Page 46 - Drumul_socialismului_1970_07

2 DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 4826 @ MARŢI 14 IULIE 1970

VIAŢA D E PARTID torf, precum şl pentru reda­ ţii C.P.R., I.G.CL., F.T.T.R., tlrvutul unor hotărlrl ale par­
tidului şl guvernului, există
cooperativa
meşteşugărească
rea unor terenuri în clroui-
tul aqrlcol la C. A. P. Sîn- „Munoa colectivă" şi altele multă Inerţie în oe priveşte
LandreJ. De asemenea, s-a au fost într-o oareoaTe mă­ loloslrea unor forme meJ va­
Vorbim zilnic, subliniem Îmbunătăţi stilul de muncă, îmbunătăţit preocuparea faţă sură neglijate. Este, deci, în riate (şi mai actuale) în a­
tort maj insistent necesitatea modalităţile de organizare a de activitatea polilico-ldeo- parte explicabil de ce sarci­ ceastă muncă-
perfecţionării stilului şi me­ transpunerii în viaţă a hotă- loqlcă 5 peste 95 la sută din­ nile reieşite din hotăririle In activitatea biroului co­
todelor de muncfi in tonte ririlo r, de exercitare a ro iu ­ tre comunişti au fost înca­ organelor superioare şi ale m itetului orăşenesc există —
dom eniile de activitate. Se lui conducător •— cu alte cu­ draţi In învălăm lntul de par­ comHeluluJ orăşenesc se o­ şi nu de putină vreme —
Insista Asupra realizării aces­ vinte ceva mal multă recep­ tid, se fac cu mal multă re­ presc in unele din aceste or­ deilci>e<nte In conducerea şl
tei cerinţe ridicate de viată tivitate fată de ajutorul dat. gularitate expuneri şl Infor­ ganizaţii de bază ia nivelul orientarea muncii de primire
im lrucit actuala etapă a dez­ S-au făcut unele progrese — mări In legătură cu sarcinile secretarilor, de ce planurile în ponlid. De tuni de zile, in
voltării societăţii noastre. în comparaţie cu o perioadă economice, disciplina de par­ de muncă ale unor birouri organizaţiile de bază din
Îm bunătăţirile aduse organi­ nu prea îndepărtată — în tid şi de stat, legile şl holâ- se rezumă doar la graficele brlqăzile de la Simeria Ve­
zării vie ţii economice Şi so­ planificarea mu-neii, orienta­ rîrile nou apărute, politica de şedinţe, sau de ce unele che, Cârpiniş, Bîrcea Mare,
ci al-poli tace, creşterea com­ rea &otiw!tâtil spre soluţiona­ internă şi externă a partidu­ adunări qencrale sînt pregă­ Săulcşti, Sîntandrel ale co­
plexităţii problemelor si sar­ rea problemelor esenţiale e­ lui şl statului nostru- tite în pripă. Chiar la birou! operativelor agricole de pro­
cinilor ce trebuie rezolvate conomice, politice si sociale. îmbunătăţirea activităţii po- com itetului orăşenesc intr-o ducţie. nr. 1, 2 şi 3 de la sla-
Impun o preocupare asiduă. t>a C.F.R., revizia de vagoa­
4a toate nivelurile, pentru a ne şi altele munca de întă­
pune pe baze ştiinţifice mo- rire a rtndurllor partidului
daJi-tălile de elaborare a ho­ nu se desfăşoară In mod co­
tărârilor, metodelor de or­ PERFECŢIONAREA STILULUI DE respunzător. Ce a întreprins
ganizare a înfăptuirii lor. Pa biroul com itetului orăşenesc?
