Page 5 - Drumul_socialismului_1970_07
P. 5
!»//////(
P R O LE TA R I D IN T O A T E Ţ Ă R IL E . U N I Ţ I - V A ! 5
PAGINA A rV-A
i
m Lucrările Conferinţei
internaţionale pentru educaţie
! m Noi legi menite să asigure
restabilirea calmului în Irlanda i
I de Nord
m Comentarii privind aderarea i
la Piaţa comună a celor patru
ţări candidate i
ANUL XXII. Nr. 4816 JOI 2 IULIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI înr/tnrrw rrrt/M /rnirtrtt"*"”“1*"* »■>
Timpul este prielnic. Toate forţele şi Şahinşahul Iranului,
Raza Palilavi
mijloacele să fie folosite cu randament şi Împărăteasa Farah şi-au încheiat
maxim la executarea lucrărilor agricole! vizita oficială in România
M iercuri dimineaţa s-a în dau qlas sentimentelor unani României şi Iranului, în onoa
rea înalţilor oaspeţi se
Iraq
ÎNTREŢINEREA CULTURILOR - ACŢIUNE CARE RECLAMA O ORGANIZARE TE cheiat vizita pe care Şahin- me de stimă si preţuire pe ca 21 de salve de artilerie. îm
re poporul român Ic nutreşte
MEINICA A MUNCII Şl MOBILIZAREA SUSŢINUTA A COOPERATORILOR LA şahu) Iranului,' Mohammad preună cu preşedintele Consi
Rez.a Pahlavi Aryamehr, şi îm lată de poporul iranian.
LUCRU. părăteasa Farah au lăcut-o în La ceremonia plecării, pe liului de Stat, Nîcolae
Contribuţie de seamă !a spori ţara noastră, la invitaţia pre Aeroportul internaţional Bucu- Ceauşescu, Şahinşahul M o
55,4 LA SUTA - UN PROCENT NESATISFACATOR LA CULTIVAREA LEGUMELOR. şedintelui Consiliului de Stat reşli-Otopeoi, se altă Ion hammad Rcza Pahlavi A ry-
amehr salută drapelul.
Cel
rea producţiei de legume al Republicii Socialiste Româ Gheorqhc Mauver, preşedinte doi şefi de stal trec apoi în
RECOLTATUL FURAJELOR NU MAI SUFERĂ NICI O AMlNARE I nia. Nîcolae Ceauşescu. şi a le Consiliului de M iniştri. Emil revistă qarda de onoare.
soliei sale. Elena Ceauşescu. Bodnaraş. vicepreşedinte al
In la ţ o cooperativei a gricole din Dobro ilo u o m ultitudine Consiliului de Stat, llie V er Şahinşahul Iranului şi Impă“
• Lucrătorii oqoarclor sc gă culturilor nu rellectă nici pe cartofi pe care nu s-a aplicat de problem e privind intensificarea eforturilor pentru icfa re re o p o Drumul spre aeroportul O- de!, prim-vicepresedintc al răleasa Farah îsi iau rămas
sesc intr-o etapă decisivă pen departe posibilităţile existente. nici o praşilă. Asemenea si te n ţia lu lu i pioductiv, care a fost ie rio i ofeclat de revăuaroa topeni cunoaşte o vie anima Consiliului de M iniştri. Geor bun dc la şefii misiunilor d i
tru soarta producţiei agricole. Ca dovadă, deşi în jumătatea tuaţii sc inlîlnesc la C.A.P. M ureşului. In lie a cţiun ile urgente ie înscrie şl preocuparea pen lic. Este ora nouă şi n-n sfert. ge Maeovcscu. prim -adjunct al plomatice acreditaţi la Bucu
tru redrosoiea g ră d in ii de legume
Volumul lucrărilor cc trebuie a doua a lunii iunie, condiţiile Rapolt, Vaidci. Băcia şi in alic Pentru o contribui la asigurarea unor product*:« cil moi mari Maşina oficială în care sc a m inistrului afacerilor externe, reşti şi de la persoanele o fi
efectuate în cimp a luat pro climatice s-au ameliorat sim unităţi. de legume de pe Cele 14 h e d a te a fla te în cultura, silnic, a lă tu ri flă conducătorii celor două membri ai C onsiliului de Stat. ciale române aflate ta aero
porţii neaşteptate. calamităţile ţitor, la însămîntalul culturilor Cu toiul nesalisfăcător se de c o o p o a lo ri, particip ă un însemnat număr de elevi şi tineri ţări, preşedintele Consiliului ai guvernului, conducători de port. Un grup de copii oteră
naturale lăcînd ca multe ac nu s-au realizat nici 70 de desfăşoară acţiunea dc însâ- la esecutarea lu cră rilo r de întreţinere. In codrul cooperativei »-a de Stal al României. Nicolac instituţii centrale şi organiza suveranilor buchete dc flori.
