Page 4 - Drumul_socialismului_1970_07
P. 4
DRUMUL SOCIALISMULUI $ Nr. <615 $> MIERCURI 1 IULIE 1970
Ieri, Şaliinşaliul Iranului, Mohammad Reza »— s e m n m m m tH A um — z
Pahlavi Aryamehr, împreună încheierea protocolului cu
Terminarea | C A M B O D G IA
privire la ajutorul acordat
eu preşedintele Consiliului de Stat, lucrărilor celui jate % Forţele populare deţin iniţiativa în luptele anga de R. P. Chineză — României
PNOM PENH 30 (Agerpres) sociated Press relatează că uni
de-a! doilea
de rezistentă
tăţile forţelor
— In operaţiunile m ilitare din
Nicolae Ceauşescu, au vizitat Craiova Cambodgia. care au cuprins a populară şi-au reluat atacurile tul Agerpres, Ion Gălăleanu. lui român, protocolul a fost
PEKIN 29. — Coresponden
Dîn împuternicirea guvernu
m ilitar
asupra
complexului
proape intreq teritoriul târli,
forţele de rezistentă populară Lonq Vek — unul din cele mai Iransmiile : Intre guvernul Re semnat de ambasadorul Româ
Congres mondial deţin iniţiativa în luptele anga mari depozite de armament şi publicii Socialiste România şi niei la Pekin, Aurel Duma,
vizitei, suveranul Iranului, cale — avionul preziden jat© cu trupele regimului de la muniţie de care dispune guver guvernul R.P. Chineze, a fost iar dîn partea guvernului chi
rostind cuvinte de preţuire ţial în care se îmbarcă cei Pnom Penii şi unităţile m ilitare nul generalului Lon Noi. In semnat la 29 iunie protocolul nez de Li Cian, ministru ad
pentru chim istii creiovcni. doi şefi dc stat. persoanele saigoneze. Puternice atacuri cu jurul complexului, practic în cu privire la ajutorul mate junct al comerţului exterior.
pentru munca lor şi calitatea oficiale care-i însoţesc. îşi ia al alimentaţiei mortiere şi de artilerie au cercuit de aproape şase zile, rial nerambursabil oferit La semnare au asistat Li Sien-
produselor ce le obţin, îşi ex zborul la ora 13,00. readu- fost lansate asupra capitalelor acţionează — potrivit aprecie României de către R. P- Chi nien, vlcepremier al Consiliu
ha, se dau explicaţii amănun primă convingerea că obiecti cindu-i pe preşedintele Consi rilor observatorilor politico — neză. lui de Stat. Ciao Kuan-hua,
ţite în leqătură cu profilul si vele industriale vizitate oferă liului de Stat, Nicolae HAGA 30 (Agerpres) — provinciale Siem Reap, Kom- După cum s-a mai anunţai, ministru adjunct al afacerilor
capacitatea producţiei fabrici un argument în plus pentru Ceauşescu, şi pe Şahinşahul M arji au luat sfîrşit la Haqa pong Thom şi Komponq Cham, citeva mii de patrioţi khmeri, guvernul R.P. Chineze a hotă externe, şi alte persoane ofi
lor aflate In funcţiune. Preşe prospectare de noi posibilităţi Iranului. Mohammad Reza lucrările celui de-al doilea relatează aqentia France Prcsse care atacă fără încetare din rit. potrivit indicaţiei preşe ciale, precum şi membri ai
anqa jamentele
la
Referitor
dintelui Consiliului de Stal al destinate dezvoltării cooperării Pahlavi Aryamehr, în Capita Congres mondial al alimenta toate direcţiile poziţiile unită dintelui Mao Tze-dun. să a ambasadei române.