planul activităţii politice, a­ Le-a am intit secretarilor res­
ceasta înseamnă exercitarea pectivi la instructaje că tre­
a realităţii, MUNCĂ PRESUPUNE INIŢIATI­
activă, m ultilaterala, cu buie să se preocutpe şi de
competenta dată de cunoaş­ prim irea in partid, a însărci­
terea temeinică nat comisia pentru proble­
a rolului conducător de către mele organizatorice să stu­ verificâ
orqanele şl organizaţiile de dieze această latură a mun­
par-tid. VĂ. RĂSPUNDERE COLECTIVĂ cii in unele organizaţii de Foto i N. GHENA
Orqanele şl organizaţiile bază şl a acceptat mal mult
de partid din judeţ sînt aju­ sau mal pujln justificării© u­
tate In permanentă prin m ul­ nor secretari ai comitetelor
tiple forme — Instructaje, de partid sau al organizaţi­
schi'mbuirl de experienţă, a- în atribuirea de sarcini con­ litico-orqanizatorice îşi gă­ vreme materialele se întoc­ ilo r de bază. Adunârile generale ale salariaţilor
rualize, control, îndrumare la crete m em brilor de partid şi, seşte corespondentul In via­ meau cu puţin timp înaintea Concluzia : In activitatea
faţa locului e-tc., să-şi îmbu­ îndeosebi, In transmiterea cu ţa economică. Unităţile eco­ şedinţelor, astfel că ele nu organului orăşenesc de par­
nătăţească silitul si metodele mai multă operativitate a nomice de pe raza oraşului au putut fi studiate In prea­ tid sînt deficiente la capito­ se extindă la mal m tlte mărci acumulată In cursul acestui an,
de muncă. • să înveţe şi să problemelor ridicate cu p ri­ au îndeplinit sarcinile de labil, ceea ce a dus la lun­ lul munca Şi răspunderea de oteluri folosirea plăcilor ctt şl măsurii® ce 6© vor aplic«,
stăpîneascâ ştiinţa conduce­ lejul instructajelor. Membrii plan la principalii Indicatori, girea duratei şedinţelor şi au colectivă, lipseşte în unele o ra dla pag termoizolanle la turnarea a­ constituie cadrul corespunză­
rii. Un asemenea ajutor m ul­ com itetului orăşenesc au fost cu excepţia întreprinderii influenţat negativ nivelul situaţii operativitatea ; preo­ cestora. tor pentru Îmbunătăţirea con­
tilateral a prim it şi Comite­ repartizaţi să răspundă de „M arm ura" Şi a unităţii de dezbaterilor. Poate aici ar cuparea pentru finalizarea tinuă a activităţii la otelăria
tu l orăşenesc de partid Si- activitatea unor oîqanlzatii industrializare a laptelui. Re­ trebui să caute biroul comi­ unor măsuri elaborate. Multe din propunerile făcu­ electrică.
merla prin analiza făcută de de partid, iar comisiile pe zultate satisfăcătoare s-au tetului orăşenesc cauza pen­ alte aspecte care vizează îm­ te au fost cuprinse In planul
biroul Comitetului judeţean probleme leare cuprind. îm­ obţinui şi in cooperativele a­ tru oare unii membri al co­ In stilul şi metodele de bunătăţirea activităţii Întregii de măsuri Întocmii pentru asi­ In «cest sens est© necesar
de partid asupra stilului si preună cu qrupul de lectori, gricole de producţie. m itetului nu Iau cuvîntul şl muncă ale Comitetulud oră­ secţii. Au relinuţ atenţia. In gurarea îndeplinirii sarcinilor ca aprovizionarea tehnico-ma-
metodelor de muncă lolosite peste 90 de membri ai or- Sint însă compartimente a- de ce participă doar cu pre­ şenesc de partid Simeria es­ special, două elemente deose­ prevăzute pentru anul 1971. terială să fi© îmbunătăţită co­
pentru traducerea 1n viată a qanului şi alţi comunişti cu 1c muncii com itetului orăşe­ zenta la dezbaterea proble­ te necesară o Infuzie de Ini­ b ite : reducerea pierderilor de Sînt propuneri care cuprind, respunzător sarcinilor sporite,
hotărîrilor organelor superi­ experienţă) au trecut la e- nesc şi organizaţii de partid melor analizate. ţiativă. de frămîntâirl pentru metal prin eliminarea staţionă­ dincolo de formularea lor teh­ iar activitatea tehnico-ingine-
oare şi proprii, precum şi fcctuarea unor studii şi con­ unde treburile nu merg des­ Sîn-t deficiente şl In des­ îmbunătăţirea muncii de par­ rilor şi a rebuturilor şi creş­ nicistă, experienţa şl dorinţa rească să se îndrepte In direcţia
prin îndrum ările date de troale privind modul de în­ tui de birne. Să exemplificăm: făşurarea muncii politice în tid. A ju to r a prim it şi va terea tim pului efectiv de lucru. celor care concură direct ia reducerii consumului de metal si