o rg a n ita l un şantier local da munco patriotică, fiin d sta b ilit, de
ţiuni să sc suprapună. Astfel, procente, răm inind ca lucra mintace şi plantare a legume ro tfe conducerea C.A.P. şi com itelui comunal al U.T.C., un program Ceauşescu. si Şahinşahul Ira ţii obşteşti, qenerali şi oiiţcri
in perioada actuală se fac in- rea respectivă să se efectueze lor. Pină la îndeplinirea pla concret de muncă pentru tin erii care iau porte la a cţiu n ile co nului, Mohammad Rcza Şahinşahul Aryamehr şi
de
se întreprind in legum icultura. Astfel,
săinînţări şi rcinsămînlări pe pc mai mult de 6 000 hectare nului au mai rămas de c u lti cooperalivei muncesc cu m ultă tragere de cilovo iile in grădina Pahlavi Aryamehr, părăseş superiori. sofia sa îşi iau rămas
inim ă lin e ri ca : M a
terenurile calamitate, se exe pentru îndeplinirea planului. vat peste 500 hectare cu var riana Stoniş, M onieo Kromek, Rodica Fârău, Livîu iurcon. Leonico te reşedinţa rezervată dis Sînt de faţă Pavcl Si lard. bun de la preşedintele Consi
cută prăşitu! porumbului, car Cea mai mare răminere in ur ză. sfecla, morcovi, fasole, Parc aş, A urelia M iron. Romulus Baba, Lidio Boroş, precum şi tinşilor oaspeţi. Mii de cetă ambasadorul României în Iran, liu lu i de Stat. Nîcolae
tofilor, sfeclei şi legumelor. se mă se semnalează la cultura castraveţi etc. Rău este însă a lţi elevi de la liceele teoretic, pedagogic şl industriol din D e ţeni, pe care presa şi radio- precum şi Soltan Sanandaji. Ceauşescu, si de la soţia sa.
recoltează furajele- De aseme porumbului, unde prevederile că nici lucrărilor de întreţine va şi de Io Şcoala profesională de construcţii din Deva. Prin televiviunea i-aii ţinut la cu ambasadorul Iranului în Repu Elena Ceauşescu, dc la preşe
hărnicia şi priceperea lor, elevii lac dovada unei ¡noile conştiin
nea. este momentul cind tre sînt înfăptuite numai în pro- re a legumelor nu li se acor ţe polriotice, coniribuind pe măsura p o s ib ilită ţilo r lor la in lâ lu - rent cu desfăşurarea vizitei blica Socialistă România şi dintele Consiliului de M iniştri,
buie început secerişul păioa- poîtie de 60 la sută. dă atenlia cuvenită. La coope roroa efectelor negative ale c a la m ită ţilo r naturale. Şaliinşahului şi a împărătesei membri ai ambasadei. Ion Gheorghe Maurer, şî de la
selor şi insămîntatul culturilor Dacă pe unele terenuri nu rativele agricole din Geoagiu. şi le-au adus la cunoştinţă re Pe faţada salonului oficial, celelalte înalte personalilăti
REMUS ROMAN
duble. Concomilent cu aceas s~a putut intra la insămintări 11 ia. Baliz, Sînpetru. Sîncrai activist al Comitetului judeţean zultatele fructuoase ale Sntîl- incadralc de drapelele de stat române.
