Page 50 - Drumul_socialismului_1970_07

ORUMUL SOCIALISMULUI & Nr. 4827 MIERCURI 15 IULIE 1970
2

P r m t r u n e f o r t c o le c tiv ^ 0 săptămînă Comuna Boşorod, care are 13 202 lei, datorită executării
fn componenţa sa un număr unui mare volum de lucrări
rodnică de V sate, capătă pe an ce prin munca patriotică a ce­
tăţenilor.
trece, prin munca harnicilor
Constructorii hunedoreni vor teşti al U.T.C. a organizat săi locuitori, o înfăţişare tot contribuţie voluntară lei
Din suma de 159 466
comunal
To-
Comitetul
In
frumoasă. Gospodarii
mai
o săptămînă de muncă vo- comunei sfnt preocupaţi per­ bani a cetăţenilor, s-a încasai
luntar-patrloHcă (Intre 6-11 manent de traducerea in suma de 157 401 lei. Din a­
Iulie) la C.A.P. Toteşll, Clr- viaţă a planului de măsuri ceşti bani s-au procurat,
prin repartiţie. 25 tone ci­
noilor
preda la termen toate obiec­ neşti şl Reea. Au participat obiective şi lucrări edilitar- ment şl 10 mc cherestea, în
executarea
privind
60 de uteciştl, elevi la Şcoa­
vederea construcţiei unor lo­
gospodăreşti, plan
întocmit
la qenerală Toteştl, care au
recoltat 2 hectare cu spanac şt adoptat de consiliul popu­ caluri de şcoală In satele
şl au plivit ş| prăsit 3 hec­ lar, In urma consultării şl Prihodişte şl Tîrsa. Pe plan
local, tot pentru construcţia
pe baza propunerilor mase­
tasóle, mazăre sl
tare de
tivele social-culturale din ardei. S-au evidenţiat elevii lor largi de cetăţeni. acestor şcoli, s-au procurat
îndată ce planul a fost
40
mc piatră necesară la
uteciştl Elena Armlonl, Ma­
rta Coţolan, Mia Muşa, So­ adoptat de către consiliul fundaţie şt 5 mc lemn de
rin Prejban, Marínela Coţo­
lan.
planul anual avut Ioc la căminul cultura)
La sltrşltul săptămlnil a
Acţiuni de masă
o reuniune a tineretului.
tfou! oras al siderurgicilor primească locatarii. Remarcînd duşi de veteranul şantierelor
hunedoreni se va îmbogăţi în acest ritm însuileţitor de lu ­ hunedorene, Petraş Petru, par- Al 100-lea spectacol
acest an cu încă 1 152 de a­ cru, maistrul Boieru a tînut să chetarii lui Teodor M ilran, fie­ pentru infrumu-
parlamente. Cea mai mare precizeze • rar ii-betonişli ai lui Petru Ho- Formaţia de muzică uşoa­
parte dintre acestea se vor — Cu clteva zile în urmă la ca şi instalatorii din brigada ră „Selcna" a Clubului sin­
preda într-un nou cartier — blocul J 3 cu 60 de apartamen­ lui T ili Brănisteanu — se con­ dicatelor din Călan, con­
m icroraionul VI — situat în te s-a făcut recepţia. El va fi sideră angajaţi ferm în mun­ dusă de profesorul Emerich
apropierea stadionului „C or- predat Combinatului siderurgic ca pentru realizarea exemplară Hummel, a prezentat dumi­ setarea satelor
yln u l“ . Hunedoara. Se mai află în sta­ a sarcinilor de plan. Alături nică In fa|a publicului hu-
Şantierul unde se constru­ dii avansate alte 10 blocuri de colectivele celorlalte şan­ nedorean cel de-al 100-Iea
ieşte noul cartier a lost Inau­ care se vor preda în trimes­ tiere. constructorii obiectivelor spectacol intitulat „Porta­
gurat la începutul lu n ii martie tru l III.' social-culturale vor să cin­ tivu l tin e re ţii' care s-a bu­
jn condiţii nu prea prielnice — O dală cu predarea blo­ stească aniversarea celor două curat de succes. La reuşita popular, s-a trecut la tradu­ construcţii. Pentru amlnâouă
pentru constructor!. La proiec­ cului de care aţi amintit, se decenii de rodnică activitate Strungarul Mihai Toma — unul din sutele de meseriaşi de spectacolului şl-au dat con­ cerea in viaţă a obiectivelor şcolile avem asigurată do­