membrii biroului, de colecti­ deplinire a sarcinilor prevă­ Dacă la unele comitete de majoritatea uni-lăţilor econo­ mal prlm-i. De asemenea, ci­ In acest sens s-a menţionai fabricarea otelului. S-au pre­ a îm bunătăţirii proceselor teh­
vele care s-au deplasat cu zute de hotăririle organelor partid şi organizaţii de bază mice şl mal ales în organi­ ne să pună în aplicare aju­ că tn prima parte a anului văzut. printre altele, măsuri nologice. Aceasla, ştiut fiind
reqularitate în localitate. superioare şi cele proprii în mari membrii biroului comi­ zaţiile de b«^ă cu un număr torul prim it — este. Deci procentul de rebut a reprezen­ pentru reducerea duratei medii că In anul c© urmează vor
AjtvuI acesta, Comitetul o- cadrul organizaţiilor de par­ tetului orăşenesc participă mic de membri de partid. Se sint toate elementele nece­ tat 1.45 la sută din producţia a fiecărei şarje, dozarea şarje- % trebui asimilat© ojeluri înalt
răşenasc de partid Simerio, tid de la depoul de locom oti­ cu mai multă regularitate la aşteaptă prea mult Indicaţii recepţionată. cea mai mare lor să se Iacă în raport cu ca­ aliate pentru Industria chimică
majoritatea organelor şl or­ ve. referitor la munco de în­ organizarea muncii, pregăti- pentru a actualiza agitaţia sare perfecţionării aotlvitătii parte din această cantitate pacitatea fiecărui cuptor. în­ şl industria constructoare de
ganizaţiilor de partid din lo­ tărire a rîn d u rilor partidului rc4 şi desfăşurarea şedinţe­ vizuală, a organiza Informa­ de partid. provenind din cauza crăpătu­ cadrarea în graficele de repa­ maşini. Ia un nivel tehnic s i- '
calitate au dovedit şl dove­ în organizaţiile de bază de lor şi adunărilor, la altele rea politică a comuniştilor, rilo r. In această perioadă raţii a cuptoarelor, punerea în milar performantelor obţinut©
desc preocupare pentru a-şl la staţia CF.R. Simerla-călâ- cum sînt cele de la construc­ a oamenilor muncii cu con- I. MIRZA s-au înregistrat multe ore de funcţiune a cuptorului pentru pe plan mondial. Pentru re ali­
Întreruperi la cald şi rece, re- uscarea m aterialului de adaos zarea acestor obiective, otelă­
prezentind 5.15 la sută din tim ­ şi a cuptorului de recoacere, ria electrica dispune de poten­
pul calendaristic. Numai pen­ precum şi extinderea turnării ţialul tehnic şi uman corespun­
tru lipsa fierului vechi au fosl otelului silicios în lingouri zător. fapt care qarantează o
Colamltoţile naturale din rltmul cerut, gttulnd întregul înregistrate 204 ore de staţio­ direct conice, cu; plăci termo- dinamică ascendentă din punct
lunile mai-iunie ou afectat proces de producţie. Vremea nări. iar diversele deiecte me­ izolanlc. de vedere cantitativ şl cali­
întinse zone ole judeţului Hu­ nefavorabilă ne-a adus dificul­ canice şi eleclrice Ia macarale tativ.
In încheierea adunării qene-
nedoara, provocînd serioase tăţi în plus, obligîndu-ne la au provocat 181 ore de sta­ rale, tovarăşei Mircea Pe- Intr-adevăr. colecl .*
daune fondului locativ. Refa­ un moment dat să oprim pen­ ţionări. nescu, inginer şef al sectoru­ muncă al otelăriel ele
cerea acestuia. în paralel cu tru o vreme cuptorul. In aceste Pornind de la aceste de­ lui otelării din C.S. Hune­ a cărei pondere tn i
înfăptuirea noilor construcţii condiţii, toată atenţia ne-am ficienţe, participanţii la dez- doara, remarca : dezbateri­ tării va creşte considr
prevăzute prin planul de stat. indreptat-o spre găsirea unor baleri şi-au axat cuvîntul lor le care au avut loc au sub­ va face dovada price ■
necesită cantităţi suplimentare modalităţi de accelerare a pe problemele cele mai spe­ liniat problemele esenţiale ca­ hărniciei sale pentru a
de materiale de construcţii. uscării. cifice secţiei, făcînd propuneri re conduc la realizarea exem­ cu succes sarcinile pr
Conducerea fabricii din Pri- In acest scop au fost mon­ care vizează direct îmbunătă­ plară a tuturor indicatorilor pentru prim ul an a)
oaz, cel moi Important produ- tate două aeroterme de cile ţirea aprovizionării cu materii pentru anul 1971. Experien|a plan cincinal.