ta se pregătesc bazele recollei datorită băltirii aipei, era de S-a., gradul de îm lniruienarc a nirîlor dinlre conducerile de ale României şî Iranului. se Din uşa avionului, suvera
anului următor, prin fertiliza aşteptat ca eforturile conduce culturilor prezintă un real pe al U.T.C. stat ale României şi Iranului, află portretele preşedintelui nul Iranului răspunde cordial
rea soţului şi efectuarea ară rilor cooperativelor agricole, ricol de compromitere a recol îşi manifestă satisfacţia lor Consiliului de Slat şi Şahin- saluturilor celor prezenţi la
turilor pe terenurile ce se e li ale cadrelor tehnice şi coope tei. Preşedinţii, brigadierii şi pentru contribuţia pe care a şaluilui. Pe două mari panouri aergport. La ora tO, avionul
berează dc cerealele păioase. ratorilor să fie concentrate in inginerii din unităţile respec ceastă a doua vizită a Şa- albastre sînt înscrise urările ■ decolează. Pînă la frontieră
In silualia nou creată, pen mai mare măsură la întreţine tive se complac în situaţia de hinşahului în tara noastră a „Trăiască pritenia rom âno-ira- avioane ale Forţelor Armate
tru a face fată realizării cu rea in mod exemplar a plan a lăsa ca lucrările să se des adus-o la dezvoltarea re la ţii niană !~ şi „Trăiască pacea şi ale Republicii Socialiste Româ
succes a tuturor lucrărilor a- telor prăşiloare rămase în cul făşoare la voia înlîm plării. lor dinlre România şi Iran. la prietenia între popoare 1“ . nia escortează avionul impe
răspunderea Insămînţări pe terenurile
flale la ordinea zilei, se im tură. astfel ca prin produc Cine altcineva dacă nu aceşti extinderea cooperării între ce Un trompet anunţă sosirea rial.
pune ca în hccarc unitale a ţiile suplimentare cc se pot factori poartă le două slate. Prin urale şi pe aeroport, apoi comandantul
gricolă cooperatistă munca să obţine dc pe aceste suprafeţe pentru soarta producţiei ? qărzii de onoare prezintă ra MIRCEA IONESCU
fie organizată în mod temei să se compenseze o parte din Destul de palide sîm şi rea gesturi prieteneşti. Iluturind portul. In timp cc sînt into GHEORGHE PREDA
nic să sc lucreze din zori şi pngubcle provocare de cala lizările la recoltatul furajelor. calamitate stegulcte, cetăţenii Capitalei nate Im nurile de Stat ale
plnă In hoapte cai toate for mităţi. Din păcate Îiisîî, se In illtjm ele două ' săptâmini,
ţele pe ogoare. O asemenea constată că şi aplicarea pra- coasa I la Iriioliene s-a efec
cerinţă este determinată de şilelor s-a neglijat în nume tuai pe mai puţin de 2 100 Pentru reducerea pagubelor gătirea şi insămin|area su ! Calitate şi etici- j
faptul că rezultatele înregis roase cooperative agricole. Ca heclare. iar la finaţuri natu provocate de inundaţii, la prafeţelor respective. Convenţie consulară
trate în cooperativele agricole urmare, din cele peste 8 000 rale pe numai 764 hectare. cooperativa agricolă din O- In ultimele zile s-a lucrat jenţă în prepararea
la însămîntări şi întreţinerea hectare cultivate cu porumb Menţinerea unui asemenea râştie se acordă o deosebită cu 4 tractoare la arat, iar me
s-au prăsit mecanic prima ritm de lucru afectează în mod atenţie cultivării terenurilor canizatorul Ion Dănilâ a efec I cărbunelui