tele m ultor blocuri au (ost ne­ poate apune că s-a Inaugurat a întreprinderii lor — I.CS.H. ¡naltă calificare şi conştiinciozitate de (a U.M.M.R. Sîmerio. cursul soliştii Zola Tudoran. şi a lucrărilor stabilite a se cumentaţia jf deschisă finan­
cesare unele modificări, iar cel mai nou cartier al oraşu­ — cu realizări de prestigiu. Lucrările executate de el răspund celor mai exigente cerinţe Tania Petcu, Marla Balaş, «xecula prin contribuţia in ţarea lucrărilor, Pentru elec­
amplasamentele nu au fost a- lui Hunedoara. Cîte aparta­ MIRCEA NEAGU calitative. Vlorel Vleţ şl Gabrlel muncă şi în bani a cetăţeni­ trificări s-a prevăzut ca In
siguirate în totalitate şl la tim ­ mente se vor preda aici In a­ Şoancă. lor din satele noastre. In a­ acest an să se încaseze suma
pul oportun, motivé care au cest trlm estrp ? cest scop, in zilele de sărbă­ de 99 400 lei, dar nu s-au
condus la o neritm icltate în — După graficele noastre de toare, sau in cele în care strlns de la cetăţeni decit
predarea locuinţelor. Cu ţoale lucru şi în dorinţa de a ne în­ nu s-a putut lucra pe ogoa­ 15 310 lei. La acest capitol
acestea, pînă la sfîrşitul pri­ deplini exemplar sarcinile dc re, consiliul popular comunal
mului semestru, colectivul şan­ plan, in cursul trim estrului VALORIFICAREA SUPERIOARĂ A MASEI LEMNOASE, a Iniţiat şi organizat în per­ situaţia nu este cea dorită.
tierului IV al întreprinderii de ne-am propus să predăm bene­ manenţă ample acţiuni de Ne vom strădui însă să în­
casăm şi această sumă pen­
construcţii siderurgice Hune­ ficiarilor 360 de apartamente. masă pentru înfrumuseţarea tru ca In anft viitori să pu­
doara a predat 350 de opaca­ — Spuneaţi că s-au întocmit şi gospodărirea comunei. La
mente încadrîndu-se in sarci­ grafice de realizare şi preda­ toate aceste acţiuni, datorită tem electrifica şl alte sate
din comuna noastră.
na de plan. Pare o cifră mică re pentru fiecare bloc In parte. muncit de mobilizare desfă­
în comparaţie cu posibilităţile Aceste grafice, care fac parte CUVINE DE ORDINE PENTRU FORESTIERI şurate de către membrii co­ In ce priveşte contribuţia
acestui colectiv şi cu sarcinile dintr-un complex de măsuri, mitetului executiv şi depu­ fn muncă cu braţele şl atela­
anuale. Cel cu care am stat de vor asigura îndeplinirea pla­ taţi, au participat de fiecare jele, din cele 5052 zile cu
vorbă ne-au asigurat însă că nului pe acest en ? braţele şi 408 zile cu atela­
şi în acest an angajamentele — Fără îndoială! Toate Reprezentanţii salariaţilor dc mal bune condiţii pentru ma­ se recuDereze în trim estrul III, mentar unele sortimente de dată sute de cetăţeni. jele, cile trebuie să fie pre­
asumate vor fl respectate In blocurile cu teTmen de preda­ la Unitatea de exploatare şi terializarea cifrelor de plan ale astfel Incit să ne aslqure şi masă lemnoasă. încă din acest Anul acesta am prevăzut state de către cetăţenii co­
întregime. Pentru a ne convin­ re în acest an se află în lu ­ industrializare a lemnului din anului 1971. nouă co n d iţiile p re lu cră rii în­ an se vor întocmi procese teh­ să executăm prin muncă pa­ munei noastre, s-au realizat
ge, am făcut o vizită pe şan­ cru, în stăpînirea constructo­ Orăştie. conştienţi că produse­ .La sfîrşitul semestrului I tre g ii cantităţi pînă la finele nologice şi devize de parchet triotică lucrări în valoare de 4 100 zile cu braţele şl 212
tierul cartierului „Stadionul rilor, Aşa că cele peste 800 le realizate de ei slnt mult so­ rezultatele noastre erau mult •anului". care să asiqure o valorificare 603 000 lei. Din cele 103 zile cu atelajele.