prime şj piese de schimb, pre­
cum şi creşterea productivită­
ţii aqregalelor. Subliniind că In
Cantită(i suplimentarii de anul viilo r sarcinile de plan vor Il E
creşte cu circa 10 la sută, in­
ginerul Adrian Popovici, şelul
secţiei, remarca necesitatea a-
u u • • • fi | • • plîcării unor măsuri eliciente
cărămizi şi blocuri ceramice care să asigure creşterea in­ absenţe şi învoiri, iar o
dicilor de utilizare intensivi şi
însemnată din timpul de
extensivi, cit şi reducerea (Urmare din ppg. .1) e folosită neraţional. In prî.
pierderilor de metal. Reluînd 2 trimestre S-ou înregistrat .
aceeaşi idee — căile principa­ ste 4 600 om-ore abSeiYţe
cător de cărămidă din judeţ, 100 000 Kcal, cu ajutorul că­ le prin' care se vor realiza Paralel cu unele măsuri in core motivate şi aproape tot at
a înţeles acest imperativ, de- rora se usucă zilnic 20 000 prevederile de plan sporite trebuie să-şi spună cuvintul şi învoiri, fapt core denotă preze .
Vedere exterioară de la Uzina „Victoria" Calan. Foto : V. ONOIU punind eforturi vizibile pentru cărămizi. A (ost pus în func­ pentru- anul viito r — maistrul forul tutelar, e absolut necesar ţa unor fisuri in orgonizor
o răspunde solicitărilor tot ţiune, de asemenea, un cazan principal Florian Jurca a re­ să se depună eforturi susţinute muncii. Fără a onolizo în p
moi insistente ale şantierelor cu aburi core utilizează căldu­ marcat : pentru organizarea ştiinţifică a lunzime munco politică de rt
producţiei şi o muncii. Deşi in
— La toate cuploarele se va
să şi rezultatele ei, nu-i lipsit •
In unităţile comerciale : şi organizaţiilor comerciale. ra din jurul cuptorului, reuşln- urm ări In special creşterea ultima vreme s-au întocmit mai interes să amintim doar un s¡
In ciuda timpului nefavorabil,
du-se astfel, ca jumătate
din
a ploilor căzute în ultimul cantitatea de cărămidă trimisă tim pului de funcţionare prin multe planuri de măsuri pentru gur aspect. La gazeta de pert
timp core au dereglat procesul zilnic la ardere să fie uscată reducerea reparaţiilor la rec© lichidarea efectelor produse de te „patronată", după cum scrie
inundaţii şi recuperarea restan­
tehnologic, colectivul acestei numai în acest mod. Conco­ şl la cald. In acelaşi timp tre­ ţelor, ele n-ou fost respectate. deasupra ei, de comitetele de
M ulţi lucrători nu-şi pot trece unităţi a găsit resursele nece­ mitent, se aplică o metodă scurtarea durate! unor faze ale In aceste condiţii cînd se cer e­ partid, U.T.C. şi sindicatului om
buie să se la măsuri pentru
găsit zilele trecute daai 3 arti­
sare pentru o ieşi din impas
nouă de stivuire a cărămizii în
şi pentru a obţine chiar un sistemul felinar care. în pri­ şarjei cum ar îl Teparaţla Şi forturi suplimentare, la între­ cole palide, scrise lo începutul
spor de producţie. Lo slîrşitul vinţa ritmului de uscare, este oxidarea. Pentru reducerea prinderea „Marmura" se înre­ lunii mai şi axate pe nişte pro­
primului semestru, bilanţul se net superioară celei clasice. pierderilor d© metal propun să gistrează un număr mare de bleme generale. E curios Ido üí
examenele la “ prezintă favorabil : fabrica a Recent, a intervenit un fac­ că această gazetă nu spune ni­
mic despre măsurile preconizate
dat peste sarcinile de plan tor nou în activitatea fabricii.
