Page 44 - Drumul_socialismului_1970_07
P. 44
4 DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 4825 3 DUMINICA 12 IULIE 1970
ea
Sărbătorirea celei
Lucrările Adunării Mondiale de-a 49-a aniversări încheierea lucrărilor
a revoluţiei populare Congresului mondial a! ATLAS
a tineretului din Mongolia
oraşelor înfrăţite de la
NEW YORK II ~ Corcs- Lulnd cuvintul tn cadrul ULAN BATOR 11 (Ager-
pnndonu) Aqerprcs. Con dezbaterilor, şeful delegaţiei preş) — La Ulan Bator an „RA-2" SE APROPIE
stantin Atcxandroaic. trans tineretului din România. Va- avut loc simbătă parada mili Leningrad DE BRIDGETOWN
m ite: Primele şedinţe plenare sile Nicolcloiu, secretar al tară ţi demonstraţia oame
ale Adunării Mondiale a ti C.C. al U.T.C., după ce a sa nilor muncii cu prilejul celei Curenţii de coastă pu-
nerelului care (şi desfăşoară lutat iniţiativa O.N.U. privind de-a 49-a aniversări a revo MOSCOVA Jl — Cores cetarea imediată a agresiunii cernici ameninţă să omme
lucrările la sediul O.N.U. din convocarea acestei adunări, luţiei populare din Mongo pondentul Agerpres, Lauren- din Indochina şi pentru obţi sosirea în portul Bridge
New York au fost consacrate a exprimat profundul regret lia. Încă din primele orc ale tiu Dută. transmite : „Una din nerea unei reglementări paş town din insulele Barba
problemelor procedurale. N u pentru faptul că nu s-au asi dimineţii, zeci de mii de problemele cele mai impor nice fn O rientul Apropiat, dos a amborcaţiunii de
meroşi vorbitori. între care gurat condiţii adecvate care locuitori s-au adunat in piaţa tante aflate în prezent în fata pentru a se oferi popoarelor popirus construită şi con
Şefii deleqaliilor tineretului să permită participarea tuturor centrală a capitalei omenirii este cea a securităţii posibilitatea de a-şi rezolva dusă de etnograful norve
din Danemarca. Mali. Sierra organizaţiilor şi mişcărilor In tribuna de Ungă Mau popoarelor", se arată in me singure problemele lor. gian Thor Heyerdahl. Na
Leone. Anqlia. U.R.S.S., Ye de tineret, care duc o luptă soleul Iul Suhe-Bator ţi Cioi- sajul adresat oraşelor, gu Reprezentanţii oraşelor din vigatorul Norman Boker o
menul de Sud. reprezentanţii activă îm potriva rcacliunii si balsan au luat loc J Sambu, vernelor lumii, precum şi or zeci de lări ale lum ii, întru transmis de la bordul am
P.M.T.D.. au tînut să-si războiului. îm potriva impc- preşedintele Prezidiului Ma ganizaţiilor internaţionale de niţi la congres, s-au pro barcaţiunii că o serie de
exprime nemulţumirea tn le nalismuluul. colonialismului, relui Mural Popular al R P. către participanţii la cel de-al nunţai pentru întărirea soli curenţi neobişnuit de pu
g ă tu ră cn procedura de in Mongole, alţi conducători dc şaplelea conqres mondial al darităţii cu oraşele care au ternici impiedică echipa
vitare a unor reprezentanţi al şi neocolonialîsmulul. pentru partid şt de stat mongoli. oraşelor înfrăţite, care a avui avut de suferit de pe urma jul să continue cursa
tinerelului la această reuniu libertate, independentă. Dace După parada militară si loc la Leningrad. calam ităţilor naturale. spre Bridgetown, fopi care
fn şedinţa plenară a con
„In prezent, se subliniază
ne si au propus orqanizarea şi proqres social. Absenta demonstraţia oamenilor mun In mesaj, capătă o mare in- gresului a luat cuvintul, a determinot pe Heyer
mai multor şedinţe plenare, acestor organizaţii, a spus el. cii, a început sărbătoarea scmnătale crearea condiţiilor printre alţi vorbitori. Ion dahl so hotărască omî-
sportivă Nadom. care va dura
penlru a se putea dezbate pe prejudiciază caracterul uni de securitate şi pentru dez Manciuc. primarul municipiu narea mirării în pori.