României. Nicolae Ceauşescu, economice romdno-iraniene. la tării. ţiei, iniţiat de Organizaţia Na- m ilitare dîn „coridonil Mc- ţilor m ilitare saigoneze şi ale corde României, penlru înlă Luni seara. Li Cian a oierii
şi Şahinşahului Iranului, Mo La încheierea vizitei în com {itn ilo r Unite pentru agricul k o n q \ agenţiile dc presă sem celor deţinute de armata qe- un dineu. In timpul dineului,
hammad Reza Pahlavi A ry binat, luindu-şî rămas bun He Vizita la Craiova — adău- tură Şi alimentaţie (F.A.O.). nalează că Komponq Cham esle ncralului Lon Noi. turarea urm ărilor Inundaţii Li Cian şi ambasadorul român
amehr, li se prezintă succint la gazde, Şahinşahul Iranului qîndu-se celorlalte prilejuri pe Timp de două săptămini. peste unul din putinele oraşe situate La Pnom Penh un purtător lor. un ajutor In produse in au toastat pentru dezvoltarea
istoricul dezvoltării combina a spus, printre altele : ,,Mi-a care oaspclii iranieni le-au a l 500 de delegaţi din 100 de pe cele două maluri ale fluviu de cuvint a recunoscut că for dustriale si aqroalimcntare in relaţiilor dintre cele două ţări,
tului. vut de a cunoaşte realităţi c- tăr/ ale lumii au analizat pro lui Mekonq care se mai altă ţele patriotice au «ţjpeet fo
plăcut în mod deosebit ceea conomice şi sociale ale Româ încă sub controlul trupelor ad valoare de aproximativ în sănătatea conducătorilor de
Cei doi şeii de stat vizitea ce am văzut aici- Vă felicit bleme legate de lupta îm potri Siem Rcap poziţiile fcsiAoneze 52 600000 mani, inclusiv trans
ză apoi. in maşini, vastul te niei. harnicii săi locuitori, ho- va foametei şi a subdezvoltă m inistraţiei de la Pnom Penh. partid şi de stat români şt
sincer Şi pe noi ne preocupă tărîti să ducă mai departe Corespondentul agenţiei As şi cele ale administraţiei. portul lor.
ritoriu al acestei împărăţii a dezvoltarea industriei chimice. realizările dobindiîe printr-un rii. chinezi.
chimiei, constituită dinlr-o Vă doresc succese tot mai unanim efort de muncă si România a fost reprezentată
spectaculoasă ţesătură de ţevi mari". creaţie — a ilustrat disponi de o delegaţie condusă de prof,
şî rezervoare metalice. Preşe Du,pă un scurt popas la casa Dr. Nicolae Giosan, preşedin
dintelui Consiliului de Stal al bilităţile economice deosebire tele Academici de Ştiinţe A
Printre principalele probleme Luptele din Vietnam ul de sud
României şi Şahinşahului Ira de oaspeţi a oraşului, con ale tării noastre, dorinţa de a gricole şi Silvice.
voiul de maşini străbate
din
nului le este prezentată com statornici rcla-|ii de colaborare
plexitatea procesului de pro nou bulevardele Craiovei. în trainică cu |ara pe care o re dezbătute, s-au numărat: a
ducţie, nivelul de înzestrare frumuseţare în ultim ii ani de prezintă Şahinşahul Reza Pah jutorul acordai ţărilor in curs A T L A S
tehnică, ultramodernă, carac o salbă de blocuri construite lavi — colaborarea folosi-toa- de dezvoltare, căile şi posibi
teristică a întregului combinat. cu fantezie arhitectonică şi re deopotrivă popoarelor noas lităţile de sporire a resurselor Q Ciocniri intre forţele patriotice şl uoltă(ile trupe trio ţi in provincia Binh Tuy.
