Page 45 - Drumul_socialismului_1970_07

u *
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA!

! PAGINA A IV-A

I
Noi dezvăluiri în cazul

¡ Âramburu

!
Vie activitate diplomatică în

Orientul Apropiat !

JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C.R. Şl AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Prezente româneşti peste

1 hotare
5
ANUL XXII. Nr. 4826 MARTI 14 IULIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI ’jHtrNtnM nM tHrtititinitttM rM ttttnHtHttnttM ttHittm tttuuHtiuut.

La „Marmura“ Simeria
I 10000 tone de DE SUI
O • W • •
Se impun masuri energice, I otel peste pian Sub preşedinţia tovarăşului celelalte organe centrale ale publica Turcia ; Acordul de

Nicolae Ceauşescu, preşedin­ Adm inistraţiei de s ta t; De­ colaborare culturală şi ştiin ­
La prima vedere, flecare j tele Consiliului de Stat, a avut cretul pentru modificarea Co­ ţifică dintre guvernul Republi­
operative şi de mare eficaci­ şarjă de oţel scăpată din ; loc o şedinţă a Consiliului de dului aerian. cii Socialiste România şi gu­
Stat. la care au participat ca
Populare
Republicii
vernul
strînsoarea cuptorului oferă j
De asemenea, au fost adop­
vizitatorului neioltlat ace- j Invitaţi m iniştri, conducători ai tate decretele privind aderarea, Congo ; Acordul dc cooperare
eaşl Imagine : o Izbucnire \ altor organe centrale de stat acceptarea sau ratificarea ur­ Ştiinţifică şi tehnică dintre gu­
vernul
Republicii Socialiste
şl preşedinţi ai unor comisii
tate pentru redresare Însoţesc . revărsarea metalu- ; permanente ale M arii Adunări mătoarelor tratate internaţio­ România şi guvernul Republicii
de foc, mil de scinlel care !
nale : Convenţia cu privire la
Nationale.
Democratice Congo; Acorduî
Iul incandescent In drum ul ■
in­
stituţiilor specializate.
său scurt spre oalele uriaşe j Consiliul de Stat a dezbătut privilegiile si im unităţile apro­ comercial de lcngă durată $î
de turnare şl o concentraţie I şl adoptat următoarele decrete : bată de Adunarea Generală Acordul de plăţi de lungă durată
de Intensitate maximă. j Decretul privind organizarea a Organizaţiei N aţiunilor Unite dintre guvernul Republicii So­
Şarja, la a cărei elabora* j şi funcţionarea Comitetului de la 21 noiembrie 1947 ; Acordul cialiste România şi guvernul
In timp ce majorîtateo colectivelor de munco din în­ re am asistat zilele trecute, ; Stat pentru Cultură şî Artă ; asupra privilegiilor şi imunl- Republicii Arabe U nite; Acor­
treprinderile judeţului Hunedoara dobîndesc succese tot a îm plinit activitatea rodnl* j Decretul privind organizarea Şi tăţitor Agenţiei Internaţionale dul de colaborare culturală $f
moi semnificative pe linia îndeplinirii planurilor de pro­ că ce se desiăşoară In cele j funcţionarea Inspectoratului pentru Energia Atomică, apro­ ştiinţifică dintre guvernul Re­
ducţie şi a angajamentelor suplimentare, întreprinderea trei oţelăril ale Comblnatu* j General de Stat pentru Con­ bat de Consiliul G uvernatori­ publicii Socialiste România şl
„Marmura" Simeria se prezintă cu un serios „bagaj" de lui siderurgic Hunedoara, j trolul C alităţii Produselor î De­ lor Agenţiei la I iulie 1959; guvernul Republicii Unite Tan­
restanţe. Aceostâ întreprindere nu şi*a realizat indica­ Cu producţia el s-a reallzaţ j cretul pentru modificarea De­ Convenţia internaţională p ri­ zania.
torii de plan pe primul semestru şi a rămoj cu mari da­ cea de*a I0*a mie tonă de { cretului nr. 654/1969, privind vind eliminarea tuturor forme­ Toate decretele adoptate au
torii faţă de o serie de beneficiari. oţel produsă peste prevede* ; înfiinţarea, organizarea şi func­ lor de discriminare rasială ; fost în prealabil examinate şl
Coutind cauzele acestei situaţi/, ni s-a oferit ca prin­ rile de plan la zl, de la ln~ ■ ţionarea M inisterului Industriei Convenţia consulară dintre Re­ avizate favorabil de comisiile
