­ naţională, de corelarea ce tre­ supra întregii economii naţio­ tidului Comunist Român, numai
tului aprobat de Congresul co­ disciplinei muncii angajaţilor ; REGIMUL JURIDIC AL BU­ si prin autorizarea dc procu­ trol şi revizie ale M inisterului buie asigurata între aceasta şl nale. adoptarea legii nu poale re­
unele ram uri Industriale.
Finanţelor, precum si prevede­
de
operaţiei de consum. f) organizarea rezolvării li­ rări directe, in scopul îndepli­ rile H otărîri; Consiliului de sarcinile de export ce li revin Pentru înlăturarea unor ase­ zolva problemele complexe ce
se ridică In prezent în agricul­
tig iilo r dintre organizaţiile $i NURILOR PROPRIETATE A n irii s a rcin ilo r? menea situaţii, prin proiectul
Cooperativele de consum M iniştri nr. 46 din 16 ianuarie direct şi urmăresc intensilica- tură. M inisterului A g riculturii
întreprinderile cooperaţiei de ORGANIZAŢIILOR COOPE­ b) acordarea de credite i de leqe sînt prevăzut© norme­
sînt conduse de adunarea ge­ consum ; RAŢIEI DE CONSUM 1959 privind unele măsuri pen­ rea ritm ului de dezvoltare a a­ le juridice clare potrivit căro­ si S ilviculturii. Uniunii N aţio­
c) politica de Impozite pri­
nerală si de organe colective g) exercitarea competentelor vind activitatea orqanizatiilor tru întărirea controlului bancar griculturii, necesitate obiectivă ra scăderea suprafeţei agrico­ nale a Cooperativelor A grico­
a economiei noastre naţionale.
alese potrivit prevederilor sta­ în materie de stabilire de pre­ A rt. 18. — Bunurile mohile S¡ întreprinderilor cooperaţiei în sectorul investiţiilor, cil $i A$a cum a arătat tovarăşul le si arabil© este Interzisă — le de Producţie, consiliilor
populare si conducerilor unită­
tutare. turi Si tarife p o trivit legii ; si imobile, mijloace fixe. pro­ de consum : orice alte dispoziţii contrare secretar general N i c o l a e cu excepţia cazurilor expres ţilor agricole le revine datoria
prevăzute de leg© — Iar exe­
A ri. 6. — Cooperativele de h) acordarea de îm prumuturi prietate a organizaţiilor coo- d) atribuirea de terenuri In prezentei legi. Ceausescu la plenara Comite­ cutarea lucrărilor agricole la de a acţiona cu toată ferm ita­
tului Central al Partidului Co­ tea Dentru aplicarea prevederi­
munist Român din martie anul timp şi de calitate superioară lor legii, de a antrena în aceas­
reprezintă o îndatorire a tutu­
acesta, „în tara noastră, agri­
Expunerea la proiectul de lege cu privire la organizarea cultura reprezintă o ramură dc ror deţinătorilor de terenuri. te pentru economia noastră pe
tă acţiune de mare însemnării-
Va li necesar ca prîn apli­
socialiste;
bază a economiei
toti cei ce lucrează în agricul­
carea prevederilor legii să se
est© limpede că fără o agricul­
tură intensivă, modernă, de pună ordine deplină in gospodă­ tură.
Sintem convins! că aplicareo
Înaltă productivitate, organiza­ rirea fondului funciar al tării, legii îşi va spune cuvînlul în­
atlt la M inisterul A g ricu ltu rii
tă pe baza celor mal noi cuce­ si S ilviculturii si la unităţile că din acest an, contribuind la
riri ale stiinlei, nu se poate a­
şi funcţionarea cooperaţiei de consum sigura nici făurirea societăţii sale în subordine, cît şî la toa­ gricullură. la obţinerea unor
îmbunătăţirea activftâUi noas­
tre, a celor caro lucrcoză în a-
te celelalte ministere şi orga­
dezvol­
socialiste m ultilateral
ne centrale de stat şi coopera­
tate. nici edificarea comunis­
rezultate bune, chiar in condi­
mului în patria noastră". tist©. ţiile mai pu|in favorabile pe
Partidul şi statul nostru, dez- Pornind de Ia principiul că care le avem In agricultură.