Toate aceste calităţi tehnice, bun qust. Distinşilor oaspeţi tre. destinată a sluji cauzei alimentare, lupla pentru pro lor inamice In Delta Mekonqulul au fost
adăuqlndu-şj hărnicia munci li se adresează saluturi priete păcii, progresului social, rela iecţia rezervelor naturale, in semnalate, de asemenea. în
torilor, constituie o explicaţie neşti, se flutuTă stequlete, bu ţiilo r Internationale, de respect troducerea culturilor de înaltă ultimele 24 de ore, ciocniri MARI INUNDAT»
edificatoare a renumelul de chete de flori. Se aplaudă cu ' şi preţuire reciprocă. productivitate, lupta îm potriva SA1GON 30 (Agerpres) — In ale acestor atacuri s-au aflat intre forţele patriotice şi uni IN NORD-ESTUL INDIEI
care se bucură Combinatul căldură. eroziunii solurilor etc. cursul nopţii de luni spre instalaţiile m ilitare ale trupelor tăţi ale trupelor inamice.
chimic Craiova. atît în ţară. De pe aeroportul oraşului N. POPESCU-BOGDANEŞTI marţi, forţele patriotice din amerîcano-saigoneze din ora In cursul nopţii de luni spre In nord-estuf Indiei, în
cil şi peste hotare, unde se Craiova. oraş care a fost ieri Declaraţia finală a congresu Vietnamul de sud au declanşat şul Ben Tranh, situat la numai mărfi, bombardierele americane stotuf Assam, în urma
exportă produsele sate. o gazdă ospitalieră — în NICOLAE DRAGOŞ lui cuprinde concluzia gene 13 bombardamente cu rachete 57 kilom etri de Saiqon. de tip „B-521' au efectuat mai unor ploi torenţiale s-au
Ca şl în alte momente ale prezenta oficialităţilor lo ADRIAN IONESCU rală că „bătălia îm potriva foa şi mortiere asupra unor poziţii Pe de altă parte, un convoi multe raiduri în zona septen produs mari inundaţii. Po
metei şi a subdezvoltării poale trivit surselor oficiale, pe
fi cîştiqată, numai printr-un fortificate americano-saigoneze. m ilitar american a căzut într-o trională a Vietnamului de sud ste 40 000 persoane se
efort susţinui al comunităţii Printre principalele obiective ambuscadă organizată de pa şl In provincia Binh Dinh. afla, în momentul de fota,
Vizita împărătesei aplaudă călduros pe vizitatoa mondiale''. S-a relevat că recen lârâ adăpost. Se anunţă,
tele cuceriri in domeniile teh
re. le fac o manifestaţie spon
tană de simpatie. nic şi ştiinţific sînl încuraja- de asemenea, că a fost
Muzeul Salului intimpină. Joare în acest sens. dar că r it distrusă recolta de pe în
Iranului in Capitală in după-amiaza aceleiaşi zile, mul inadecvat al dezvoltării tinse suprofefe.
pe împărăteasa Farah In faţa
economice şi sociale şi alte
ochilor se desfăşoară imagi probleme complexe fac ca deo MIŞCĂRI SEISMICE
Maternitatea Polizu, una gă a^wenta . acordată mame nea complexa a salului romă- 5 camdată dc aceste CLCeriri să IN ITALIA
dintre institu ţiile sanitare mo lor ş i^ io ilc j^ ^ ă s c u ti. se des nesc, sinteza unei tăvi întregi nu proiile toate popoarele
del ale Capitalei, a primiit făşoară şi o^% i% J'alo pe cer concentrată pe numai 7 ha. lumii. Declaraţia finală subli Luni au fost înregistrate
marţi dimineaţa vizila împă cetare, învLfcnTirtfi\ ş î - îndru Directorul muzeului. Gheorghe niază că ..dialoqul început Ia in regiunea Catonzaro
rătesei Iranului. Farah, şi a mare. f , Focsa. conduce pe vizitatoare acest congres trebuie conti-nua-l, (Calabrio) trei cutremure
soliei preşedintelui Consiliu Se vizitează apoi complexul prin numeroase gospodării, li deoarece problemele alimenta- de pămînt care au produs
lui de Stal, Elena Ceauşescu. arhitectural de la Mogoşoaia. nele de vîrstă seculară, răs liei şi dezvoltării sînt prea im panică în r/ndul popu
Distinsele vizitatoare erau in In sălile Palatului lui Con punde întrebărilor ce i se a- portante pentru a fî lăsate nu laţiei. Mişcările seismice
solite de Maria Groza, vice stantin Brîncoveanu. care a drescază despre folosinţa unui mai în seama experţilor*. au fost resimfite pe o dis
preşedintă a Consiliului Na dăposteşte astăzi colecţia de obiect sau altuia, despic des- tantă de 20 de kilometri.