două zile. Sărbătoarea a fost „Zeul Neptun nu n.» lasă
larg problemele arzătoare ale versal şi reprezentativ al a- deschisă dc J. Sambu, care voltarea colaborării între lui Iaşi. Lucrările uncia din să înaintăm spre sud", a
tinerel generalii. cesloi adunări. a rostit o cuvlntare. toate statele Europei". Sc a cele cinci comisii ale congre
rată, de asemenea, că „unul sului — cea pentru cultură, transmis Baker.
din mijloacele cele mai im tineret $i educaţie, — s-au In momentul cînd Bo-
portante pentru obţinerea desfăşurat sul) preşedinţia lui ker a făcut aceostâ co
păcii trainice în Intrcaqa lu Romeo Bucşa. primarul mu municare, ambarcaţiunea
Comentariul zilei me II constituie încetarea nicipiului Cluj. „RA-2" se afla lo 19 km
est de Barbados. De cînd
cursei înarm ărilor şi dezarma
In şedinţele comisiilor au
rea". luat cuvintul Constantin Mo- O părăsit portul marocan
Participanţii la congres au sore, vicepreşedintele Con Soli. la 1 moi, ea a
străbătut 3 00C de mile
siliului popular al m unicipiu
in
cerul guvernelor să-şi
la încheierea sesiunii O .S J. convocarea cit .mai grabnică lui Craiova. Alecu Costică. (4 825 kilometri).
eforturile
tensifice
pentru
Se relatează că guver
vicepreşedinte al I.R.R.C.S..
nul insulelor Barbados a
a conferinţei qeneral-europe-
din Yokohama, (japonia), demonstrînd pe stră
Muncitori
cretar general al C.S E.A.L.
nc consacrate securităţii $i precum şi Dumitru Hoit, se zile oraşului împotriva războiului din Indochina. ordonat să se menţină o
colaborării dintre ţările con Comunicările $i Intervenţii strînsă legătură radio cu
Aleea care duce la sediul U organism comun. îm puternicit foametei şl mizeriei, şl nu prin tinentului. Ei au cerut, tot le delegaţilor români la con echipajul „RA-2" pentru
niunii Panamericane din Wa cu punerea in aplicare a ho- represiuni, care riscă să le e- odată. să se întreprindă toate gres au fost prim ite cu inte o-î furniza informaţiile ne
shington a fost, timp dc do tărîrilor O.S.A. privind revizu gravezo. măsurile posibile pentru în res de participanţi. cesare ajungerii în sigu
uă săplămini, deosebii de ani irea convenţiilor in vigoare Tratarea celorlalte puncte Premise pentru depăşirea crizei ranţă lo Bridgetown.
m ală; un du-le-vino al şiruri privind acordarea azilului po- de pe ordinea dc zi a oglindit,
lor ncinlrcruptc dc automobile. lilic şi extrădarea. Or, pentru de asemenea, o nemulţumire „AURUL ROŞU"
In caro sc aflau dclegdlii celor majoritatea participanţilor, a- din ce tn ce mai accentuată a Anglia Se va reglementa guvernamentale din Finlanda AL UNGARIEI
23 de state participante la pri doplaroa unul asemenea act a latino-americanilor In legătură
ma sesiune a Adunării genera apărut ca o primă etapă pe n i politica Statelor U nlle fa HELSINKI II (Agerpres). — patru, partiduh.i popular trei. De peste trei veacuri,
le a Organizaţiei Stelelor A drumul creării acelor faimoase lă de lările lor. Tonul a fost Comitelui executiv al partidului iar popular-suodczilor şi libe o fost introdusă in Unga
mericane, bloca, de multe ori „forte im cram ericonc“ pentru dat de sccrdarul general al conflictul între docheri şi de centru din Finlanda a apro ralilor cile unul Două din ce ria boiauo — aurul roşu.