cipal argument greutăţile provocate de inundaţii. Aşa cepului anului. Şl Încă un j Materialelor de Construcţii, publica Socialistă România şi permanente de specialitate ale
cum ne spunea tovarăşul Soris Răileanu, înginer-şef al amănunt care are darul de a j aprobat prin Legea nr. 49/1969 ; Republica Turcia ? Convenţia M arii Adunări Naţionale.
întreprinderii, calamităţile naturale ou afectat serios gos­ sublinia succesul otelarllor | Decretul privind înfiinţarea de asistentă juridică în materie Consiliul de Stat a exami­
podăria de apă industrială, carierele de la Ruşchiţa şi hunedoren). Producţia spori- { compartimentelor de organiza­ civilă Sî penală dintre Repu­ nat apoi unele cereri de gra­
Moneaso. o serie de drumuri absolut necesare pentru o- tă de oţel s-a realizat cu re şi control in ministere şi blica Socialistă România si Re- ţiere.
provizionareo cu blocuri de marmură şi altele. Circo 12 cheltuieli mal mici, obţlnln*
zile producţia a fost întreruptă sau s-a lucrat cu o capa­ du’ se economii peste plan
citate redusă. In valoare de 5 milioane de j
lei prin reducerea preţului >
Fără a contesta greutăţile provocate de inundaţii, tre­
buie însă subliniat că la această întreprindere se acumu­ de cost. î Vizita in ţara noastră a pre­
lează mereu şi se amplifică o serie de deficienţe tehnico-
organizatorice care aporţin comitetului de direcţie, foru­
lui tutelor şi oltor factori. Chiar în condiţii normale, o
serie de instalaţii lucrează cu capacitateo redusă, iar şedintelui Republicii Africa
curtea întreprinderii a devenit un fel de depozit in care Adunările generale ale salariaţilor
zac zeci de mii de metri pătraţi de dole şi placaj de mar­
mură, din core o parte deteriorată. $i-o pierdut oare
marmura renumele pe care-l deţine de otîtea veacuri ?
Realitatea este alto. Aici, unde se modelează marmura, Preocupări majore pentru Centrală şi preşedintele
nu i se dau forma şi dimensiunile cele mai solicitate de
beneficiari. In ultima vreme, proiectanţii şi constructorii
şi-ou schimbat pretenţiile, iar conducerea întreprinderii
şi forul tutelar nu reuşesc să răspundă acestor pretenţii. guvernului, generalul
Pe baza unor sondaje şi studii cu care au fost de acord
şi unele instituţii centrale core coordoneazp producţia sporirea producţiei de oţel
mormuro, Io întreprinderea simerionă s-au instalat două
linii tehnologice core produc dale mozaicote şi ornamen­
tate A trecut insă o perioadă destul de scurtă şi dalele rurglşti, care contribuie direct de anul 1969. planul a fost în­ han Bedel Bokassa
In secţiile siderurgice
cu loturile mai mari de 30 cm nu se moi caută ! ? Ince- combinatului hunedorean, ale la îndeplinirea tuturor indica­ deplinit ritm ic, în fiecare lună.
a­
pînd din această varo, s-a renunţat ia asemenea produ­ torilo r de plan, au analizat cu la toti indicatorii principali. A ­
se şi se fobrîco dole de 25/25 cm. Tovarăşul loon Mo- colo unde se materializează - il
conu. şelul serviciului de planîficore, spunea cu îngrijo­ aproape jumătate din produc­ deplină răspundere felul în cest fapt se datoreşle în spe­
rare că nici astfel de dale nu sint prea mult solicitate şi ţia de metal a ţării, au În­ care au fost realizate sarcinile cial in tră rii in funcţiune a Convorbiri oficiale
co otore. cele două linii tehnologice lucrează doar cu o ceput adunările generale ale de plan In prima jumătate a celor două cuptoare cu o ca­
anului, făcind In acelaşi
Ump.
porte din capacitate. salariaţilor pentru dezbaterea propuneri preţioase pentru îm­ pacitate de 50 de tone pe M inisterul Afacerilor Externe,
şarjă fiecare, cit şi prin creş­
de plan pe anul
sarcinilor
Spre deosebire de alte unităţi, întreprinderea „Marmu­ 1971. bunătăţirea activităţii, propu­ terea indicilor de utilizare in­ La Palatul Consiliului de silviculturii. Dan Enăchescu, Jacques Topande Makombo,