tional al Femeilor, de Malek- artă feudală brincovenească, linatia diferitelor începeri, de Pînă în prezent nu ou
ladi Alam, doamnă de onoare numirea unor piese do îmbră fost anunţate victime sau
a împărătesei, şi de alte per vizitatoarele îşi exprimă admi căminte. semnificaţia motive pagube materiale.
soane oficiale române şi ira raţia pentru piesele expuse, lor cane împodobesc un stîlp Remaniere
niene. provenind din vechi tezaure : de pridvor ele. Împărăteasa A 20-A CONFERINŢA
obiecte de argint. tapiserii, Farah admiră armonia culori
La sosire, au venit în înlîm - broderii, sculpturi in lemn, în A LAUREAŢILOR
pinare un grup de medici, in gălbenite tipărituri. indicii lor. fantezia creatorului popu ministerială PREMIULUI NOBEL
frunte cu prof. univ. dr. do ale culturii româneşti din se lar pvozenlă pretutindeni în
acest muzeu, a cărui faimă a
cent Dan Alcssandrescu. di colul X V III. ajuns pînă departe de hota La Lindau, in fondul
rectorul maternităţii, care ta Pe aleile parcului, bucureş- rele tării. vest-germon Baden-Wur-
ce jj succintă prezentară, a a- --teni -veniti-aă -petwarvrf— aici în Cipru temberg, s-o deschis cea
ceslci inşii Iutii unde, pe lin clipe de odihnă şi de9lindere, (Agerpres) de-o „20-a Confe/inţă a
laureaţilor Premiului * No
NICOSIA 30 (Agerpres) — bel'*, în prezen|o o 12
După ce a hotărit numirea savanţi europeni, deţină
lui Ihsan A ii in funcţia de tori ai acestei înalte dis
consilier prezidenţial, preşe
tincţii pont«u cklml». Lti
Ajutoare de peste hotare dintele Ciprului, Makarios, lucrări iau porte 500 de
a anunlat Juni seara o im por
personalităţi ştiinţifice şi
remaniere
tantă
ministeri
studenţi din Anglio, Elve
ală. în cadrul căreia au fost ţia. U.R.SS., S.U.A. şi
redistribuite 6 portofolii.
Ccwnpania de transporturi Austria a donat 130 000 şilingi Havre au donat peste 2 400 R.F.G. Prof. Leopold
aeriene din R. D. Germană. pentru ajutorarea zonelor si franci. Astfel, Andreas Loizides a AHBEMTim Situaţia politici rămine încordată Ruzicka (Elveţia), laureat
„Intprfluq" s-a oierul să trans nistrate din România. Alianţa evanghelică a ora fost numit ministru al co ol Premiului Nobel pentru
porte qratuil. In măsura posi Societatea Caritas din ace şului Ko'lhen a donat t 326 m erţului şi industriei, Pa- chimie in anul 1939, a
bilităţilor. colelclc confinind eaşi tară a donat un nou a mărci, iar Comunilatea tine nayiotis Toumazis — minis BUENOS AIRES 30 (Ager clanşat o grevă generală, acu- recent o întrevedere cu gu menţionat cu acest prilej
obiecte oferite dc cetăţeni jutor. conslind în obiecte do retului creştin Berli-n-Lichten- tru al agriculturii, Andreas pres). — Noua echipă guverna zînd autorităţile de sprijinirea vernatorul provinciei CoTdo- că, între anii 1901 şi 1968,
din R.D.G. pentru ajutorarea îmbrăcăminte în greutate dc berq şi Comunitatea bisericilor Mavrommalis — ministru al mentală din Argentina esle fără rezerve a patronatului. ba. în vederea aplanării aces distincţia a fost acordată
sinistraţilor. circa 15 500 kg, expediat pe evanghelice „Bar.tholomauz“ muncii. Georqe Ioannides — confruntată în prezent cu o Agenţiile de presă infor tui conflict, situaţia de aici se unui număr de 39 savanţi
Inşii Iutii Si cetăţeni din R.D. adresa Crucii Roşii din Oradea. din Ha 1 le au donat 4 300 ministrul justiţiei. Frixos mişcare grevistă de amploare, mează că. deşi preşedintele tă menţine în continuare încor chimişti, fapt care dove
Germana au donat pentru fon Crucea Roşie birmană a do mărci. Potrides — ministru al edu care, po trivii observatorilor rii. Roberlo Levingston a avut dată. deşte importanţa deosebi
dul de ajutorare suma de nat medicamente în valoare Diverse instituţii. întreprin caţiei, şi Nicolaos Rousos — politici de la Buenos Aires,
II 541 mărci. de circa I 237 dolari, pentru deri şi cetăţeni ai R.D. Ger ministru al comunicaţiilor şi datorită im plicaţiilor sale, ar tă a acestei ştiinţe.