pe zi, circulaţia pietonilor. realizarea cărora Stolele Unite O.S.A., Galo Piaza. care. după bat vineri, cu 80 de voturi pen le 16 posturi guvernamentale fn prezent se cultivă aici
Iniţial, sesiunea fusese con au desfăşurat în 1965—67 o fe re a atras atontla asupra „con tru şl 40 contra participarea vor fi atribuite ulterior. 9 000 ho cu arde» de pe
vocată penlri: 22 iulie la Santo brilă activllate în culisele d iţiilor lot mai grele de acor patroni ? la o coaliţie guvernamentală După cum se ştie. în cadrul core se obţin 40 chîntole
Domingo, dar climatul do in O.S.A. De aceea. londinla dare a îm prum uturilor — ceea de centru-slînga. alegerilor legislative din mar la ho. In ultimii zece
certitudine si tensiune din Re S.l) A dc e da. din nou. hotă- ce creează piedici serioase pe In acosi Ie’, se creează po tie a.c.. nici 'in parlid nu a ani, producţia de boia s-o
publica Dominicană, după sern- rîriln r O S A un caracter care calea dezvoliării continentu LONDRA II (Agerpres). — guvernul premierului Hcalh s-a sibilitatea depăşirii crizei gu reuşit să tn»runească m ajorita mărit de peste 4 ori. ior
Mnul prezidenţial, a determi încalcă suveranitatea statelor lui )alino-ameri;an a subliniat hotărît să intcivină tn acest vernamentale prin formarea u tea parlamentară exportul a sporit de 6 ori.
nat schimbarea, in ultim ul mo membre, s-a lovit do opoziţia „necesitatea unei revoluţii so Şansele unei reglementări ra conflict, oferindu şi bunele o nei echipe ministeriale. care Datorită acestui fapt. cil şl Astăzi Ungaria deţine al
ment. a datei şi locului reu celor mai m ulli dintre dele ciale în Ameiica Latină". Din pide a conflictului de muncă ficii. Un arbilraj guvernamen să reunească sub preşedinţia divergentelor dintre partidele doileo loc in lume în ce
niunii. Dar nici la Washington, gaţi Aceştia au subliniat că ră a Îl e poziţii expuse cu acest p ri Intre cei 47 000 de docheri si tal nu va fi fnsă posibil decit fostului ministru al afacerilor de coaliţie s-a recurs la for priveşte producţio de ar
liniştea nu a lost declină. pirile consti'uie o problemă in lej, într-o problemă sau alta patronat, în vederea evitării dacă se obţine o apropiere In externe Ahii Karjolainen. re marea unui cabinet interimar dei. Numoi în ţările so
Căci, la numai eîlcva zile de ternă. ce trebuie rezolvată dc* s-a desprins totodată londinla. grevei general** hotărită de tre poziţiile docherilor si pa- prezentanţii a nu mai puţin dc de tehnicieni penlru a sc ocu cialiste. in viitorul cinci
la deschiderea reuniunii. in fiecare guvern în parte si nu care se face tot mai simţită in sindicalele pe ramură par din Ironilor. cinci partide politice: social- pa de problemele curente ale nal exportul de boia va
momentul în care participanţii ooate face obiectul unui ocoid rîndurile ţărilor latlno-amerîca- ce In ce mai reduse. M inistrul O apreciere orovizoric arată democrat. popular, liberal, par tării pină la s»abilirea unei în creşte cu 1 600-2 000 tone
sc ocupau de cfeclclc teroris impus Semnificativă din acesl ne şi care cere ca Organiza muncii si productivităţii Ro că în cazul declanşării grevei tidul populai suedez şi partidul ţelegeri între narMdele politice, pe an.