nou". de apartamente pe caTe le mai licitate de proqramul de refa­ mal bune dacă reuşeam să ne M ult! vorbitori, printre ca­ superioară a mesei lemnoase. obiective şi lucrări pe care Aceste realizări stnt rodul
Cu cîteva Iun! în urmă, pe avem de construit şi predat cere. normalizare şi dezvolta­ îndeplinim planul si la buş­ re Alexandru Zota. Costache Pentru aceasta trebuie să le avem stabilite In plan. am activităţii tuturor cetăţenilor
aceste locuri, în afară de dru­ pînă la sfîrşitul anului işj vor re economică, au dezbătut în teni de fag — a spus Gheor- Pioară, Vasile Dinşoreanu, crească procentul de celuloză realizat în primul semestru comunei noastre care. tn
mul care duce spre ştrandul primi locatarii conform grafi­ adunarea generală cu multă qhe Susan, şeful sectorului de Gheorqhe Darie, Antonie Bu­ cojită, buşteni derulaj, cheres­ al anului un num ăr de 85 de frunte cu deputaţii lor, de­
din Valea Seacă, mi era nimic. celor întocmite. responsabilitate sarcinile reie­ exploatare de la Orăşlîe. Cu da, Vasile Dănciulescu, Dumi­ tea de fag şi lăzi pentru ex­ obiective şi lucrări în valoa­ pun o muncă intensă şi se
■Intr-o perioadă relativ scurtă, Aceeaşi siguranţă Izvorltă şite din planul de stat pentru toate greutăţile provocate de tru Sova şl alţii, au arătat că port. De asemenea, se va face re de 385 000 lei. S-au con­ străduiesc să realizeze obiec­
in mai puţin de 5 luni, nume­ din deplina cunoaştere a posi­ acest an si următorul, precum calamităţi şi acest sortiment în cadrul U.E.I.L. Orăştie se o sortare optimă a buştenilor struit prin munca patriotică tivele şi lucrările stabilite
roase blocuri au atins o^ta fi­ b ilită ţilo r colectivului pe ca- şi modul lor de realizare. de furnire la lemnul rotund şi a cetăţenilor 3,6 km dru­ de comun acord. Toţi cetăţe­
nală, tar altele se apropie de re-l conduce şi-a manifestat-o Din darea de seamă prezen­ despicat, se va acorda maxi­ muri noi, au fost executate nii sînt hotărîţi şi doresc din
nivelurile ultim elor etaje. şi şeful lotului I construcţii. tată de preşedintele comitetu­ mum de atenţie exploatării in lucrări de reparaţii şl între­ toată inima ca fn acest an
M aistrul Grigore Boîeru, se­ Ştefan Fira- Certitudinea con­ lui de direcţie, inq. Nicolae ADUNĂRI GENERALE ALE s a la r ia ţ ilo r trunchiuri lungi. Participanţii ţineri pe 37.5 km drumuri, să obţinem rezultate cit mai
cretarul com itetului de partid stă în hărnicia Şi priceperea Todor. s-a desprins, că în p ri­ la discuţii au venit şi cu u­ cît şi reparaţii pe străzi şt bune fn munca de gospodă­
al şantierului IV construcţii, constructorilor, pe care-i con­ mul semestru al anului, fores­ nele propuneri privind meca­ ullţi însumînd 12 440 ml, a rire şi Înfrumuseţare a co­
ne spunea că aîc! se află 5n duce, aceiaşi care au predat tierii de la Orăştie. cu toate putea fi realizat dacă U.M.T.F. qăsesc Încă Importante rezer­ nizarea operaţiunilor, organi­ fost construit un podeţ din munei. a tuturor satelor
diferite stadii de lucru 21 de la termenul planificat moder­ greutăţile provocate de cala­ Deva ne-ar ii transportat în ve interne care, puse în valoa­ zarea depozitelor. reducerea beton şl se lucrează la con­ aparţinătoare, să ne situăm
blocuri cu peste 800 de apar­ nul complex turistic „ Rusca“ . mităţile naturale, au pus la trim estrul I Întreaga masă lem­ re, pot amplifica şi mai mult cheltuielilor şi altele. struirea a 1 040 ml trotuare. pe un loc de frunte tn între­