ministrul sănătăţii. Petru Bur-
ra" primeşte numai îndicotori valorici de plan şi condu­ tensivi şi extensivi. O dată cu Stat au început luni, In cursul lacu, adjunct al m inistrului director al Diviziei Europa-A­
cerea are latitudinea să stabilească sortimentele cele mai Cu competentă şi răspunde­ neri care să conducă la înde­ realizarea sarcinilor de plan dim ineţii, convorbirile oficiale merica In M inisterul Afaceri­
avantajoase. In această situaţie trebuie sondate cu mul­ re, siderurqiştîl — topitorî, plinirea exemplară a prevede­ între preşedintele Consiliului afacerilor externe, lor Externe.
tă atenţie pretenţiile beneficiarilor interni şi externi, una cuptorari, laminatorî, furna- rilo r sporite de plan pentru — în primul semestru au fost de Stal al Republicii Socialiste Din partea Republicii Africa In cadrul convorbirilor au
elaborate în
afara sarcinilor
din căile principale pentru redresareo octivităţii întreprin­ liştl, maiştri si ingineri — au anul viito r. Asemenea adu­ planificate mai mult de 2 000 to­ România. Nicolae Ceauşescu. Centrală iau parte Ange Pa­ fost abordate probleme p ri­
nări generale au avut
şi preşedintele Republicii A-
loc,
derii. dezbătut problemele cele mai lasse. ministru de stat însărci­ vind relaţiile dintre cele două
eficiente care conduc la În­ zilele trecute, la secţia I fur­ ne de otel — colectivul de mun­ irica Centrală, generalul Jean nat cu dezvoltarea, Nestor
nale, laminorul de 800 mm, că al secţiei olelăriei electrice a Dedel Bokassa. state, posibilităţile de lărgire
deplinirea exemplară a sarci­ Kombot-Naguemon, ministrul
TUDOR STANESCU nilor de plan, la creşterea e­ otelărla electrică, fabrica nouă manifestat o susţinută preocu­ Din partea română, la con­ afacerilor externe, Henri-Paul a cooperării şl de extindere a
avanta­
colaborării reciproc
ficientei economice sî îmbu­ de aglomerare, laminoarele pare pentru lărgirea gamei sor­ vorbiri participă Ion Gheorghe Boundio, ministru delegat la joase. precum şi unele aspec­
nătăţirea calităţii produselor. „blum inq" şi de profile fine şi timentale. Maurer, preşedintele Consiliu­ preşedinţia republicii, însărci­ te ale situaţiei internationale
Din înalta răspundere pe uşoare. Participarea activă la dez­ lui de M iniştri, Manea Mănes- nat cu secretariatul guvernu­
(Continuare in pag. a 2-a) care o au fată de soarta pro­ Prezentînd realizările din bateri, izvorîtă din răspunde­ cu, vicepreşedinte al Consiliu­ lui. Bernard-Christian Ayandho, actuale.
C onvorbirile s-au desfăşurat
ducţiei, fată de Sporirea avu­ prim ul semestru — bază reală rea muncitorească si profe­ lui de Stat, Corneliu Mănescu, m inistrul industriei minelor şi într-o atmosferă de prietenie
ţiei naţionale, miile de side- a succeselor viitoare — ingi­ sională fată de realizarea pla­ m inistrul afacerilor externe. geologiei, Jean-Marie Wallo-t, şi cordialitate.
nerul Adrian Popovici, şelul nului, a scos în evidentă şi Cornel Burtică, ministrul co­ m inistrul comerţului, Marie
secţiei olelăriei electrice, a merţului exterior, Bujor Almă- Josephe Franck, m inistrul cu
remarcat în darea de seamă MIRCEA NEAGU şan, m inistrul industriei minie­ problemele sociale, Alberto Depuneri
participarea activă a tuturor re şi geologiei. Ioan Avram, Salo. ambasadorul Republicii
salariaţilor la îndeplinirea ministrul industriei construc­ Africa Centrală In Republica
Socialistă România,
Nicolas
sarcinilor de plan. Deşi în a­ ţiilo r de maşini, Angelo M icu- Awoyamo, secretar general în de coroane
cest an producţia planificată (Componte în pag. a l'O) lescu, m inistrul agriculturii şi
este cu 1.3 ori mai mare fată
Dineu oficial de flori
Preşedintele C onsiliului de guvernului, conducători de in­ In cursul dim ineţii de Ioni.