115 000 bucăţi cărămizi şi Aici s-a deschis un şantier ol pentru redresarea activităţii du­
Discutam cu directorul unul sugestii şi sesizări, omul a fost „Nu ştiu preţul". Apoi, către blocuri ceramice. tineretului in codrul căruia pă inundaţii, despre calitatea
ust de alimentaţie publică refuzat, i s-a vorbit u rii şi jiq- o colegă : „A uzi tu, Ani? Cit — Sezonul pentru cărămidă, vor lucra pe timpul vacantei producţiei, despre necesitatea
• in judeţul nostru pc această nilor. lace un film de ăsta?“ . De ne­ de abia ocum începe - ne a- 250 de elevi. Cei de la şcolile respectării angajamentelor şi
• astă, mereu actuală şi Încă Inlîmplarea nu-l singura şi crezut cum înţeleg unii lucră­ troge atenţia losif Borza, se­ profesionale din Hunedoara şi alte probleme.
Insuficient înţeleasă temă : so­ nici intim plăloare. Cînd am tori din comerţ să-şi Iacă me­ cretarul organizaţiei de partid. Simeria şi-au făcut deja sta­ Majoritatea aspectelor b ca­
i citudinea lucrătorilor din co- verificat noi scrisoarea la res­ seria. Fără un pic de respect Sperăm că depăşirile vor fi giul de 15 zile prevăzut, pre- re ne-am referit sînt cunoscute
• iert iată de clientela. taurantul respectiv, am nimerit şi interes fată de cumpărători, şi moi consistente în viitor. dînd ştafeta colegilor lor din atît de comitetul de direcţie, cil
— M-am străduit multă vre- şi mai rău. La intrare ne-a în- chiar fată de propriul clştig. Pentru o realiza cele 7 mili­ Orăştie. De la început s-ou şi de comitetul de partid. Inter­
me'sâ-i obişnuiesc pe lucrătorii tîmpinat o femeie care mătura De ce se perpetuează şi de oane de cărămizi planificate, integrat în ritmul de muncă locutorii noştri regretau că tre­
• lin restaurante şi bufele să agale, ridicînd valuri de praf. multe ori creşte In intensitate precum şi angajamentul ma­ cerut, încredinţîndu-ll-se punc­ buie să vorbească despre un
• pună „bună ziua" clientului Âm vru i să ne retragem, dar această lipsă de solicitudine jorat, conducerea unităţii o tele cheie de lucru, cum sînt impas şi despre restanţe. Recu­
înd intră în local. Apoi, la aveam o problemă de rezolvai. lată de cumpărători ? Iată o luat o serie de măsuri tehnico- cele de Io presare, ardere, noaşterile. fie ele aricit de sin­
plecare să-l poftească să mai Aşa că am ocupat loc la masă- întrebare Ia care răspunsul — organizalorîce care şi-au do­ confecţionarea armăturilor me­ cere şi obiective nu cchlvolea-
■ ină. Astăzi, după cîliva ani, Am aşteptat mult şi bine, am concret şi cu urmări sigure — vedit. încă de pe acum, efici­ talice etc. Prezenta lor aici, ză cu... marmură. Acum ne a-
• spun cu regret, n-am reuşii citit şi recitit ziarul, dar nimeni numai conducerile organizaţi­ enţa în momentul cel mol oportun, f)ăm în perioada cînd şi Io o-
in totalitate. Pur şi simplu unii nu ne-a Întrebat de vorbă. în ilor comerciale îl pot da. Doar — De multă vreme, ne-a de­ o dat un nou impuls activită­ ceosfă întreprindere încep dez­
nu-şi pol deschide gura decît vremea asta, Ia o masă vecină, au la Indemină o diversitate clarat Eugen Chirîlă, şeful fa­ ţii creatoare, oferind garanţia baterile cifrelor de plan pe a-
• lunci cind vorbesc u rii con­ ospătarul Cornel Paveloni pur­ de metode şi forme de educa­ bricii, în unitatea noastră nu că produsele fabricii din Pricaz nu) 1971. Această mare şi im­
ţin ă to rilo r. ta o discuţie interm inabilă cu ţie a lucrătorilor din toate ra­ mai exista o corelare între vor fi întîlnite în cantităţi tot portantă acţiune trebuie să
Ne-am zis că afirm aţiile a- doi clienţi. murile comerţului, insuficient poarte în primul rind amprenta
Ccslca merită maî multă aten- — Cum puteti sta Ia vorbă folosite — dripă cum arată fap­ cele trei etape ale procesului mai mari pe şantierele de unei susţinute preocupări pen­
tehnologic : presare, uscare si
e şi am pornii — cum am cînd localul arată aşa, iar cli- tele pe teren — plnâ în pre­ construcţii ale judeţului. tru găsirea rezervelor care să
l.îcut-o de aii tea ori — prin uni­ cn lii vă aşteaptă? — l-am în­ zent. ardere. Uscarea, realizată pe AL. SANDULESCU asigure îndeplinirea exemplară
cale naturală, nu se făcea în
t st i I e comerciale de di for i Ic trebat pe ospătar. a planului şi angajamentelor din
iro lilu ri. in căularea solicitudi­ — Erau cunoscuţi ŞÎ-» GH. I. NEGREA anul 1970.