voltînd cu precădere industria o agricultură intensivă este de Releritor la această proble­
neconceput
fără o zootehnie
prezentată de tovarăşul Dumitru Bejan, preşedintele Uniunii centrale a cooperativelor de consum socialistă, ca factor determi­ dezvoltată bazată pe creşterea mă. ţin să Informez Marea A ­
nant al progresului general al
dunare Naţională că măsurile
tării, a acordat în permanentă animalelor în mari lerme mo­ luate pînă In prezent şi s p riji­
o importanţă deosebită agri­ derne şi o orqanizare ştiin ţi­ nul deosebit care a fost acordat
In cadrul preocupărilor ge­ produse industriale, la Intensi­ organelor sl orqanizatiilor de nuă e bazei tehnico-materiale prem, condiţionîndu-se astfel, culturii. A fost întărită si per­ fică a muncii, proiectul de le­
nerale (pentru făurirea socie­ ficarea schimbului economic stat si obşteşti. a tării, la făurirea societăţii prin lege, promovarea norme­ fecţionată baza tchnîco-materi- ge stabileşte reguli obligatorii agriculturii de conducerea de
partid şi de stat au permis ca
tăţii socialiste multilateral dez­ dintre sat sl oraş". Inspirîndu-se din astfel de socialiste m ultilateral dezvol­ lor democratice de lucru si de ală. organizarea producţiei şi a care se referă la aplicarea mă­
voltate, Partidul Comunist Ro­ In spiritul acestor preţioase acţiuni transformatoare si ti- tate in Republica Socialistă conducere. muncii, conducerea si îndru­ surilor de selecţi© pentru ridi­ efectele calam ităţilor în acest
diminuate.
sector să fie mult
mân şi statul nostru acordă o indicaţii, Congresul cooperaţiei nînd seama de faptul că as­ România. Totodată, proiectul Relevînd caracterul obştesc marea agriculturii, creîndu-se carea însuşirilor productive U nităţile afectat© de Inundaţii
atenţie deosebită ridicării eco­ de consum a adoptat impor­ tăzi cooperaţia de consum îsi de lege, prin fixarea mai com­ al organizaţiilor, proiectul de astfel cQndiţii pentru intensifi­ ale animalelor, asigurarea fura­ au prim it sprijin in maşini şi
nomice şi sociale a satului, tante hotărîri pe linia dezvol­ desfăşoară activitatea în lim i­ pleta a obiectului de activita­ leqe prevede îndreptăţirea Uni­ carea producţiei si sporirea a­ jelor In cantităţi 51 sortimen­ utilaje, furaje s' sămînţă. cu a­
îm bunătăţirii condiţiilor de tării activităţii economice a tele Decretului nr. 133/1949, te a cooperaţiei de consum, unii Centrale a Cooperativelor portului acestei ramuri la creş­ te corespunzătoare, aplicarea jutorul câroia, pe măsură ce a­
muncă Şi de trai ale ţărănimii orqanizatiilor cooperaţiei de căruia i s-au adus. din necesi­ creează premise favorabile de Consum de a emite norme terea venitului naţional, la pro­ măsurilor sanlt*r-veterlnarc $1 pel© se retrag, terenurile să fîc
Si ale înlreqii populaţii care consum, hotărîri care au stat tate, numeroase îmbunătăţiri. participării mai active a orga­ obligatorii pentru toate orga­ gresul qeneral şi propăşirea respectarea riguroasă a tehno­ refnsămîntale ■ concomitent. In