Liqa Naţională a Coopera sinistraţii români Medicamen mane. printre care şi VVi11 y lucrărilor publice. Noiî mi putea declanşa o nouă criză CHILE Stare de urgenţă
tivelor şi A jutorului Reciproc tele vor fi transportate gratuit Rulschq, Kuine Niculi.na, ce- niştri umează să-şi preia politică. Situaţia actuală esle FENOMEN CU TOTUL
din Italia a anun(a<t că a ex în România de avioanele Ae- lăteancă română rezidentă in funcţiile cu începere de .la generată de nem ulţum irile NEOBIŞNUIT
pediat o primă cursă cu aju roilot. R.D. Germană, dr. Laura I iulie a.c. m uncitorilor cauzate, pe de o în provincia Antofagasta
toare acordate de cooperatorii Biroul regionalei din Líeoe Schreiber. cetăteancă română, Trei m iniştri Şi-au păstrat parte, de masivele concedieri Un fenomen cu totul
italieni, cuprinzînd medica al Federaţiei generale a mun personalul Farmaciei Humbold'l posturile: SpyTos Kyprlanou făcute în urma închiderii u neobişnuit o fost înregis
mente şi produse lactate. cii din Belgia şi Societatea de dîn Berlin au donat in . total nor importante fabrici, tar pe SANTIAGO DE CHILE 30 După cum a anunţai Juan trat în apele lagunei ce-
Grabler Alexander, repre binefacere „Enlraide Socialis 3 000 mărci. (afacerile externe), Epami- de altă parte din cauza ares (Agerpres). — Guvernul chi Achurra, subsecretar in M i tăjii dogilor, Mii de peşti
zentantul firm elor „Geschmay" te" au donat cile 100 000 Organele competente vesl- nondas Koniodromos (aface tărilor opeiate de autorităţi în lian a decretat luni seara sta nisterul de Interne, noua măsu morţi plutesc deasupra
din Goppmgen şi „V illfo rlh " Iranci belgieni fiecare. Krediel qermane au hotărit să doneze rile interne şi apărare) şi rtndul m uncitorilor şl activiş re de urgentă în provincia A n ră extremă la care a recurs apei infestînd oraşul.