Refractare de calitate pentru Stat al Republicii Socialiste stituţii centrale. preşedintele Republicii Africa
România, Nicolae Ceauşescu, Au luat parle Ange Patasse, Centrala, generalul Jean Bedel
siderurgie a oferit luni. în saloanele Pa­ Nestor Kom bot-Naguem on. Bokassa, însoţit de celelalte
latului Consiliului de Stat, un Henri-Pau! Boundîo, Bernard- persoane oficiate africane, a
dineu oficial în onoarea gene­ Christian Ayandho. Jean-Marie depus o coroană de flori 1a
A lături de marile colective ce alcătuiesc Centrala In­ ralului Jean Bedel Bokassa,
dustrială Hunedoara, cel 200 de salariaţi al Pabricil de preşedintele Republicii Africa W allot, Marie Josephe Franck Monumentul eroilor luptei pen­
— m iniştri, şi alte persoane o­
tru libertatea poporului sl
*
produse refractare Baru depun strădanii lăudabile pen­ Centrala şi preşedinte al gu­ ficiale care îl însoţesc pe pre­ patriei, pentru socialism.
tru îndeplinirea exemplară a Indicatorilor de plan. Pe vernului. şedintele Republicii Africa
baza folosirii judicioase a capacităţilor productive, prin Centrală. La solemnitate au fost pre­
organizarea superioară a muncii şi respectarea disci­ Au participat Ion Gheorghe zenţi Dumitru Popa, primarul
plinei tehnologice, colectivul fabricii a oţlnut o pro­ Maurer, Paul Niculescu-Mizil, înainte de începerea dineu­ general al Capitalei, Constan­
ducţie sporită de materiale retractare de calitate, con­ Gheorghe Pană, Gheorghe Ră- lui, au fost intonate im nurile tin Slătescu, secretarul Consi­
cretizată în depăşirea prevederilor semestriale cu 4,5 dulescu, V irg il Trofin, 11 ie de stat ale celor două ţări. liului de Stat, general-colonei
Ja­
Vcrdeţ, Emil Drăgănescu,
In timpul dineului, care s-a
la sută Ia producţia globală, 2,4 la sută la marfă vlndută nos Fazekas, Manea Mănescu, desfăşurat într-o atmosferă Ion Gheorghe. prim-adjunct
şl încasată $1 4,4 la sută Ia productivitatea muncii. Dumitru Popa. Gheorghe Stoi­ cordiala, prietenească, pre­ al m inistrului forţelor armate,
Calitatea produselor s-a Îmbunătăţit simţitor, fapt Şeful Marelui Stat Major. Petru
Noul oraş Brad, oraşul minerilor, înglobează toate caracteristicile oraşelor ridicate în reflectat 1n reducerea procentului de rebuturi faţă de ca. Vasile Vîlcu, Ştefan V oi- şedintele Consiliului de Stat, BviTlacu, adjunct al m inistrului
ultimii ani. Modern, frumos, confort deplin. In imagine, vedere din centrul noului oraş Brad. anul trecut cu 12 la sută la cărămizi refractare şi cu tec, Iosif Banc, vicepreşedinţi Nicolae Ceauşescu, şi pre­ afacerilor externe, generali sl
Foto : V. ONOIU 45 la sută la plăci termoizolanle. ai M arii Adunări Naţionale, şedintele Republicii Africa ofiţeri superiori, alte persoane
al Consiliului de M iniştri, mem­
Centrală, generalul Jean Be­
o/îciale.
bri ai Consiliului de Stat şi ai del Bokassa, au rostit toasturi- In fata monumentului era a­
liniată o companie de onoare.
Fanfara a Intonat imnurile de
stat ale Republicii Socialiste
România şi Republicii Africa
Secerişul - acţiune ce necesită o concentrare masivă de forţe $i mijloace Centrală.
După depunerea coroanei de
flori, cei prezenţi au păstrat un
moment de reculegere. Apoi.
oficialităţile africane si române
Strîngerea în cel mal scurt de activitate susţinută şi pen­ teze culturi duble pe 100 ha, dea în vederea organizării au vizitat rotonda monumen­
timp posibil si fără pierderi a tru mecanizatorii de ia C.A.P, pe măsură ce tractoarele de­ muncii şi mobilizării coopera­ tului.
recoltei de păioase reprezintă Orăşlie, care au lucrat în lan vin disponibile, ele vor fi uti­ torilor la acţiunea de recolta­
una din acţiunile de maximă ou patru combine, la balolatul lizate la executarea arăturilor re a orzului.
însemnătate aflate pe agenda paielor cu două prese, -far ce­ şi însămînţarea porumbului în O situaţie cu totul inexpli­ Oaspeţi