trăieşte şi îsi desfăşoară acti­ la baza elaborării sarcinilor Conqresul al V-lea al coope­ nizaţiilor cooperatiste la înles­ nizaţiile cooperaţiei de con­ patriei noastre Astfel, in pe­ logiilor d© creştere $1 îngrăşa- celelalte zone, s-au însăniîntat
vitatea în mediul rural. ce le revin în perioada viito ­ raţiei de consum din aprilie nirea schimbului de mărfuri sum cu privire la întreaga lor rioada 1966— 1969, producţia re. suplimentar suprafeţe cu cul­
Numărlnd în rîndurile sale rului cincinal. Astfel, fată de ac. a dezbătut si aprobat pro­ între sat si oraş, prin aprovi­ activitate. Totodată se preve­ globală Agricolă a crescut cu Prevederile proiectului dc le­ turi de clmp şi cu legume. în
peste 7 milioane de coopera­ 1966-1970, în cincinalul urmă­ iectul leqii de orqanizare si zionarea cu mărfuri a popu­ de sî îndreptăţirea firească a 25 la sută fn comparaţie cu ge corelate cu măsurile cu­ vederea satisfacerii nevoilor de'
tori si fiind membră a Frontu­ tor volumul m ărfurilor ce se funcţionare a cooperaţiei de laţiei rurale, valorificarea sur­ organelor M inisterului Finan­ realizările din cei cinci ani prinse fn Programul nalionai consum ale populaţiei si ce Ic
lui U nităţii Socialiste, coope­ vor desface prin cooperaţia de consum. Deleqatiî Ia congres plusului dc produse aqroali- ţelor si ole băncilor de stat dc anteriori, Iar la cereale re­ privind dezvoltarea zootehniei ale industriei alimentare. De
raţia de consum participă ac­ consum va fi mai mare cu au hotărit să se adreseze Ma­ mentare ale gospodăriilor a exercita controlul asupra în­ colta medie anuală de 13,3 mi­ si sporirea producţiei animali­ asemenea, s-au luat măsuri ca
tiv la edificarea construcţiei 44.3 miliarde lei, al achiziţiilor rii Adunări Naţionale cu ru ­ populaţiei, producerea de bu­ deplinirii, de către organizaţi­ lioane tone depăşeşte cu 2.4 ere şl cu recentele măsuri de pe Întreaga tară să fi© semăna­
socialiste în patria noastră, la de produse agricole cu 2.2 mi­ gămintea de a examina acest nuri de consum si satisfacere«] ile $i întreprinderile coopera­ milioane tone pe cca obţinu­ cointeresare a crescătorilor de te cu culturi duble peste 1,2
dezvoltarea schimbului econo­ liarde lei. al producţiei mar­ proiect si. in măsura in care mai bună a cererilor de ser­ ţiei de consum, a obligaţiilor tă în perioada 1961 — 1965; ca animale, vor asigura, fără în­ milioane hectare, îndoia după
mic intre sat si oraş. la adin- va aprecia, să-l adopte ca le­ vicii ale populaţiei. faţă de stat, u tilizării credite­ urmare au fost satisfăcute ne­ doială, realizarea sarcinilor tra­
fă si prestărilor de servicii că­ recoltarea păioaselor, lucrorc
cirea sî perfecţionarea conti­ tre populaţie cu 4,8 miliarde ge. Proiectul de lege a fost e­ Proiectul precizează că .ac­ lor prim ite de la stat. precum voile crescînde de produse a- sate agriculturii în acest do­ în curs de realizare.
