Page 49 - Drumul_socialismului_1970_07

*» *#.
P R O LE TA R I D IN T O A T E T A R IL E . U N IŢ I - V A !

PAGINA A IV-A

Şedinţa Sovietului Suprem

al U.R.S.S.

Luptele din Indochina

Sărbătoarea naţională a Franţei

Curier, Atlas

ANUL XXII. Nr. 4827 MIERCURI 15 IULIE 1970 4 PA6INI - 30 BANI

Demarai industrial în ultimul Vizita in ţara noastră a pre­
\
in întrecerea
semestru al cincinalului

patriotică şedintelui Republicii Africa

Ca şi în întrecerea socia­ Acţiuni energice pentru punerea
listă pentru depăşirea pla­ Centrală, Jean Bedel Bokassa
nului în industrie şi con­
strucţii, oamenii muncii din
judeţul nostru au obţinut,
in prima jumătate a anu­ în valoare a marilor rezerve
lui, rezultate deosebit de Trim işii Agerpres, Mlrcea S. Slot prezentate, apoi, produ­ de care dispune ti norul slat
sele principale care se reali­
promiţătoare în întrecerea lonescu si Nicolae Cretu. zează aici ; benzine cu cifră din centrul continentului alri-
can.
transmit : In cea de-a patra zi
patriotică pentru gospodă­ a vizitei 1n ţara noastră, ge­ octanică ridicată, motorine de
rirea şi înfrumuseţarea neralul Jeon Bedel Bokassa, calitate superioară şi unele Produsele combinai ului pi-
municipiilor, oraşelor şi co­ din economia hunedoreană preşedintele Republicii Africa semifabricate utilizate în in ­ teştean sînt cunoscute in pe­
munelor Din angajamen­ Ceplrală, persoanele care-I în­ dustria pelrochimicâ, printre ste 100 de lări ale lumii.
tul anual de 01,8 milioane soţesc, precum şi Manea Mă- care şi sulful extras prin Tot in această zonă indus­
de lei lucrări ediUtar-gos- nescu, vicepreşedinte al Con­ procedee originale din petro- trială a Piteştiului se face un
podăreşti prin muncă vo­ siliului de Stat. întreprind o lurile sulfuroase distilate aici scur*. popas la moderna fabri­
luntar-patriotică s-au rea­ Activitatea industriala a judeţului nostru a de foloase atit cantitative cit şi calitative. In călătorie prin tară. Oaspeţii In Instalaţii adecvate. că de bere. unitate industrială
debutat in cel de-al doilea semestru cu de­ acest sens se remarcă din nou succesele do­ sînt însoţiţi de secretarul Con­ Gazdele oferă date In legă­ dată în producţie in vara tre­
păşiri la toţi indicatorii planului de stat. Di­ bândite de siderurgîşli in domeniul sporirii siliului de Stat, Constantin Stă* tură cu noile obiective ce u r­ cută. Urmează o dequstarc a
mensiunile şi valorile depăşirilor constituie un producţiei de metal. In prima decadă a lunii tescu, de qeneral locotenent mează a fi construite aici în deliciosului produs, realizat în
I U • A puternic coeficient de asigurare câ planul iulie, la furnale s-a înregistrat zilnic o pro­ Constantin Popa. adjunct al etapa a doua de dezvoltare a 5 sortimente.
Lucrări in va­ ultimului an al cincinalului se va îndeplini ducţie medie de fontă de peste 5 000 tone, şeiului M arelui Stat M ajor, de întreprinderii — Complexul de dustriale piteşlenc. preşedinte­
După vizitarea platformei in ­
directorul protocolului din M i­
cu succes, pregâtindu-se în acelaşi timp con­
diţiile necesare pentru înfăptuirea viitorului ceea ce constituie un record, iar menţinerea nisterul Afacerilor Externe, cracare catalitică — ale cărei le Consiliului popular jude-
lui constantă va
netezi drumul furnaliştilor
instalaţii vor conlribui la valo­