tamente. Zeci de echipe de zi­ Toate form aţiile de lucru, din­ dispoziţia economiei naţionale noasă pe care au avut-o în rezultatele muncii. Este vorba In încheierea adunării, tova­ Pentru aceste lucrări s-au cerea patriotică cu celelalte
dari. dulgheri, zugravi, par- tre care se detaşează prin rea­ peste sarcinile de plan 1 567 parchete- Coloana de trans­ de fluctuaţia forţei de muncă, răşul ing. Gheorqhe Orvas, di­ transportat 118 mc de piatră comune din judeţul nntf—'
chelari desfăşoară o susţinută lizările obţinute zidarii din c- mc lemn de celuloză, 1 346 bu­ port de la Orăştie nu reuşeşte numărul mare de absenţe ne­ rector cu probleme de exploa­ şt pietriş. La construcţia tro­
activitate pentru ca în cel mai chlpcle conduse de Licel loan căţi traverse, 4 940 tone lemne de fapt nici la ora actuală să motivate şi Învoiri, întrerupe­ tare ia C.E.I.L. Deva, a subli­ tuarelor s-a realizat o eco­ ÎERON1M GREI J
scurt timp noile blocuri să-şi şl LucacI loan. zugravii con­ de foc, 601 mc cherestea. 487 facă fată ritm ului nostru de rile în funcţionarea utilajelor niat eforturile deosebite făcu­ nomie faţă de deviz de primarul comunei t
mc buşteni răşinoase, 189 mc lucru. De asemenea, am fost şi în special a tractoarelor, u­ te de colectivul de muncă de
bile manele, 292 mc lăzi de stînjenitl în activitatea noastră nele cazuri dc indisciplină teh­ la U.E.I.L. Orăştie pentru rea­
fag şi altele. In valoare tota­ şi de slaba aprovizionare cu nologică sî altele. Propunerile lizarea sarcinilor de plan. In
Demaraj industrial nirea şi depăşirea planului de piese şi cauciucuri pentru trac­ concrete făcute de salariaţi au cadrul unităţii, a spus vorbito­ La redeschiderea drumului
lă de 2.4 milioane lei. Îndepli­
toare şi alte utilaje. Colectivul
menirea să înlăture aceste ne­
rul, sint încă mari posibilităţi
ritm ic a
producţie în mod
susţinute
cia forestierilor de la Orăştie.
să depună eforturi
creat posibilitatea liv ră rii u­ pe care-1 conduc este hotărît. ajunsuri şi să amplifice hărni­ de. creştere a productivităţii
muncii, de valorificare superi­
nor cantităţi suplimentare de pentru recuperarea cît maî u r­ Sarcinile de plan pentru 1971 oară a masei lemnoase. In pe­ Vărmaga-Banpotoc
în ultimul semestru produse atit la beneficiarii in­ gentă a buştenilor rămaşi res­ nu înregistrează creşteri can­ rioada care urmează, acestea
terni. cit şi la cei exlerni. De
tantă Si să înregistreze
noi
titative spectaculoase fată de
sînt problemele cheie în jurul
Duminică, 12 Iulie, aproape
Pe şantier şl-au adus cu
asemenea, cheltuielile la I 000
lei producţie marfă s-au redus plusuri de producţie pînă la acest an. Cresc In schimb sar­ cărora trebuie să qraviteze ac­ 100 de comunişti, deputaţi sl hărnicie conlrlbutla de mun­
cinile calitative. In anul viitor
sfîrşitul anului. Pentru a ne în­
tivitatea com itetului de direc­
pe primele 5 luni fată de plan deplini această hotărîre tre­ sint planificate a se exploata ţie, a întregului colectiv de at(| cetăţeni dtn salul Văr- că voluntară comuniştii loan
al cincinalului cu 71.52 lei. Este un bilanţ rod­ buie să lichidăm cît maî ur- aproape 200 000 mc masă lem­ muncă. Realizarea exemplară maqa au participat la lucră­ Polenar, Loqhln S. Popa, Ma
Blaj, Emanoll Magda.