nuă a democraţiei socialiste, lei, Baza tehnico-materială se laborat în spiritul politicii tivitatea cooperaţiei de con­ Si respectării disciplinei finan­ qroalimentare ale populaţiei meniu de conducerea de partid Ansamblul măsurilor luate
la mersul ascendent al socie­ va dezvolta prin investiţii dc Partidului Comunist Român si sum se încadrează în sistemul ciare. patriei noastre, a fost aprovi- Si de stat. recuperîndu-se in ­ pînă în prezent, la care vine
tăţii noastre. peste 22 miliarde lei, ceea ce ud baza sintetizării experien­ economiei socialiste şi se des­ Proiectul de leqe reglemen­ zionolă cu materii prime indus­ tr-o perioadă relativ scurtă ră- să se adauge si proiectul de
Subliniind rolul cooperaţiei va influenta pozitiv realizarea ţei de peste 20 de ani a acti­ făşoară în conformitate cu tează, pentru prima oară în tria alimentară în continuă mfnerile in urmă existente în lege supus dezbaterii şi apro­
de consum în viaţa economi­ sarcinilor cooperaţiei de con­ vităţii cooperativelor de con­ normele leqale de planificare mod complet, regimul juridic dezvoltare şi s-au creat dispo­ această ramură, îndeosebi In bării M arii Adunări Naţionale,
că si socială a tării. în cuvin- sum de a-$i spori contribuţia sum. si conducere a economiei na­ al bunurilor cooperatiste, cre- nibilităţi însemnate pentru ex­ agricultura cooperatistă. ne îndreptăţesc să apreciem
tul său la cel de-al V-lea Con­ la înfăptuirea măreţului pro- ţionale, fiind luate în calcul înd cadrul legal de ocrotire si port. O importantă deosebită acor­ că şi în condiţiile acestui an
gres al cooperaţiei de consum, qram de edificare a României Spre deosebire de reglemen­ la elaborarea planului de dezvoltare a avutului orqani­ Conducerea de partid şi dc dă proiectul de leqe drepturi­ se va obţin© o recoltă cores­
tovarăşul N icolae‘Ceausescu a tările anterioare, cooperative­ stal“ . Dc asemenea, se preci­ zatiilor cooperaţiei de consum stat a adoptat (n ultima pe­ lor st obliqatiilor ce revin sa­ punzătoare. caro va satisface
subliniat : ..In înfăptuirea poli­ socialisle. adoptat de Congre­ le de consum sint deiinile. care constituie parte insepara­ rioadă un complex de măsuri lariaţilor din unităţile agricole nevoii© de consum ale popu­
sul al X-lea al Partidului Co­ prin proiectul noii legi, ca or­ zează că „activitatea orqaniza­ necesare desfăşurării unui vast de stat, din asociaţiile inter- laţiei, iar pentru anii care vin
ticii de înflorire multilaterală munist Român. tiilo r cooperaţiei de consum bilă o proprietăţii socialiste, a program de dezvoltare în per­ cooperatiste, din celelalte for­
a salului, de satisfacere a ce­ In ultim ii ani. din iniţiativa ganizaţii socialiste obşteşti, cu se desfăşoară pe baza progra­ avuţiei noastre naţionale. spectivă a agriculturii. pro­ me de asociere şi coopcrore. există garanţia intensificării t,i
rinţelor de viată ale ţărăni­ caracter economic, create prin Un capitol special dezvoltă modernizării agriculturii, ast­
conducerii partidului si statu­ melor aprobate dc organele gram care va determina un a­ precum si angajaţilor şi mem­ fel încîl sa se obţină o spori­
mii. partidul nostru a încredin­ lui s-au întreprins importante asociere de bună voie a locui­ lor statutare corelate cu pla­ prevederi legate de sprijinul devărat salt calitativ în ceea brilor cooperativelor agricole re simţitoare a producţiei a­
ţat sarcini mari si dc o deose­ acţiuni de perfecţionare a sis­ torilor. în scopul dc a-si satis­ nurile de dezvoltare a econo­ pe care stalul II acordă co- ce priveşte producţia, produc­ de producţie La stabilirea a­ gricole la nivelul sarcinilor sta.
bită răspundere cooperaţiei de temului de acte normative cu face unele nevoi materiale si miei naţionale“ tivitatea şi eficienţa economică cestor prevederi s-a pornit de bîlite de Congresul al X-Ieo al
consum. Cooperaţia de consum culturale, prin mijloace si ac­ Referitor la conducere, pro­ a acestei activităţi. la principiul izvorît din relaţii­ Partidului Comunist Român, a-
ore datoria de a contribui la putere de lege pentru a asi­ ţiuni comune si de a contri­ iectul subliniază rolul organe­ In contextul general al pre­ le noastre socialiste că mem­ siqurîndu-se astfel acoperirea
mai buna valorificare a pro­ gura. în condiţiile noii etape bui, în mod organizat, la lăr­ lor colective de conducere, la (Continuare'1n pag a 4*0> vederilor pe care le cuprinde, brilor cooperatori, tuturor oa­ tuturor nevoilor economiei na­
duselor auricele la aprovizio­ de dezvoltare a societăţii toate verigile ca principiu su­ proiectul de lege stabileşte menilor muncii din agricultură. ţionale.
narea populaţiei rurale cu noastre, funcţionarea optimă a girea si perfecţionarea conti­