cincinal. spre recuperarea integrală a restanţei. In Tudor Jianu. rificarea 6uperioară « bogăţi­ tean. Gheorqhe Năstase. a ofe­
rit în cinslc3 generalului Jean
loare de peste vorabilă să se materializeze exemplar, colecti­ oţelârii, ritmurile intense se traduc in acumu­ — oraşul Piteşti, ilor petrolitere argesene. Bedel Bokassa un dejun.
Pentru ca această premisă deosebit de fa­
Primul punct al itinerarului
larea de noi depăşiri, astfel câ începind cu
Străbălînd apoi centrul Pi-
vele noastre de muncă, organizaţiile de partid a doua decadă, oţelârii hunedoreni au trecut Pe platforma unde se află tcştiului, oaspeţii ajunq în zo­ In timpul dejunului. pre­
din unităţile industriale, consiliile de adminis­ holărit peste bariera primelor 10 000 tone de amplasate un modern combi­ na industrială din partea de şedintele Consiliului popular
judeţean Arqeş şi preşedinlelp
traţie şi comitetele de direcţie, organele mu­
51 milioane nicipale şi orăşeneşti de partid au datoria oţel peste plan. O cilrâ rotundă - 4 000 tone nat petrochimic, o fabrică de nord a oraşului, unde se aftă Republicii Africa Centrală au
laminate finite - se consemnează peste plan
numeroase unilăti
ale Indus­
neqru de fum şi una din cele.
toastat pentru dezvoltarea
t p -
să intensifice eforturile pentru suplimentarea
si in sectorul de laminoare, datorită eforturi­
producţiei, să acţioneze cu maximă energie lor făcute in prima decadă a semestrului mal mari rafinării petrolifere, triei uşoare • Combinatul de la tiilo r de prietenie si colabo­
oaspeţii din Republica Africa
exploatare şi Industrializare a
şi răspundere pentru punerea in valoare a pentru depăşirea planului cu 285 tone la­ Centrală sint înlim pinati de lemnului, fabrica de bere şl rare. pe m ultiple planuri. în­
tre cele două tărî. pentru pa­
de lei marilor rezerve şi posibilităţi de care dispune minate. Gheorqhe Năstase, preşedinte­ fabricile textile- ce şl Inţeleqere între popoa­
le C onsiliului popular Judeţean
Aceeaşi notă de intensitate caracterizează
economia hunedoreană. Căile şi mijloacele
Se vizitează Combinatul de
re.
pentru a realiza aceste deziderate
sint în­
şi activitatea furnaliştilor de la Călan, care
făţişate cu claritate in cuvîntarea rostită de au suplimentat depăşirile cu incâ 105 tone Argeş, de prim arul m unicipiu­ exploalare şi Industrializare a Apoi, străbălînd pitoreasca
lui Pileşli. Alexandru Popescu,
lemnului, unde
Iau
oaspeţii
tovarăşul Nicolae Ceauşescu la recenta de fontă, precum yir a colectivelor din turnă­ U.V. Călan. Vedere exterioară şi de alţi reprezentant! ai or­ cunoştinţă de procesele tehno- sosea naţională Cimpulunq-
plenară a C.C. al P.C.R. : folosirea mai in­ torii. Chimiştii de la Orăştie marchează de la secţia furnale. ganelor locale de stat. loqice în mare parte mecani­ Rucâr-Bran, oaspeţii s-au în­
Uzat pe judeţ, piuă la 1 tensivă a capacităţilor de producţie, lichida­ constant depăşiri atît în sectorul de prelu­ Foto : V. ONOIU Sc vizitează mai întîi Rali- zate şi automatizate. Aici. ma­ dreptat spre Braşov,
Iulie. 51 215 000 lei, adică rea întreruperilor in procesul de fabricaţie şi crare a maselor plastice cit şi in secţia de năria de pelrol. Întreprindere terialul lemnos provenit din La sosirea în oraşul de la