naşe
rile de redeschidere a drumu­
plin
nic care răsplăteşte din
noasă. din care 39 la sută ve
qent neajunsurile din activita­
a acestor două cerinţe va con­
hărnicia, abnegaţia şi dăruirea tea de transport şi aprovizio­ proveni din rărituri, ceea ce duce In mod sigur la înfăptui­ lui Varmaqa-Banpotoe, dete­ Mânase Maqda, Emanoll
colectivului de muncă al nare, să ne orqanizăm mai ra­ presupune un volum de ma­ rea cu succes a sarcinilor de riorat de calamităţile natura­ Blaj, deputatul Sabin Bota şl
pentru rigurozitate, ordine şi dis­ U.E.I.L. Orăştie. eforturile de­ ţional munca In parchete". noperă mai mare. o exploata­ le, precum şt de lărgire a lui mul(i a l|ll.
ciplină in toate compartimentele puse pentru înlăturarea efec­ Np.realizarea cantităţii de re mal raţională, care să asi­ plan, atît pe anul în curs, cit tn vederea îm bunătăţirii con­ IOAN ALMAŞAN
extracţiei şi preparării cărbune­ telor calam ităţilor şi repunerea buşteni de faq prevăzută o in­ gure o mare valoare sortimen­ şi pe anul viitor. d iţiilo r de trallc rutier Indus­ secretarul Comitetului comunal
lui. qrabnîcâ în procesul productiv fluenţat Şi activitatea fabricii telor obţinute- De altfel, pro­ trial. de partid Certeju de Sus
Cu mal multă energie şi res­ a întregului potenţial material de cherestea din localitate. ductivitatea muncii trebuie să A. MOLDOVAN
Exemplele prezentate eviden­ ponsabilitate trebuie să acţio­ şi uman de care dispune uni­ „Cu toate că C.E.Î.L. Deva ne-a sporească fată de 1970 cu pe­
ţiază cu prisosinţă că marea neze şj conducerile de la „Mar­ tatea. iivTat spre prelucrare buşteni ste 4 la sută, Iar valoarea fie­
parte a colectivelor din industria mura" Simeria, I.P.B. Cristur, Realizările bune obţinute în de la alte unităţi din judeţ, cărui metru cub de masă lem­
judeţului acţionează cu forţe U.E.L. Haţeg, I.I.L. Deva care, primul semestru au fost amin­ nu am reuşit să ne acoperim noasă trebuie să crească cu 21
sporite pentru a imprima proce­ pe lingă că n-au încheiat se­ tite doar în mod lapidar alît necesarul, astfel că la finele lei. De asemenea, sarcinile U
selor de producţie ritmuri cores­ mestrul I cu realizările aşteptate, In darea de seamă cît si în semestrului am rămas cu dato­ export sint majorate fată de
punzătoare sarcinilor deosebit nu dovedesc nici acum suficien­ dezbaterile ce au avut loc. Fi­ rii la cheresteaua de fag. rela­ acest an cu 174 000 lei valută.