din Ronllinqen — R F. a Ger Bank din Anvors a donat incă un aparat de filtrai apă tilo r politici ce au participat tofagasta, situată la 1 400 km quvernul chilian a fost adopta Oficiul de igienă al
maniei. a dona) suma de 2 50(1 50 000 franci belgieni. Mai din cele ce au fost invorumu- Andreas Palsalîdes (finanţe). nord de capitală. Comandantul tă ca urmare a ciocnirilor din Veneţiei a ajuns la con
mărci. multe firme, cclătenl belgieni tate României. Portofoliu) sănătăţii n-a la recentele greve generale. In primei regiuni militare, gene tre studenţi şi politie la Anlo- cluzia după o anchetă că
Firma „Brilish Oxyqcn" din şi de origine română au donat Cooperativa Friese Coop. fost incă distribuit. Potrivit ultim ele zile, la Cordoba. cen ralul Galvarino Mandujano, fagasta această situaţie s-ar dato
Anglia, a expediat 3 garnituri 48 000 franci belgieni. Hanrietsver. Vcor Zaaizand en observatorilor din Nicosia, tru industrial de importantă a preluat controlul asupra pro Guvernul chilian decretase ra maselor de alge ma
de p/ese combinate pentru su Cetăteanca bulgară de ori- Poolgocd dîn oraşul Leeuwar- noul ministru în acest post republicană, unde se află nu vinciei pentru a asigura apli deja> vinerea trecută. starea rine smulse de pe fundul
dare şi tăiere şi două trans- qine română. Ioana Ion Savo- den (Olanda), a donat 10 000 carea măsurilor legale de de de urgentă în provincia Santia mării, in urma unei pu
formatore pentru sudare cu va, a donat 300 leva şi pături florini- va fi numit in următoarele cleul industriei autohtone de go, unde au avut loc, de ase ternice furtuni, care au
arc electric, destinate fabri pentru ajutorarea sinistraţilor. (Agerpres) zile. automobile, m uncitorii au de cretarea stării de urgenţă. menea, incidente. început să se descompu
cilor care au suferit de pe Clio Gabbuqiani, preşedinte nă degajînd hidrogen
urma inundaţiilor. le provinciei Florenţa, a donat sulfurat. Un comunicat
în numele „G iunlei" suma de
Directorul J. W . Hawkins, 5 000 000 lire Italiene, primarul dat publicităţii joi anun
de la „Save the chîldren fund“ din Padova 1000 000 liTe, pri La 30 Iunie, la Moscova scăderi de >la 4 la 5 puncte, Gamal Abdel Nasser, care ţă că acest fenomen nu
(Anglia), a comunicat că In marul Enzo Baldassi, în nume s-a deschis sesiunea Sovie scăderi, care, cumulate celor face o vizită în Uniunea So prezintă nici un pericol
urma apelului lansat de Comi le comunei Parma f 000 000 li tului Suprem al R.S.F.S.R. de săplămîna precedentă, au vietică, După cum relatează pentru sănătatea popu
tetul pentru măsuTi excepţio La ordinea de zi a sesiunii fi dus la un recul de 32 de agenţia TASS, in cursul con laţiei oraşului. Cu toate
re. şi prim arul Paolo dl Barto
nale în caz de dezastru, s-a lomeo. In numele comunei gurează probleme legate de puncte al indicelui Dow Jo vorbirilor au fost abordate acestea, echipe speciale
colectat suma de 80 000 lire Sulmona — 150 000 lire Ita dezvoltarea industriei locale nes. O serie de analişti de probleme referitoare !a dez ole municipalităţii Vene
sterline. Suma va fi folosi-tă în unele regiuni ale repu bursă pun acest fenomen pe voltarea continuă şi întărirea ţiei ou fost organizate
pentru procurarea şi trim ite liene. Comisia generală a Adunării m iniştrilor de externe blicii, discutarea proiectului seama lipsei unor ştiri în colaborării dintre U.R.S.S. şi
Societatea generală de con pentru curăţirea conalelor
rea de ajutoare în România. din ţările membre ale Organizaţiei Statelor Ame nouluf Cod funciar al curajatoare privind evoluţia R.A.U. în toate domeniile.
strucţii electro-mecanice A ls- de alge şi peşti morţi.