lucrătorilor ogoarelor. Impor­ lelalte tractoare s-au folosit la mirişte, cabilă s-a petrecut la C.A.P.
tanţa organizării temeinice a prăşit şi transportul furajelor. Proiitînd de timpul favorabil, Aurel VJaicu- După ce în sea­
muncii în vederea folosirii cu Preşedintele cooperativei. Tra- duminică au fost organizate ra zilei de 11 iulie a.c. s-a ai Capitalei
întreaga capacitate a forţelor ian Nistor, remarca aportul acţiuni la recoltat şi în alte hotărit ca mecanizatorii să fie
si mijloacelor de care dispune deosebit al tractoriştilor Tra- unităţi agricole cooperatiste. prezenţi duminică la lucru cu După o zi petrecută pe lito ­
fiecare unitate csle amplificată ian Moldovan, Ion Dănilă, Ion S-au întîinit însă şi cazuri de cele ţ4 combine aflate la uni­ ralul M ării Negre, după con­
de faptul că. după eliberarea Rusu, Ion Stănculescu şi Ion slabă organizare a muncii, tate. nici unul dintre ei nu vorbirile avute în cursul d i­
terenului de orz şi qriu. tre­ Ştefan, la buna desfăşurare a chiar si de totală lipsă de răs­ şi-a mai făcut apariţia pe mineţii de luni cu preşedintele
buie realizate culturi duble pe lucrărilor agricole de sezon. pundere fată de soarta recol­ la cooperativă. Fată de Consiliului de Stat, Nicolae
o suprafaţă de aproape 7 000 A lături de ei muncesc cu tei. Spre exemplu, cu lóale că la atitudinea intolerabilă a me­ Ceauşescu, preşedintele Repu­
hectare in C.A.P. şi 600 ha in multă tragere de inimă şi coo­ C.A.P. Bretea Straiului s-a lu ­ canizatorilor Ion Bărdaş, blicii Africa Centrală, Jean B*-
LAS. peratorii Saveta Bucur. Floa­ crat la seceriş, dar nu cu for­ Traian Popa, Sabin Tocaci del Bokassa. a făcut cunoştin­
Acordind o alenlie sporită rea Marin, soţii Petru şi V ic­ te din cooperativă, preşedinte­ şi a altora, care nu p ri­ ţa ieri după-aniiază cu uncie
strinqerii recoltei de orz. du­ toria Ponoran şi alţii. le unităţii. Ion Opriţescu, a vesc cu suficientă răspundere aspecte ale industriei Capita­
minică lucrătorii din între­ Paralel cu secerişul orzului qăsit de cuviinţă să se ocupe sarcinile ce le revin in condi­ lei. ale dezvoltării urbanistice
prinderile agricole de stat au — lucrare efectuată pe aproa­ de alte treburi care nu au ni­ ţiile specifice acestui an, con­ si edilitare a oraşului Bucu­
reuşit să recolteze producţia pe 50 ha din cele 75 planifi­ mic comun cu campania de re­ ducerea I.M A. Orăşlie are da­ reşti. In timpul vizitei, oaspe­
de pe mai mult de 150 ha. Cea cate — conducerea cooperati­ coltare. De asemenea, deşi s-a toria să ia măsuri severe, cu- tele african a fost însoţit de
mai mare suprafaţă pe care s-a vei se preocupă îndeaproape stabilit ca în ziua de 12 iulie noscind că orice tărăgănare a Constantin Slătescu. secretarul
efectuat secerişul — aproape de achitarea obligaţiilor către ac., să fie prezent în unilate lucrărilor se soldează cu pier­ Consiliului de Stat. Ion Cosma-
100 ha — s-a înregistrat Ia stat. Pînă ieri s-au predat Ia şi instructorul U.JC.A.P. A le ­ deri substanţiale dc recoltei. prim-vicepreşedinte al Consi­
I.A.S. Orăşlie. De asemenea, baza de recepţie aproape 8 000 xandru Măqureanu, el nu Şi-a Acum, cind orice oră. să mi liului popular municipal
s-a lucrat din plin şi pe tar­ kq orz din noua recoltă, uni­ făcut apariţia nici măcar* pen­ mai vorbim de zile. este hotă-
lalele fermelor din Călan, Bîr- tatea obţinînd prima chitanţă tru a vedea dacă se lucrează, rîtoare pentru soarta recoltei, Mecanizatorul Ioan Colealo, împreuna cu cooperatoarele Victoria
cca, Unirea ş.a. în acest an. Deoarece coope­ să nu mai vorbim de ajutorul asemenea neajunsuri se cer Cazan, recoltează de zor orzul de pe tarlalele C.A.P. din Timpa. Cizmaş şi Melania (Continuaré hr pag., à? 4-a)
Duminică şi ieri au fost zile ratorii au sarcina să însămîn- efectiv pe care trebuia să-l înlăturate cu desăvîrşire.