mului în numeroase ţări lat)- nnqhi este declaraţia m inistru ţia Stelelor Americane să fie bert Carr. a declarai in Came generale a docherilor. între care să permită alcătuirea unui
no-americane. lucrările au (os* lui venezueban a! afacerilor folosită *•& n armă de apărare ra Comunelor că patronii au prinderile maritime si portua de centru. guvern permanent IMATRICULÂRI
întrerupte timp de 24 de ore. exlerne. care a arătal că „V e colectivă împotriva dictaturilor refuzat satisfacerea revendică re vor pierde aproximativ 20 Potrivii surselor oficiale, cl- Ultim ul parlid rare şi-a dat
nezuela cere ca măsurile apli impuse şi nu ca un instrumcnl rilor cu caracter economic pre latc de agenţiile de presă, re In ritmul actual al î-
ca urmare a repetatelor ame milioane lire sterline pe săptă- acordul pentru alcătuirea unui
matriculârilor automobile
ninţări telefonice din partea cabile terorismului politic să de dominare si de amestec In zentate de sindicate. mînâ 5 000 de nave vor fi Imo partizarea portofoliilor va pu program guvernamental a fosl lor noi din capitalo Fran
unor... terorişti nord-amcrioanl nu tio folosite ca elemente de treburile inlerue alo statelor in fala gravităţii consecinţe bilizate In porturi penlru o du tea U anunta'ă la începutul partidul de centru ţei, seria „ZZ-75" va fî
Primul din cele 13 puncte de represiune contra unor persoa membre. lor pc care le-ar avea penlru rată nedolerminată. Exporturi săptăminii viitoare, urniînd ca Din cele 200 de mandale din
pe agenda sesiunii, deşi înscris ne sau grupuri care luptă îm economia brilanică o paralizare le britanice vor fi puternic lo social-dcmocraţllor să le revi Parlamentul finlandez, rele epuizata lo sfîrşitul onu-
(n ultimul moment — răpirile potriva dictaturilor impuse, ILEANA DUMITRESCU generala a activităţii portuare. vite. influenttnd serios balanla nă In viitorul cabinet cinci cinci partide deţin o m ajorita lui 1974. Pentru înlocui
de diplomaţi şi de personali pentru libertate. Juslitle şl comercială a tării. locuri, partidului de centru te de 114 locuri. rea sistemului oetuol se
tăţi politice — a concentrat în demnitate“. preconizeozâ două solu
mod deosebit atenţia parli*“*- - Reprezentanţii ţărilor latino* ţii : fie îmatriculoreo ve
Danlilor, Iar dezbaterea Iul a americane au văzul, in schimb, hiculului pe bara siste
scos in evidentă o diversitate în diferitele forme de violentă posturile din economie şt mului britonic (trei litere
profundă a poziţiilor delegaţi de pe continentul lor o expre Veşti din ţările sectorul cultural care necesi urmate de cifre), fie ,.i*
lor. sie a nedreptăţilor sociale, tă o activitate calificată sau matriculorea proprietaru
Dezbaterile asupra acestei pentru rezolvarea cărora O S A. C U R I E R semfcallflcată vor ii atribui lui" (ca în Belgia).
probleme, caro au durat cinci nu numai că s-a dovedit inca te numai cetăţenilor autoh
zile. au antrenat Insă confrun pabilă. dar lo-a stimulat. In toni. AEROBUZ
tări aprige Intre participanţi a tr-un fel. „dînd prioritate baio tană. Diallo Tclli a precizat M inistrul muncii, E. Y. La- „Demarajul" comercial
supra marilor probleme econo netelor şl nu alfabetizării“. O socialiste că urmează să examineze cu kîdi. care a făcut această de al avionului franco-vest-
mice şi socialo ale continen adevărată luptă împotriva tero Preşedintele S.U.A., şefii slatelor pe care le va claraţie. a precizat că tara sa germon „Aerobuz A-30C
tului lalino-american Focarul rismului. a spus reprezentan Richard Nfxon. a avut vizita probleme legate de nu manifestă o atitudine os B" pare promiţător. Pină
disensiunilor s-a concentrai a tul chilian, trebuie începută cu U.R.S.S. - In vederea prelucrării cit mai aproape de vineri la Casa Albă o activitatea OUA şi aspecte tilă fată de străini, dar. dat în prezent, au fost pri
supra problemei creării unul eliminarea cauzelor acestuia, a sursa a unor cantităţi tot mai mari de (¡tei, în Siberia, întrevedere cu secretarul ale situaţiei internaţionale. fiind faplul că din totalul de mite 60 de comenzi, do»
unde rezervele de petrol sînt apreciate la miliarde de general al O.N.U., Secretarul genera) a precizat 300 de mii dc locuri de mun specialiştii aprecioio co
o
se prevede vînzorea
U Thanl.