oară, pînă la 1 iulie a.r.. abia din lunca Mureşului, Pe mă tuat insâminţatuf porumbului, între România şi Belgia
8 831 ha şi manual 3 532 ha. pînă acum această acţiune La fel ea şi harnicul de
îmbunătăţirea cali Este inexplicabilă situaţia că sură ce solul s-o zvîntat, me fiind realizată pe mai mult taşament mineresc de la cea
şi la ora actuală mai există (Continuare in . pag. a 2-a) canizatorii au trecut la pre de 60 de hectare. mal mare exploatare carbo M iercuri, la M inisterul Afa au subliniat importanta Con
tăţii pieselor turnate culturi de porumb, sfeclă şi niferă a |ărll, colectivul cerilor Exlcrne a fost semna venţiei consulare pentru dez
Preparatei Lupenl munceşte lă Convenţia consulară dintre voltarea relaţiilor dc priete
cu abnegaţie şi însufleţire Republica Socialistă România nie dintre România şi Belgia,
Concomitent cu acţiunile pentru obţinerea unor re şi Regatul Belgiei. pentru lărgirea cadrului ju ri
pentru îndeplinirea ritmică a zultate economice de pres Din partea română. docu dic al raporturilor bilaterale.
planului de producţie mun In Valea Jiului vatră a căr tigiu. După cum ne infor mentul a Î6st semnal de N i- La solemnitate au fost pre
citorii şi specialiştii de la bunelui românesc, unde ex drie şi admiraţie de Costache mează tovarăşii V ictor A r- colae Ecobescu. adjunct al m i zenţi Sever Georgescu, adjunct
turnătoriile U. V. Călan, tracţia industrială a diaman Zaharia, Nîcolae Croitorii, deteanu. director, şl Florea nistrului afacerilor externe, al procurorului general, func
sînl preocupaţi şi dc îm tului negru a depăşit vene Se naşte o nouă Cheorghe Piîşleag, Gheorghe Tlqolanu, secretarul comite- j iar din partea bclqiană de Jan ţionari superiori din M.A.E.
bunătăţirea calMăţii utilaju Spînu. Constantin Peloiu.
rabila vîrstă de 100 dc ani, tulul de partid al preparatiei. Adriaenssen. ambasadorul a şi M inisterul Justiţiei, precum
lui de turnare, cilindrilor de fiecare mină se mîndreste cu Alexandru Laszlo, m inerii şefi colectivul a îndeplinii pla cestei ţări la Bucureşti. şi membri ai ambasadei bel
laminor, pieselor mecanice o anume si binecunoscută do brigăzi care au scris în nul semestrial cu 4 zile mai In alocuţiunile rostite cu a- giene, şi alte persoane o fi
pentru construcţia dc maşini. lradi(ic transmisă de la o ge cartea de aur a minej neîn devreme şl a asigurai i ccst prilej, cei doi demnitari ciale.
Ca urmare a periecllonării neraţie la alia. O adevărată baladă minerească trecute pagini despre rostul 727 000 Iei economii şt j
lucrărilor de lansare şi pre baladă minerească. Dar tra- de a fi. despre bucuria mun 874 000 lei beneficii supli- \
gătire a labricajiol pe fiecare di|ia nu se împlineşte de la cii şi a datoriei îm plinite, de mentare. S-a îmbunătăţit |
produs, specializării echipe sine, cj prinde formă şi viată spre ce înseamnă să (ii un s|m(itor calitatea şi con- >
lor de lucru pe categorii din munca de fiecare zi, de poarte vrednicia peste ani şî adevărat miner. Dacă aş con stanfa cărbunelui cocslfica- j Expoziţie tehnică
sau grupe de piese, îmbu pusă a i pasiune si dăruire Si ani. îar in 1974 mina trebuie să simţi să cred că am exanerat bit livrat uzinei cocsochlmice !