aproape 83 la sutd din pre- utilizarea maşinilor cu randament maxim, re­ pigmenţi metalici. Demnă de consemnat este intrată In funcţiune la sfirşilul exploatările forestiere ale ju­ poalele Tîmpeî. el au fost sa­
derile anuale. ducerea cheltuielilor de producţie prin mic­ şi activitatea unor colective din ramura ma­ anului trecut. însoţiţi de deţului este transformat în lutat» cordial dp preşedintele
Consiliul popular, depu­ şorarea consumurilor de materii prime şi ma­ terialelor de construcţii. In această perioadă Gheorqhe Pacoste, adjunct al qarniluri de mobilă, placaje, C onsiliului popular judeţean
taţii, cetăţenii din muni­ teriale, ridicarea calităţii produselor. Sinte- cînd şantierele solicită din plin producătorii In pag, a ll-a m inistrului industriei petrolu­ párchele, plăci fibrolemnonse Braşov, Constantin Ctrtînă, ^î
cipiul Hunedoara — unde a tizînd direcţiile principale spre care se cer de materiale, colectivele T.M.C. Bîrcea, l.l.L. lui. si de V ictor Nica, directo­ şi alte produse de alţi reprezentanţi a! orga­
fost. asigurată cea mai ma­ concentrate preocupările, cuvîntarea secreta­ Hunedoara, Orăştie şi Brad sint preocupate rul general al rafinăriei, oas­ Pace o plăcută impresie $n­ nelor locale de stat.
rii ă şi permanentă parti­ rului general al partidului relevă câ : „Tre­ de amplificarea realizărilor la cărămizi, Sferă largă peţii vizitează principalele In­ la expoziţiei permanenle a A tlt 1n judeţul Arqeş rit şi
cipare la muncile patrio­ buie să intensificăm acţiunea de îmbunătă­ blocuri de zidărie şi prefabricate. De aseme­ stalaţii. La tabloul de coman­ combinatului. Are loc d c l o la Braşov, pretutindeni In lo ­
tice — au depăşit prevede­ ţire a organizării producţiei şi a muncii, asi- nea trebuie menţionate eforturile pentru dă al complexului de reform a­ calităţile şl unităţile economi­
rile anuale, cu 2,2 milioane gurînd astfel ridicarea productivităţii muncii redresare pe care le depun forestierii de la de acţiune re catalitică, de extracţie, pre- discuţie asupra posibilităţilor ce vizitate de preşedintele
I dc lei. majorlndu-şl anga­ şi creşterea rapidă a eficienţei economice". U.E.f.L. Orăştie şi Petroşani, unde sarcinile fractionare şi hidrofinare a de cooperare ale României cu Jean Bedel Bokassa, cetăţenii
jamentele în întrecere la Judecat prin prisma acestor sarcini, izvorite deeadale la buşteni sînt depăşite cu 250 mc, benzinei, se dau explicaţii în República Africa Centrală în au făcut o caldă prim ire soli­
10 milioane de lei. din nevoile reale ale economiei naţionale, la lemn de mină cu 95 mc, ¡ar la lemn pentru pentru legălură cu procesul tehnolo- domeniul prelucrării ’lemnului, lor poporului Republicii A fri­
Şi-au depăşit sau reali­ demarajul industrial din noul semestru poar­ celuloză cu 715 mc. qic complet automatizat a) ra­ lemnul fiind o mare bogăţie ca Centrală.
finăriei.
zat aproape integral anga­ tă în numeroase întreprinderi din judeţ- am­
jamentele anuale şi consi­ prenta continuităţii în ritmuri înalte a pro­ intelectualii
liile populare din oraşele ducţiei, a preocupării pentru valorificarea re­
flrad. Orăştie. Deva, Călan, surselor de suplimentare a producţiei, în­ (Continuore in pag. a 2* o)
comunele Vata dc Jos, To- deosebi în acel® sectoare din care economia comunei
ic jti şi altele. naţională este interesată să tragă maximum In aprovizionarea Văii Jiului cu zarzavaturi, legume şi fructe
In localităţile din Valea