de mobilizatoare din această tă preocupare pentru ca activi­ rul director al dezbaterilor l-a ta şeful secţiei industrializare, Forestierii de la Orăştie,
ultimă etapă a cincinalului ac­ tatea economică a unităţilor să constituit identificarea unor îoan Nilă. Se impune ca sec­ prin dezbaterile pe care le-au
tual. Regretabil este că acest se desfăşoare la nivelul cerinţe­ noi rezerve interne care să a- toarele de exploatări să orga­ purtat, au scos In evidenţă că
mod de acţiune nu este propriu lor şi posibilităţilor de care siqure îndeplinirea si depăşi­ nizeze munca şi procesul de sarcinile propuse pentru 1971
tuturor unităţilor industriale şi, dispun. rea tuluror sarcinilor anuale producţie dc aşa natură Incit sint realizabile si s-au angajat
in primul rînd, celor din ramura Planul de producţie al a­ de pion şi asigurarea celor restantele la buşteni de fag să de pe acum să realizeze supli-
minieră. Dacă Io I.M. Barza şi cestui an, angajamentele supli­
E.M, Certe), producţia metaliferă mentare asumate trebuie să se
evoluează peste nivelurile realizeze integral in toate sec­ efectua de către unitatea ;
planificate, iar la E.M. Deva se toarele de activitate. Aceasta Noi Înlesniri pentru membrii
resimt pozitiv efectele măsurilor este o hotărîre a conducerii „Autoservice” Deva, tn baza '■
de normalizare a extracţiei, stir- partidului şi statului. In această unei proqramărt ş| repartiţii ;
neşte o justificată îngrijorare unică direcţie trebuie să fie A. C.R. ce se eliberează de Filiala !
regresul minelor din Valea Jiu­ concentrate toate forţele indus­ A.C.R. Deva, costul Inteqral j
lui. Aici s-a înregistrat in prima triei hunedorene, acestui scop fiind suportat de Autom obil I
decadă un minus de producţie fundamental trebuie sâ-i fie Pe Ungă m ultiplele avan­ baza unor convenţii, s-a Clubul Român.
netă de nu mai puţin de 28 000 subordonate şi consacrate ii de taje organizatorice de care se stabilit ca membrii A.C.R. să Pe de altă parte, membrii \
tone cărbune, iar la I.M. Jebea zi capacitatea tehnică şi pro­ bucură posesorii de autoturis­ efectueze verlilcărlle tehnice A.C.R. beneficiază şl de unele !
de 1 370 tone dc cărbune, ceea ductivă a întreprinderilor, price­ me, membri ai A.C.R., este Şl ale autoturismelor proprietate
ce echivalează cu o restanţă pe perea, competenţa cadrelor de acela de a beneficia de asis­ personală In unităţile reduceri de tarife pentru ser- ■ Pentru consumatori, numai preparate de calitate I Sub această deviză ¡şî desfăşoară
mai mult de o zi şi respectiv specialişti şi de conducere, hăr­ tenţă tehnică In cazul unor U.C.E.C.O.M. In judeţul nos­ viciile oferite de către Intre- • activitatea echipa de lucrători condusă de Manase Botdor da la Fabrica de conserve de car­
două zile efective de lucru. Co­ nicia şi abnegaţia tuturor colec­ accidente rutiere. Recent, în tru aceste verificări <e vor prinderea „C iclop” . j ne din Deva. Foto : N. GHENA
mitetele de direcţie ale exploa­ tivelor noastre industriale.
tărilor, consiliul de administraţie
al Centralei cărbunelui cunosc
bine cauzele care anemiază rit­
murile extracţiei, dar nu acţio­
nează încă eneraic si hotărît Tn anii din urmă, tabloul de un grup compact, cu tră­ Munca în rfndul intelectua­ râ o prodigioasă activitate în Iii sînt prezenţi şl în activita­ Prezenta Intelectualilor se de acţiune. Totuşi si aici se
pentru redresare. Scăderile din structural al comunelor şi sate­ sături specifice, structurat pe lilor, conjugată cu pregătirea rîndul locuitorilor. Pînă acum tea artistică. Fie ca Instruc­ face simţită nu numai In sfe­ poate face mai mult. După cum
prima decadă periclitează serios lor noastre s-a modificat con­ domenii de activitate. Numai şi educaţia prim ită de fiecare această brigadă a efectuat 8 tori şi conducători ai forma­ ra muncii politice şi culturale declara chiar secretarul com i­
realizarea sarcinilor de plan tinuu. M obilitatea aceasta ie- numărul cadrelor didactice în timpul studiilor au făcut ca ieşiri în satele Roscani. Mihă- ţiilo r de cor, dansuri şi teatru, de masă ci şl în alte acţiuni tetului comunal de partid, to­
astăzi, in comuna Dobra, In­
(profesori, învăţători,
educa­
ileotă schimbările petrecute tn
fie ca participanţi direcţi, în
dîn viata comunei.