Firmele austriece W. Ko- thom din Paris, Societatea ricane (O.S.A.), care îşi desfăşoară lucrările la W a R.S.F.S.R. şl alte probleme. situaţiei economiei americane. S-a făcut, de asemenea, un
reska, A. Slreller şi Agrex, Delle A l9thom din Lyon. Com shington. a adoptat un proiect de rezoluţie care cere schimb de vederi in leqătură CREŞTE PRODUCŢIA
Asociaţia funcţionarilor Inter pania generală de electricita guvernelor din statele respective .,să faciliteze un 4 0 4 cu situaţia din Orientul A
naţionali de la Agenţia Inter te din Paris şl societatea Cî- schimb de inform aţii susceptibile de a contribui la pre propiat şi cu alte probleme DE AUTOMOBILE
naţională pentzu Energia A to fal au donat cile 10 000 franci venirea şi sancţionarea actelor de terorism şi. în mod M arti a avut loc la Am internaţionale. După cum anunţă pu-
mică din Viena şl cetăţeanul fiecare, pentru ajutorarea zo special, a răp irilor de diplom aţi''. Proiectul de rezoluţie basada sovietică din Viena La Royal Festival Hali j blicotia de specialitate
Vasile Popa. de origine româ nelor sinistrate din România. califică răpirile drept „grave delicte de drept comun" cca de-a 21-a şedinţă de lu din Londra a vut loc un \ 4 0 4 „L'argus de l’automobile".
nă. au donat aproape 21 000 Maria Bărbier din Bruncy a şi recomandă adoptarea de măsuri. După adoptarea cru a convorbirilor sovieto- concert simfonic al Royal : anul 1969 0 fost un an
şilingi. L făcut o colectă în rindul co acestui proiect de rezoluţie s-a cerut Comitetului ju ri americane în problema lim i Phllarmonlc Qrchesira j Campania electorală in ve record în producto mon
Societatea Carltas — Kla- legilor de la fabrica unde lu - dic (nteramerican, unul din organismele O.S.A., să se tării cursei înarm ărilor stra sub conducerea d lrljoru- j derea alegerilor parlamen dială de outomobile. Au
tegice. Următoarea
şedinţă
qenfurt a mai donat îmbrăcă crează şi a donat I 250 iranci. pronunţe, intr-un interval de două tuni, asupra naturii Iul Lawrence Fosler. j tare programate la 5 Iulie in fost construite aproape
minte. încălţăminte, pături, Mni mulţi cetăţeni francezi propunerilor privind combaterea actelor teroriste. va avea loc marţea viitoare. Cipru se apropie de slîrşlt.
saltele şi medicamente In şl de origine română, printre In cadrul programului j Acesta va fi primul scrutin 30 milioane de vehicule.
greutate totală de 4 487 kq. care Jean Munteanu, Doamne ♦ 0 4 au figurat concertele nr. ! organizat in insulă din anul In ce priveşte „elasomen-
care au şl fost expediate în Giry. Vasile Stănescu şl M ar 2 şî nr. 3 penlru plan de ] 1960 cu toate că constituţia tuT producătorilor de au
au
Peste 80 de persoane
România. tin Radu, Jean Claude Fas fost arestate Ia Santiago de Beethovcn, execctate de i tării prevede ca alegerile tomobile, Societatea ame
Biserica evanghelică din quelle. Doamna Brunei din Le Lulnd cuvtntul la sesiunea a ţării este In prezent dlll- parlamentare să aibă loc din ricană „General Motors"
Comitetului parlamentar con cită". El a menţionat că „pro Chile după decretarea dc că pianistul român Radu ; patru* în patru ani. Incidentele continuă să se afle pe
sultativ pentru .aiacerlle ex ductivitatea întreprinderilor tre guvernul chilian a stării Lupu. Concerlul s-a bu- ; ce au avut loc în anii trecuţi primul loc urmată de
Suplimentarea ajutorului acordat de S.U.A. terne, consacrata situaţiei din nu creşte dectt cu foarte pu excepţionale. Luni. noî in curat de o caldă prim ire | intre ciprioţii greci şî turci „Ford" (S.U A.) şi .Vol
Asta de sud-est, ministrul de ţin. ceea ce permite să se pre cidente s-au» produs intre- stu l-au obljqat însă pe preşedin kswagen" (R. F. a Ger
externe al Indici, Swaran supună că producţia indus denţi şi politie în provincia dîn partea publicului lon- j tele Makarios să amîne in maniei). Dintre producă
pentru înlăturarea efectelor inundaţiilor Singh, a subliniat necesitatea trială Şi venitul na|ionat nu Antofaqasta. Cinci studenţi, donez şl de o înaltă a- I mai multe rîndurj scrutinul. torii francezi, Regia Re
retragerii trupelor Statelor U vor spori decit intr-o măsură arestaţi in cursul acestor in preciere a criticilo r mu- ; După cum s-a anunţai la
nite şi ale aliaţilor acestora din mică în 1970*. cidente, au fost deferiţi nault. care a fabricat pe
Nicosia, un număr de
118
din România ţările Indochinci. El a arătat 4 0 4 C urţii M arţiale sub învinuirea zicali. 1 candidaţi ciprioţi greci, repre- ste un milion de automo
că quvernul indian se pronun de port ilegal de arme. zentind cinci partide, cărora bile în 1969, şî-a păstrot
locul opt pe scoro mon
SAN CLEMENTE (C alifor sumă sînt acordaţi sub formă ţă penlru dreptul popoarelor In capitala statului Slerra li se adaugă 23 de indepen dială.