nii pierdute a lucrătorilor din Ce să mai motiveze? Adevă­
romert. I.a urma, urmei ce-î rul e că nu-i place meseria şl
titîta greutate în a trece acest nimeni nu se apucă să-l înveţe
examen la solicitudine? Nu meserie. Cînd am întrebat de­ Toate măsurile legislative IIunI prosţ înţelese, asigure
vedem unde-î greutatea pentru spre şeful unităţii, n-a ştiut luate de către statul nostru copiilor lor mijloacele materia­
in lucrător din comerţ în a fi nimeni să ne spună unde este. In u ltim ii ani, menite să asi­ le necesare pentru a-şi pierde
atent. respectuos. corect şi „In tr-o seară — ne scrie gura respectarea cu strictele HSnCTAHA M M I M IC E vremea în localuri, cit şi pc
instit cu clienţii. Doar accasla Alexandru Iordan din Hu­ a norm elor de convieţuire so­ cei care iau apărare beţivi­
r* meseria lui, singur şi-a alc- nedoara (Bulevardul C orvi- cială şi să combată eficient lor turbulent! şi fac haz dc
-o. deci îi place, o practică de nul nr. 13) — am dorit să orice manifestare contrară a­ glumei© proast© pe care aceş­
rlraq. Nu ne vine să credem că consum o halbă de bere cu cestora, au fost prim ite cu sa­ tia le adresează cetăteniloi
• ineva ¡1 obligă să iic ospătar colequl de serviciu, Alexandru tisfacţie de către opinia pu- paşnici. Aceasta pentru că, în­
au vluzător. barman sau şef Unqur. Am comandat şi am blicâ- este i u r m CE HUM suşi Decretul 153 cere colec­
rlc unitate. Ca să nu mai amîn- aşteptat. Cind s-a liniştit spu­ In cuvîntarea rostită de to­ h tivelor de muncă, conduceri­
tjm că accasla e obligaţia lor ma, halbele erau mai mult goa­ varăşul Nicolae Ceauşescu la lor de şcoli, autorităţii tutela­
de serviciu, pentru care iau le l-am atras alentia barmanei. consfătuirea cadrelor de bază re o participare activă la re­
salariu. Mai bine tăceam. A început să din securitate, m iliţie, procura­ tarea cetăţenilor trebuind să sei de lucru cind este nevoit nălătii pe care le prezintă in pensă" le-au bălul crunt, în educarea celor care au săvîr-
Intr-o seară, în jurul orei ne apostrofeze şi să ne jig ­ tură şi justiţie, ca şi in alte poarte In orie© îm prejurare să suporte impertinenta unui relaţiile sociale, o devenit una văzul cetăţenilor Indignaţi, Iar şit contravenţii d© natura ce­
Jl.45, am intrat la restaurantul nească în tot felul. Apoi ne-a acte legiuitoare, a fost sublinia­ pecetea înţelegerii necesităţii parazit, trăind din banii părin­ din componentele profilului cind aceştia au intervenit, au­ lor prevăzute de acest act
„Retezatul" din Haţeg, ne scria luat halbele, pur şi simplu, tă importanta pe care o are respectării unor requli elemen­ ţilor sau pe scama unor afaceri moral înaintat al zilelor noas­ torii de scandaluri s-au sim ţii normativ.