Ginii« AndreaIU a primit tone, vor fi construite trei mari complexe petrochimice — Purtătorul de cuvînt că scopul misiunii sale con că aproape 80 de mii sînt o 400-500 de aparote în
o mare
la Tobolsk, Tomsk şi Krasnoiarsk. De asemenea, se pre
cupate de străini.
tn
sesiunii
stă
pregătirea
conizează reconstrucţia şi modernizarea complexelor pe al Casei Albe. Ronald Consiliului M inisterial al parte din venitul naţional Statele Unite şi a încă
trochimice de Io Omsk şi Angara. Zîeqlcr, a declarat că în OUA programată penlru -34 iese din tară sub formă de 300-350 in Europa.
mandatul dc a forma noul cadrul convorbirilor au august )a Addis Abeba- valută, ca echivalent al sala I ) DICŢIONAR UNIC
riilo r plăţile acestora.
îndeosebi
fost abordate
situaţia din O rientul A 0 + 0 100 de oameni de ştiin
R. P. MONGOLA - In primele şase luni ale acestui
guvern ¡latían an, în R. P. Mongolă au fost construite 4 700 de adă propiat şf probleme refe 0 + 0 ţă din nouă ţâri au lu
Preşedintele S.U.A., Richard
posturi pentru 2,1 milioane vite. ritoare la activitatea Nixon, a dat vineri publicită M inistrul de externe al crat timp de peste cinci
astro
ani la Dicţionorul
O.N.U.
In acest fel, crescătorii de animale din majoritatea
ROMA 11 — Coresponden te cu Insistentă de oamenii aimakurllor tării au îndeplinit înainte de termen planul ţii o declaraţie prin care pro T urdei, Sabrl Caglayangil, a nomic edita* de Edituro
tul Agerpres, N. Pufcea, trans muncii. de construcţii de adăposturi pe întregul an 1970. clamă ziua de 24 octombrie sosit Ia Bagdad. lotr-o vizită Academiei de Ştiinţe o
mite : Preşedintele Republicii P otrivit mandatului prim it drept „Ziua N aţiunilor Uni oficială de două zile. In R S. Cehoslovace. Noul
Italia, Giuseppc Saraqat, a în din partea preşedintelui repu Secretarul general al Orga te", ce urmează să fie săr cursul întrevederilor cu o- dicţionar,, primul de acest
credinţai la II iulie mandatul blicii. A ndreolti va încerca să nizaţiei U nităţii Africane bătorită In Statele Unite pen moloqu! său irakian. Abdul fel din lume, conţine
de a forma noul cabinet lui stabilească dacă există condi CUBA — De la începutul anului 1966 şi pină in pre IOUA), Diallo Teltf, a sosit tru a marca a 25-a aniversa Karîm Sheîkhali. vor fi abor 4 000 de termeni din os-
G iulio Andreolti, preşedintei»! ţiile necesare reconstituirii u- zent in Cuba au fost pregătit! peste 66 000 de mecaniza la Nouakchott, capitala Mau- re a O.N.U. date o seric de probleme de tronoutico şi 6 000 cu
grupului parlamentar demo- nuj nou guvern cvodriparllt — tori pentru agricultura tării. In anul 1970, în şcolile de ritaniei, prima etapă diotr-un Interes comun privind con vinte folosite în litera -
crat-creşlin din Camera de P.D.C., P.S.I., P.SU. şi P.R.I. mecanizatori vor învâ|a alţi 42 000 de tineri şi tinere. turneu pe care ii efectuează 0 + 0 strucţia unei conducte do gaz turo ştiinţifică despre
putaţilor. Experienţele trecute demon prlntr-o serie de ţări africa motan între nordul Irakului Cosmos. Dicţionarul, care
Excluzîndu-se pentru mo strează că manevrele de cu li Guvernul ttgandez a anun sî Islanbul. cit si unele as va fi editot într-un tiroi
ment, eventualitatea constitui se ar puica face ca lucrurile ne. Intr-o declaraţie făcută ţat că, inceptnd cii luna sep pecte ale cooperării regio de 5 000 exemptore, vo
rii unui guvern monocolor sau să se împotmolească pc neaş R. S. CEHOSLOVACA — In acest an, uzinele „Tesla" la sosirea In capitala mauri- tembrie a acestui an. toate nale. apare in limbile engleză,
a unui aşa-numit „quvern dc teptate tn plasa neîncrederii din Pardubice ¡şi sărbătoresc 50 de ani de Io întemeiere. ruso. germană, franceză.