Jiului ş-au efectuat, prin
muncă patriotică lucrări fu
valoare de 12.0 milioane de porumb. Cu toate că unitatea Lanţul eforturilor nu trebuie
Ici. din 17 milioane de lei Operativitate maximă şi organi­ nu şi-o realizat planul ia însă-
angajamentul anual. La m înlărl, nici pe suprafeţele
1:tirani a fost deschis fn Stilpi hidra­ cultivate nu se aplică ^‘lucră­
luna Iunie ur şantier al zare temeinică a secerişului! rile de Întreţinere necesare.
tineretului rare ajută la Nepăsarea şl indolenta Işl qă­
edificarea, rasei de cultură, ulici pentru sesc aici o expresie concretă sa aiba nici o veriga slaba!
iar la Petroşani elevii de în cele pesle 40 ha cultivate
Ic licee participă la con­ Să recoltăm in cel cu porumb, pe care nu c-a e­
strucţia noului liceu Prin abataje fectuat încă nici o praşilă
cnutrihuţia In bani şi mun­ manuală. O asemenea situaţie Pentru ca în unităţile de le- joritate a unităţilor am qăsît tlv. toate sortimentele de pro­
că patriotică s-a terminat i oqlindeşte şi activitatea cu qume şi fructe din localităţi­ — fără nici o exaqerare “ o duse ce le avem. Şi avem de
electrificarea comunei Bă­ Abalajele minelor din multe „qoluri" a consiliului de le Văii Jiului să 'existe produ­ adevărata abundenţă de pro­ toate. Orqancîe locale de par­
nită şi sc lucrează la cfcc- Valea Jiului beneficiază de mai scurt timp conducere (preşedinte Inq. A ­ se din abundentă, proaspete duse. Cartofi, roşii, ceapă, var­ tid ş| dc stat ne sprijină în
ţ-jtu'area localităţii Cîmpu extinderea masivă a proce­ i lexandru Dan), care nu între­ şi de bună calitate, se depun ză, fasole, castraveli, ardei iu ­ mod deosebit, se Interesează
!u‘ \'ra(t. deelor moderne de susţine­ prinde măsuri energice, în spi­ eforturi sus|inute. E destul să te. morcovi, qulii, piersici şi In permanenţă de aproviziona­
t ’nJ volum im portaţii de re. Numai In cursul acestui • f v v m 0 m ritu l leqii privind orqanizarea subliniom că întreaqa cantita­ altele. In zilele vizitei noastre rea populaţiei.
muncă patriotică s-a depus an, In dotarea minelor au şi tara pierderi producţiei si a muncii în agri­ te de zarzavaturi, fructe şi le­ „stocul z ile i“ pc Tctea era de O practică bună la C.L.F.
si sc depune, in localităţile Intrat aproape 9 000 stflpl cultură. pentru a obliga po fie­ gume este adusă zilnic din 60 tone cartofi, 00 tone roşii. Petroşani, care se aplică ori
afectate dc calamităţi. Şi a­ hidraulici şi peste 4 100 care cooperator să-şi îndepli­ alte judeţe ale ţării, unele în­ 18 tone ceapă, 50 tone varză, de cile ori este nevoie, este
cestea vor treim i să-şi re­ qrinzl metalice articulate. nească în totalitate îndatoriri­ depărtate, pentru a ne da sea­ 6 tone fasolo verde. 15 tone cea a trim ile rii după marfă n
capete. in cel mai scurt De menţionat că mal mult Acţiunile ce se desfăşoară decit la pierderi insemnale din le fată de cooperativă. Supra­ ma de acesle eforturi. Zi şi castraveţi. 25 000 bucăţi arde» celor mai pricepuţi oameni,
noapte, zeci de autocamioane
timp, faţa pc care au a- i de 50 la , sulă din aceste u* In aceste zile pe ogoarele coo­ producţia de cereale şi la d i­ feţe destul de mari. cuprinse pornesc spre Dolj. Timiş, Bi­ iute etc. Se aşteptau să soseas­ şefii de unilăti cei mai cunos­
au
înlre 15—50 ha, care nu