nia) 30 (Agerpres) — (Buleti de împrumut. din această reqiune de a ho Leone, Freetown, s-a deschis 4 0 4 denţi, îşi vor disputa cele 35
nul de ştiri al Casei Albe). — Statele Unite au anunţat, de tărî singure asupra viitorului sesiunea parlamentului. Cu La 30 Iunie, Leontd Brej de mandate de deputaţi tn In ultimii opt ani, ou
Casa Albă a anunţai că pre asemenea, c3 vor da României lor, fără vreun amestec din acest prilej, a fost prezentat Luni, ta Bursa dtn New nev, secretar general al C. C. Parlament. La rîndul lor, 115 fost produse pe glob pe
şedintele Nixon a hotărit să prin programul mondial al afară. noul proiect de buget, care York S-au înreqlslrat noi scă al P.C.U.S., Nlkolat Podgor- candidaţi ciprioţi turci se vor ste 190 milioane de auto
acorde României un ajutor su F.A.O., pral de lapte, uleiuri 4 0 4 prevede alocarea sumei de deri ale cursului acţiunilor, niî, preşedintele Prezidiului \ mobile, care ou venit să
plimentar in valoare de vegetale, făină în valoare de 46 300 000 leoni pentru dez tranzacţiile mentinîndu-se pc Sovietului Suprem, şi Alexci înfrunta tn cadrul unor ale se odouge parcului mon
B 500 000 dolari, conslînd în ce 2 400 000 dolari. După cum se Luind cuvîntu! in cadrul voltarea economică şi socială aceeaşi linie descendentă ce Kosighin, preşedinlele Consi geri separate, pentru ocupa \ dial auto ce cuprindea
reale furajere, praf de lapte, ştie. S.U.A, au acordat pînă a- unei întruniri desfăşurate la a tării. Venitul total al statu a caracterizat săplămîna tre liu lu i de M iniştri al U.R.S.S., rea celor 15 mandate de de \ la î ianuarie 1969 res
cmn un ajutor in valoare de Botogna, ministrul Italian al lui Sierra Leone este apreciat pectabila cifră de
seminţe, medicamente şi alte cută. Numeroşi indici ai bur au avut, la Moscova, convor putaţi rezervate lor prin con \
220 000 dolari A jutorul a fost Finanţelor, Luîgi Pretl, a de la aproximativ 51 milioane de 213 689 559 vehicule
produse necesare pentru a fa transmis prin Crucea Roşie şi clarai că .situaţia economică leoni. sei ncwyorkeze au înregistrat biri cu preşedinlele R.A.U., stituţie. (
ce fală urm ărilor calamitâlîlor. a constat din pături, corturi,
1 500 000 de dolari din această paturi medicamente.
Redacţia îl adminlitralla ilarului i Deva, «tr. Dr. Petru Oroza, nr. 35. Telefoane i 12317 yl 11275. Tiparul i întreprinderea poligrafică Deva. 44065