salvare", care să pregătească şi suspiciunilor, făcînd imposi Lo început, întreprinderea producea numai echipament itoFonâ, sponiolo şi
noi alegeri generale, nu so bilă ducerea ta bun sfîr$il a pentru centrale telefonice. In prezent, aici se produc in cehă.
poate să nu se recunoască mandatului. stalaţii electronice din cele mai complexe, inclusiv posturi „G uvernul suedez consideră propunerea Reprezentanta permanentă a Senegalu
faptul că Giulio Andreolti După cum declara P. C. T„ de radioemisie, aparate radar, maşini electronice de ţărilor participante la Tratatul dc la Var lui la O.N.U. a adresat preşedintelui Con APA POTABILA
moşteneşte o situaţie ce păs forţele democratice trebuie să calcul şi altele. şovia cu privire la tinerea unei conferin siliului de Securitate o scrisoare de pro IN FUNDUL MARII
trează aproape în întregime a lupte continuu penlru a osiqu- ţe qcneral europene pentru problemele se test îm potriva unor noi atacuri ale trupelor
celeaşi contradicţii si diver ra dezvoltarea vieţii democra curităţii ca un aport constructiv Ia dialo portugheze asupra teritoriului senegalcz. In cursul unor cerce
gente de ordin polilico-econo- tice, inclusiv la nivel regio R. P. POLONIA — întreprinderea din Olsztyne a pro gul care se desfăşoară fn prezent privitor La 6 iulie, sc spune in scrisoare, forţele tări, un grup de geologi
mic, caic au provocat demisia nal, provincial sau comunal, dus peste 2 000 000 de anvelope de diferite tipuri. la viitorul Europei", a declarat m inistrul armate portuqheze au bombardat trei sate oi Institutului de biologie
predecesorului sau. Mariano trebuie să înfrinqă orice ten Dacă producţia primului milion de anvelope a durat afacerilor exlerne al Suediei. Torsten senegaleze. provocînd importante paqubo. marino din Veneţia ou
Rumor. Cele două probleme tativă a dreptei şi să acţione 1,5 ani, cel de-al doilea milion a fost produs in numai Numai In comuna Pirinq au fosi distruse descoperit pe fundul mă
principale care au divizat ve ze în direcţia unor ample re zece luni. Nîlsson. M inistrul suedez şi-a exprimai, zeci de case, menţionează scrisoarea. Re- rii, la 600 m de localitatea
rilea majoritate sînt- colabo forme de ordin social $i eco In prezent, de pe benzile rulante ale întreprinderii totodată, speranţa în succesul convocării prczenlanta scneqaleză prolcslează împo Ventimiglia, de pe coasta
rarea socialiştilor pe plan re nomic in vederea realizării de iau zilnic drumul uzinelor de automobile peste 5 000 de şi tinerii conferinţei general europene. triva unor asemenea acte $i cere înceta Rivierei, ta o odîncime de
rea lor*
gional cu partidele de stingă noi convergente între toate anvelope. 34 m, o sursă bogota de
şi aflate în opoziţie $i p rio ri tortele de stingă, laice $1 ca opâ potabilă cu o tem
tăţile in aplicarea unor refor peratură de 19°, avînd un
me economice şl sociale ceru- tolice. debit de 350 litri pe se
cundă. Explootoreo aces
tei surse de „apă dulce"
ridică o serie de proble
me tehnice complicate,
sentimentul de nesiguranţă care or putea fi însă. se
0 „diminuare a sprijinului acordat este alimentat in continuare sneră, rezolvote. In ocest
dc faptul că, aşa cum decla
coz, întreago regiune Ven
ră autorităţile, vor fi opera
te, din aceleaşi motive, noi re timiglia şi-ar vedea solu
ţionate toate problemele
duceri de personal. aprovizionării cu apă, pu
programului spaţial american“ al cărei echifiaj este format ţind dispune de un debit
Nai a spaţială „A)wllo-14",
un
permanent de circa
Edtar
din Alan Shepard,
Mitchell şi SLnart Roose. ur milion litri pe oro.