ctti-n înainte şi, apoi, îm­ : tllaje sint fabricate in ca- perativelor aqricole cuprind minuarea recollei la culturile fost prăşite niciodată manual hor. Covasna, Mehedinţi etc., că ‘ 70 tone carloli, 85 tone ro­ cători. In felul acesta, marfa
preună cu toate oraşele fl | drul Uzinei de utilaj mi- un front larg de lucru. Pe mai duble. Spre exemplu, cu com­ există si la C A.P. Pui. Ginla- pentru a aduce marfă, pentru şii. 20 tone ceapă şi multe al­ — pc lînqă iaplu) că se aduce
salcie judeţului, sd devină • nier Petroşani. mutl de 50 000 ha trebuie să bina aflată la cooperativa a- ga şi Ostrov. a asiqura minerilor, celorlalţi tele. cea mai bună calitate — sc
tot mai frumoase, mai bine ! Concomitent cu creşterea se realizeze însămin[area. se­ qricotă din Lunca M olilor, nu Obţinerea unor producţii oameni ai Văii toate produse­ — Problema nr. 1, problema duce direct la unităţi, se pune
gospodărite. ! producţiei şi extinderea do­ cerişul păioaselor, recoltatul s-a putut intra in lan la tlm - sporite la fiecare cultură, de le de care au nevoie- care ne irămîntă zi şi noaplc, direct la dispoziţia cumpărăto­
Există, deci, un cîmp larg i lăril cu .stilpi hidraulici, s-a furajelor, iar pe alte cîleva ’ pul stabilit deoarece aceasta pe toate suprafeţele, necesită Au trebuit două zile pentru este dc a asiqura pe întreaqa rilor, fără „haltele" acelea mult
relea o aprovizionare cit mai
îmbunătăţii calitatea
aces­
pentru muncile volunlar- : tora, precum ş| qradul lor mii de hectare este necesar nu este prevăzută cu aparatu­ o preocupare mai asiduă şi e- a vedea pe viu reţeaua unită­ bună — ne declară Joan Cos- discutate, prin depozite, care
ra impusă de
să se continue aplicarea lucră­
normele p.c.i.
patrioticc. Există şi rezul­ lorlu ri mai susţinute din par­ ţilor de lequme şi fructe a ma. şeful C.L.P. Petroşani. La sînt numai In detrimentul cum­
tate care dovedesc că pe. i de utilizare în abataje. A ­ rilor de întreţinere a cu ltu ri­ Tot din cauza unor neajunsuri tea organizaţiilor de partid, a m unicipiului Petroşani. Pentru ţoale unităţile noastre am asî- părătorilor.
ţărim gospodăresc se pot ! ceasta sc rellectă, intre al- lor prăsitoare Succesul în e­ existente in activitatea secţiei conducerilor de unilăti, a con­ că ea se întinde de la Bănită qurat un ie) de expoziţii per­ — Marfa. în mod deosebit
de mecanizare care deserveş-
fectuarea întregului volum de
obţine rezultate deosebite (1 fele, fn sporirea producţiei lucrări depinde în mod nem ij­ le cooperativa aqricolă din s iliilo r populare comunale si a la Uricani şi mai încolo, spre manenle. care prezintă cum­ cea cu care lucrăm noi, n-are
in anul 1070. : de cărbune extras pe fieca- cadrelor tehnice. Cimpu lui Neag. In marea ma­ ce căuta In depozite. Ea tre­
j re stilp hidraulic cu 8,7 la locit de modul cum orqaniza- Ţebca combina a stat zile in părătorilor, într-un mod alrac-
: sută fa(ă de anul trecui. ţiite de partid, consiliile de şir neutilizată, la seceriş lu- buie să circule, să fie la dis­
conducere, cadrele tehnice şi crîndu-se doar manual. Aspec­ poziţia cumpărătorilor. Proas­
V_________________________ * î.................................................. consiliile populare comunale tele neqalive relatale denotă pătă, curată, frumoasă •— pre­
Ştiu să acţioneze pentru mobi­ că m ecani/alorii nu s-au pre- ciza tovarăşul Cosma. Cînd