nătăţirii tehnologiilor de pre de neîntrecuţii meşteri ai alinqă capacitatea proiectată cu ceva, faptele celor amin dc la Hunedoara. j
parare a metalului lichid şi adîncurilor — minerii Şi cum intre acestea, mina Pa- — se impune evidenţierea tiţi şi ale ortacilor lor m-ar Succesul se datorează pre- j Societatea de comcr| exte cinsă pînă în ziua de 7 iu- i
a formării şi turnării minele cu vechi slate de roşenî, colectivul ci, depun celor care astăzi formează contrazice cu siguranţă. Pen luării de la mineri a unei : rior poloneză „V arim ex" din lie, cuprinde maşini de mul- ;
pieselor, procentul de re serviciu în exlrac|ia cărbune strădanii demne de toată marca familie a paroşenilor, tru că în primele 6 luni din producţii suplimentare mal i Varşovia a deschis, miercuri tiptical prin xferoqraiierc de \
buturi a fost redus sub lauda, realizările de pînă care, prin eforturile depuse, acest an harnicul colectiv al mare cu 21 000 tone cărbu- : dimineaţa, o expoziţie tehni lipul „Pylorys KS-2" şl I
stanţial. in acelaşi scop spe lui au o tradi|ie bine contu acum fiind de netăgăduit. prin rezultatele obtinule pc minei Paroşenî a realizai un ne fa|ă dc plan, sporirii ca- j că în sala din Aleea Alexan KS-4.
cialiştii au adus îmbunătăţiri rată. minele noi. tinere, apă Trecind peste faptul că pro frontul sporirii producţiei de RADU SELEJAN pacltăţll proprii de produc- ! dru. nr. 12, din Capitală.
cuptorului cu flacără, au rute în peisajul industrial al ducţia de cărbune a crescut cărbune au adăuqal muncii tte prin montarea unei noi j Expozi(la, care răraîne des (Agerpres) :
întocmit instrucţiuni pentru Văii Jiului In anii socialis substanţial de la un an la de miner multă nobleţe. Fără baterii dc Hotare, executării î
pregătirea specială a turnă mului se străduiesc din răs altul — planul pe 1070 esle doar şî poate, peste vreme, unor campanii de reparaţii \
torilo r şi s-a extins utiliza cu IG7 la sută inai mare decîl copiii de astăzi, minerii dc (Continua— în pag. a 2-a) de calitate şl organizării j
rea amestecurilor lluide au- puteri să şi-o creeze, să le realizările anului precedent mîine vor pomeni cu mîn- superioare a procesului leh- :
toînlărlloare. notogic şl a muncit. :
In pagina a Jll-a
Rigurozitate maximă în gospodărirea mijloacelor F O T B A L
materiale, în administrarea banilor statului
Control bancar eficace asupra proceselor economice
Banca Naţională, prin lite prin filele de plan. sc asi de prim ordin pentru orqanele reflectă în primul rînd în mo
sucursalele şi filialele sale par gură folosirea lor cu eficientă noaslre bancare şi conducerile dul cum acestea fşi realizează
ticipă activ la înfăptuirea sar sporită. V erificările şi controa unităţilor economice în cauză. beneficiile planifícale şi fac
cinilor complexe cc se pun în lele care s-au făcut au scos in Unităţile economice trebuie să vărsămintele la buqetul stalu
fata economiei naţionale. Ges relief că la unităţile economice urmărească ca fondurile pe ca lui la termenele prevăzute. In
tionare a banului public, lor din judelui nostru nu s-au în re ie au să nu fie imobilizate măsura tn care unităţile rea
le revine obligaţia dc a efeciua registrat deturnări de fonduri, în stocuri de valori materiale lizează şi beneficii peste plan
controlul prin leu riguros si metodologia de decontare si fără întrebuinţare, inutile, greu înseamnă că au o eficientă spo
eficace asupra tuturor procese avizare a plăţilor jucînd un si lent vandabile, sau fără des rită şi deci îşi aduc o contri
lor economice. Desigur, astfel rol preventiv deosebit. facere asigurată In acest scop buţie mai mare la sporirea ve
de sarcini au existat $i oină in Una din problemele cheie trebuie făcut un control pre niturilor economiei naţionale.