mează să fie lansată la 31 TELESPECTATORUL SURD
HOUSTON 11 (Agerpres) american'’ şi au drept rezul- si el îngrijorat de perspecti ianuarie 1971. In programul
— Alan Shcpard. comandan (at o scădere a moralului In vele realizării misiunii dc misiunii figurează cercetarea Geofrey Bîroude o soli
tul navei spaţiale ..Apollo- rindul specialiştilor si mun aselenizare. El a precizat că şi explorarea regiunii crate citat poştei franceze re
74", care urmează să fie citorilor angajaţi fn activi scăderea moralului se dato rului Era Mauro, in zona ducerea abonamentului
lansată in direcţia L unii la tăţile . spaţiale. El a expri re. şle reducerilor masive dc căruia trebuia să aselcnizeze. său de televizor cu 50 la
începutul anului viitor, a mat temeri că acest fapt ar personal, ceea ce a creat un nava spaţială „Apollo-13''. sută. pentru motivul că.
declarat fnlr-un interviu că putea afecta pregătirile iu sentiment de nesiguranţă Eşecul misiunii lui „Apollo- fiind surd. nu poate urmă
este îngrijorat de consecin vederea, aselenizării pe carr in rindul celor angajaţi iu 13", in urma accidentului de ri emisiunile televiziunii
ţele reducerilor bugetare o urmează s-o execute echipa activităţi spaţiale. Citcva mii la bord, a determinat, dato decît cu ochii, nu şi cu
perate fn programul spaţial jul său in cadrul misiunii de salariaţi ai N.A.S.A., a rită interesului deosebit pc urechile. Cererea ¡-o fost
american. Shcpard. primul arătat Mitchell, şi-au pierdut care il prezintă Fra Mauro respinsă, motivîndu-se că.
american care a pătruns in ,.Apollo-14“ . pină în prezent locurile dc neputînd auzi, nu pierde
spaţiul cosmic, a arătat că Edgar Mitchell, al doilea muncă, in urma reduce includerea principalelor nimic... dimpotrivă, este
aceste reduceri reflectă o membru al. echipajului navei rilor operate În bugetul spa puncte ale programului ci dc scutit de suferinţe moi
diminuare a sprijinului a spaţiale „Apollo-14,\ a de ţial al S.U.A. zbor tn programul misiunii mori.
R. P. CHINEZA : Lansarea la apă a unui petrolier „Taching nr, 29" cu un deplasament de cordal programului spaţial clarat, la rindul său că este Astronautul a adăugat că „Apollo-ir.
15 000 de tone, proiectat $i lucrat din oţel, fabricat in China.
_________\
Redocţio şi administraţia sforului : Devo, sir. Dr. Petru Groza nr. 35. Telefoane i 12317 şl 11275 Tiporul » întreprinderea poligrafic6 Devo. 44065