lizarea si folosirea deplină a qătit cu răspunderea cuvenită vor înlcleqe acest lucru toti
potenţialului uman şi material ppntru a face la|â sarcinilor lucratorii noştri, cînd vor în-
existent. ce le revin in acluala campa­ ţeleqe că sini puşi în slujba
Deoarece tim.pul a devenit nie. populaţiei, a m inerilor care
excesiv de călduros, ceea ce Deşi orqanizarea in flux muncesc in edîncurile pămin-
determină qrăbiroa stadiului continuu a recoltatului csle o tuluî, pe care trebuie să-i ser­
de coacere a lanurilor de pă- sarcină principală ce trebuie vim în mod exemplar, vom fa­
Joase. o deosebită atenţie se Inlăpluilă de conducerile ce, Intr-adevăr, un comerţ ca­
impune să se acorde organi­ C.A.P., I M.A. şi cadrele tehni­ re să satisfacă în totalitate.
zării temeinice a secerişului, ce. se constată câ acţiunile în­ în piaţa din Petroşani, uni­
astfel Incit acţiunea să se poa­ treprinse pentru eliberarea te­ tăţile de lequme, zarzavaturi
tă realiza fn cel mai scurt renului de paie Şi snopi sînt Si fructe îmbie. Aşezate în lăzi,
timp şi fără pierderi. In u lti­ destul dc anemice. Ca urmare, îm prejmuite dc verdeaţă, sor­
mele zile se remarcă o creş­ deşi secerişul s-a efectuat pe tate, roşiile, cartofii, varza,
tere considerabilă a numărului suprafeţe Insemnale, realizările ceapa ele. ademenesc qospo-
unităţilor cooperatiste în care la arături şi însămîntări în dinele, care pleacă mereu cu
s-a trecut cu forte sporite la mîrîşle se qăsesc încă sub sacoşele pline. Am văzut aicî
recoltatul orzului, feri. tovară­ semnul întrebării. vînzătorî deosebit de interesat)
şul Traian Cristoî, preşedinte­ fn satisfacerea cerinţelor popu­
le Consiliului popular comunal ★ laţiei. alerqînd de la o tarabă
Băcia, ne-a informat că la la alia. pentru a oferi, a vin­
C.AP. Timpa, Pelreni. Totia Paralel cu inlensificarea rit­ de. a prezenta. Şi asemenea
s-a terminal seceratul orzului, mului la recoltat ş» insămin- unilăti am văzul la Petrila. la
iar la C.A.P Băcia s-a strîns tarea culturilor duble, eforturi Vulcan şj Lupcni, în Uricani
de pe mai mult de 60 la sulă. deosebite se cer a fi depuse Am qăsil insă şi altfel dc u-
din suprafaţa aliată In cultu­ la întreţinerea porumbului si nităli. dc unde cumpărătoarei®
ră. Acest lucru permite ca e­ cartofilor. Un exemplu pozitiv nu Ies întotdeauna mulţumite.
forturile să fie îndreptate spre în această privinţă îl oferă Gestionarul Kacso Karoly. uni-
eliberarea terenului şi însS* C.A.P. Hatcq. unde. cu excep­ lalea 20. Petroşani, sc plînqe
mînlarea culturilor în mirişte ţia a 7 ha, s-an aplicat cite < ă nu arc cumpărători. Ar pu­
De asemenea, la C.A.P, Hatrq. ica vinde orice, penlrn ră
Poşlcana. Tolesti. Silvaş etc.. două praşile mecanice şi ma­ marlă are Cum o arc ? c o
se înregislrează o creştere sim­ nuale pe întreaga suprafaţă o-
ţitoare a vitezei de tucru de cunată cu planlc prăsitoare GH. I. NEGREA
la o zt la alta. Spre deosebire. cooperatorii
Sînt Insă şi unilăti unde se
Paste dealuri şi văi, lunîcutarul cară neostenit comorile întîlnesc o serie de deficiente din salul R ti si manifestă o Mecanizatorul loan Dănilâ lucrînd la lecollatul orzului pe ogoarele C A.P. din Orăştie.
scoase din adincurî. privind folosirea comhinelor ine.vplitabilă lipsă de răspun­ Foto : N. GHENA (Continual în pog. o 3-a!
la recoltai, ceea ce nu duce dere lată de soarta recoltei de