prezent, însă felul cum sînt care încă nu şi-a găsit pc de ventiv corespunzător cu ocazia De o importantă deosebită
preconizate în noul proiect de plin soluţionarea, esle aceea efectuării aprovizionărilor, iar pentru organele bancare este
lege întăreşte şi mai mult răs privind eficienţa economică cc In procesul dc producţie să sarcina prevăzută în nouţ pro
punderea în controlul cc îl fac se obţine cu fondurile proprii fie dale in fabricaţie numai iect de lege în legătură cu
orqanele bancare. şi împrumulale. Pînă in luna produsele pentru care există urmărirea realizării şi vărsării
In virlulea atn'biiţiunilor ce iunie economia judeţului a asigurată desfacerea ne bază la buqel a veniturilor stalului. Ieri s-a desfăşurat etapa a XXIV-a
le revin, organele bancare au apelat la Banca Naţională la im de contracte sau comenzi fer Această sarcină se realizează
sarcina dc a urmări folosirea împrumut restant în valoare me. De asemenea, organiza de orqanele bancare Drin con a Diviziei naţionale A la fotbal
potrivit destinaţiei din plan şi de pesle 76 milioane Iei, în ţiile comerciale trebuie să ur trolul permanent care îl fac
cu maximum de ăiicienţa a fon lim p ce însemnate fonduri bă mărească* să nu pătrundă pe asupra activităţii unităţilor, i i Dinamo Bucureşti a fost învinsă de
durilor proprii şi împrumulale neşti sc află scoase din circuitul reţea mărfuri care nu sînt cc- urmărind ca la termenele pla
de care dispun organizaţiile economic si imobilizate în rcle de c.^re consumatori, ne nificate să vireze sumele pre Farul pe teren propriu!
socialiste. Unităţile productive stocuri supranormalîvc. Fără corespunzătoare quslului aces văzute. Atunci cind se consta
şi din circulaţia m ărfurilor an a intra In analize amănunţite tora şi specificului local $i carp. tă nerealizări, ele trebuie să = Jiul nu a putut obţine decît un sin
trenează în activitatea pe care se poate trage concluzia că în apoi să devină greu sau lent
o desfăşoară atit fonduri pro aci ivi la te a econ om ico-f in ane ia vandabile. ION VINTILA gur punct în faţa echipei Rajiid
prii cît şi împrumutate. Le ră a unor întreprinderi se în Comitetele de dircclie. ca director adjunct la Sucursala
gislaţia financiară nu admite registrează încă serioase ne drele de specialişti din econo judeţeană a Băncii Naţionale w U. T. Arad, prin victoria obţinută
ca aceste fonduri să primească ajunsuri. mie trebuie să fie preocupate
o altă destinaţie, decît aceea permanent de creşterea cli- în meciul cu Universitatea Craiova, s-a
Pe şontierift tineretului de la Haţeg, tinerii muncesc cu pentru care au fost acordate. Lichidarea acestor fenomene cienlci economice a activităţii
hărnicie la refacerea drumului distrus de ape. In acest iel se asigură îndepli care prejudiciază economia na unităţilor în care îşi desfă (Continuar In pag.* a i) apropiat la un punct de lider
Foto : I. LEHOCZKY nirea sarcinilor piccisc slabi- ţională sc înscrie ca sarcină şoară aclîvilatea, lucru care sc
v