lecent Achim Polverca (bloc reluzind să ne servească şi astăzi, cind toti cetăţenii sint tare de convieţuire Fireşte, dubioase- Cînd sînl investite tre. lezaţi în dreptul lor d© „stă- Fx-istâ astăzi toate posibili-
CI, ap. 91). Am aşteptat 20 de nc-a dat banii înapoi. Am vrut angajaţi înlr-o activitate utilă, pentru omul contemporan — şi sume considerabile în în lru- Necesităţii de a se pune ca­ pîni", prolerînd insulte si> a- iă|ile pentru ca Decar© om să
minute, dar n-a venit nimeni să ne adresăm şefului de res­ crearea unui climat favorabil înţeleg prin aceasta omul a că­ museţarea oraşelor şi satelor păt unor asemenea manifestări menintări. Închisoarea contra­ desfăşoare, p o trivii pregătirii
să mă întrebe ce-i cu mine, ce taurant. dar nu era de găsit, iar efortului constructiv al po­ rui conştiinţă s-a format ca patriei noastre, cînd se dcslă- ce demonstrează o mentalita­ venţională ce li s-a aplicat are Şi capacităţii sale, o muncă u­
doresc. M-am deplasat la bucă- cind am corul condica n-a vrut porului nostru şi eliminarea rezultat al strădaniei de a se şoară nenumărate acţiuni pa­ te înapoiată ii răspunde De­ şi sem nificata blamului pu­ tilă, iar omul est© apreciat toc­
;ărie. In holul dintre bucătărie să ne-o prezinte". din contextul relaţiilor sociale ridica la nivelul exiqenţelor triotice îndreptate în acelaşi cretul 153. Subliniez aici blic. colecli vitaleo neputtnd
şi bor era un ospătar. I-am Cînd am mers noi pe urme­ a cazurilor de indisciplină, de actuale attt profesional, cit şi scop, nu poale fi justificată un lapl deosebii de impor­ tolera asemenea atiludine. mai în raport cu rezultatele
obţinute. De asemenea, au fost
spus că aş vrea să mănînc. le celor sesizate, am fi parazitism, sau de tulburare a moral — primordiale nu sînt comportarea unor elemente i- tant. anume că decretul are fnlr-o situaţie asemănătoare creat© condiţii pentru ca tim ­
„Stai mata la masă că vin ime- vrut să discutăm cu şefii de ordinii publice. anumjte convenienţe moştenite zolale care consideră drept un un accentuat caracter pre­ se allă şl Vasile Arva din De­ pul liber să se identifice cu o
iia t". a fost răspunsul ospăta­ unităli despre importanta ce o Societatea, ca ansamblu de din perimatele „coduri ale act de bravură degradarea bu­ ventiv. Luarea unor măsuri de va. caic a acostat tn dreptul lectură plăcută, un spectacol
rului, p© care am aflat că-l acordă ei acestei probleme, ca­ relaţii dintre oameni, nu poate bunelor maniere". El pretinde nului public, ruperea Doritor natură contravenţională consti­ blocului M t din cartierul G oj- de ţinută sau cu atmosfera re-
cheamă Cornel Mureşan* Am re este solicitudinea şi Ia care, fi concepută fără existenta u­ respectul pentru acele norme şi maltratarea copacilor din tuie un avertisment la adresa du pe o locatară, adreslndu-i conlortonlă a competiţiei spor­
stat încă 20 de minute şi n-a se vede treaba lucrătorii din nor norme care să reglemente­ care să asigure fiecăruia posi­ parcuri. celor care ar li lentali să a- qesturi şi expresii Indecente. El tive.
venit. M-am dus la bucătărie. subordinea lor — şi chiar ei — ze aceste relaţii. In socialism, bilitatea de a-şi petrece în li­ Asistăm şi participăm la un bandonoze definitiv conduita a fost sanclionat cu închisoare Pentru a se asigura tuturor
La întrebarea mea : ce se poale sînt corigenţi, dar nu ¡-am ele se caracterizează prin co­ nişte timpul liber, de a nu fi proces de creştere a conştiin­ civilizată şi să pătrundă în contravenţională. acestor activităţi, dătătoare de
mînca?, o îemeie mi-a răspuns găsit, deşi „programul şefului laborare, prin stimă şi respect tulburai de priveliştea degra­ ţei sociale la care. sub condu­ cîmpul inii acţionai. Consider însă că problema salixlactii durabile. un climat
amabilă şi... nevinovată că nu-i de unitate" qlăsuia că ar fi reciproc, cerinţe indispensabile dantă a unor indivizi fără că- cerea şi îndrumarea partidului, Aslfel, contravenienţii Ghcor- nu poale li rezumată la apre­ prielnic, se impune înţelegerea
bucătăreasă dar că aceasta tre­ trebuit să fie prezenţi. coordonării tuturor potentelor pătii sau de zgomotele insis­ ¡şi aduc contribuţia o plura­ ghe Chira din Deva. Petru cierea dintr-un unghi de vede­ de călre Decare celălean a în­
bui© să li© pe aici. pe undeva. Intrăm la magazinul auto- creatoare în vederea alinqerii tente împrăştiate de sclavii al­ litate de factori. Legea, ema­ Rîşleriu şi Şic lan Crasuc au re sau altul a situaţiei in d iv i­ semnătăţii respectării limsiei
Intr-adevăr, bucătăreasa stătea moto-velo-sport din Piaţa Poş­ măreţelor obiective ale con­ coolului şi aparatelor cu tran- naţie a voinţei întregului po­ fost condamnai! la închisoare duale a celor care au suferit publice şi a ordinii. Această
cu spatele lip it de teracotă, la tei noi. dîn Hunedoara Vrem strucţiei noii societăţi. Relaţi­ /.¡slori. por, este cunoscută, prevederi­ pentru că au provocat scan­ riqorile legii. Cred că întreaga concepţie face porte din tră­
taifas. „Comandă ce vrei să să cumpărăm un film „Orvvo" ile de tip nou dintre membrii Tocmai pentru că imensei le ei liind oxplicale în cadru dal în localurile de alimenta­ opinie publică trebuie să se săturile morale ale omului so­
mănînci că vin eu imediat" — pentru aparatul de fotografiat. societăţii sint prezente în toa­ m ajorilăli a populaţiei ii sînl orqanizat. iar respectarea dis­ ţie publică, considerînd drept simtă chemată spre a lua po­ cietăţii socialiste, iar materia­
a fost replica ei. l-am răspuns Aşteptăm minute în şir, deoa­ te sectoarele vieţii economice străine asemenea manifestări, poziţiilor cuprinse in ca a de­ scuză tapUi! că sc aflau sub ziţie hol.ărîlă îm potriva aclelor lizarea ei contribuie la desfă­
că n-am cui comanda. A rid i­ rece două vînzătoare şi soiul şi sociale, constituind un fac­ ele ies in evidentă prin ca­ venit o chestiune de onoare. influenta alcoolului. Emil La- de pericol social. In asa fel in ­ şurarea armonioasă a vieţii so­
cat din umeri. Abia la ora de unitate, losil Laszlo, stau la tor important al înaintării racterul lor de excepţie, pă­ In acelaşi timp respectarea a­ zăr şi Oclavian Sîrb din Orăş­ cil să se prevină decăderea ciale.
23,30 am reuşit să m.“ nînc ce­ taifas. In sfîrşil. vine o vîn- României pe calea ascendentă tează peisajul armonios a) vie­ celor reguli de comportare ca­ tie. oaifleni in deplinătatea ca­ proqresivă a elementelor cu
va. după nnille ruqămmţi şi zătoaro. căreia ii spunem do­ a progresului şi civilizaţiei. ţii noastre sociale. ic nu sînt prevăzute expres în pacităţilor li/ice , au preferai mentalitate înapoiată sau cu IULIU KUTAŞ
insistente". rinţa „N-am", vine răspunsul Acest lucru este valabil şi Cu deplin temei este indiq- Codul penal sau in alte acte muncii cinstite un mod de via­ caracterul neiormat. Acest lu ­
Ar mai trebui complelat că ci. Insistăm Caută, caută şi in afara sferei producţiei in ­ nat cel care se apleacă opt normative, dar care s-au înce­ ţa parazitar, fiind întreţinuţi cru îi priveşte atit pe părin­ judecător la
atunci cînd a cerut condica de găseşte. întrebăm cit costă. dustriale sau agricole, compor- ore asupra strungului sau me­ tăţenii tocmai datorită însem- de soţiile lor. Drept „recom­ ţii care, în numele unei afec- Tribunalul judeţean Hunedour«