ieşti, Pane, Răduleşti şi Stln-
pe luna in curs şi pun sub varăşul îoan Zaharîa. intelec­
semnul întrebării îndeplinirea în mediul rural, noile condiţii e­ tori) se ridică la 54. la care telectualitatea să constituie un ceşti. calitate de artişti amatori. Bu­ Cînd este vorba de realiza­ tualitatea poate da comunei
final a anaajamentelor. De a­ conomice, sociale şi culturale. sa alătură Intelectualii ce lu ­ factor Important în realizarea Grupul de conferenţiar! de năoară, echipa de teatru este rea unor construcţii, de în­ mult mai mult sprijin în în*
ceea se impune o mobilizare Altele sint astăzi funcţiile co­ crează în domeniul economiei, sarcinilor comunei. pe lingă căminul cultural — formată numai din profesori frumuseţarea satelor sau de deplinirea funcţiilor sale. A-
m unei— mai multiple, mai im ­
şi învăţători ca Viorica Lazâr
al sănătăţii (ingineri,
medici)
care este format în m ajoritate
masivă şî uraentâ a tuturor fac­ portante. Complexitatea struc­ Si cel ce deţin diferite funcţii Este o forţă pe care comite­ din intelectuali — condus de şi Eleodor Bancov. îndeplinirea unor sarcini de porlul medicilor umani, bună­
torilor la lichidarea stagnărilor turii comune! cotidiene — In­ în administraţia de stat. tul comunal de partid a ştiut, profesoara Rozalla Coşoveanu, Un sprijin preţios a găsit plan, intelectualii îşî înscriu oară. s-a făcut mai puţin sim­
in extracţie cauzate de avarii comparabilă cu cea a comu­ Din unghiul de vedere al ac­ în bună măsură, să o anqaje- la fel are o bogată activitate. comitetul de partid în intelec- numele în primele rînduri. Ei ţit. Chiar In educaţia sanitară
«; defecţiuni, pentru folosirea nei din trecut — este legală tivită ţii organizaţiei de partid sînt aceia care, cu vorba şi cu a populatei — ca să nu vor­
intensivă a maşinilor, utilajelor tocmai de aceste noi funcţii, interesează îndeosebi două fapta, au contribuit la m obili­ bim de alte acţiuni Ia care
şi a forţei de muncă existente, zarea cetăţenilor la construc­
menită să asigure îndeplinirea aspecte : pe de o parte ţia şcolii de 10 ani din Dobra, medicii şi-ar putea aduce con­
importantelor sarcini ce revin munca politică, educativă a şcolilor din Lâpuşnic si M l- tribuţia.
unităţilor din mediul rural în desfăşurată în rtndul In­ hâieşti. Un alt aspect este acela al
opera de construire a societă­ telectualilor, pe de altă Realizarea planului de con­
ţii socialiste m ultilateral dez­ parte atragerea acestor forţe tractări şi achiziţii pe care-1 iniţiativei propll. Este pozitiv
voltate. în nobila muncă de educare are comuna ar părea că n-are faptul că totdeauna Intelectualii
In noua structură a comu­ cetăţenească, comunista a lo­ nici o legătură cu munca inte­ comunei au răspuns prompt la
nei, o pondere tot mai însem­ cuitorilor. la acţiunile de Im­ lectualilor. Şî totuşi, şi în a­ chemările organizaţiei de par­
nată o ocupă Intelectualitatea. portanţă vitală pentru înde­ ceastă acţiune intelectualii —
Modul în care acest detaşa­ plinirea sarcinilor economice, îndrumaţi de orqanîzatia de tid, muncind cu dăruire. Cît
ment îşî îndeplineşte sarcinile sociale şi culturale pe care le Darlid — au fost prezenţi- V or­ priveşte însă iniţiativa proprie,
ce-I revin, felul In care par­ are comuna. bind cetăţenilor despre impor­ aceasta se înlllneşte mal rar.
ticipă la Îndeplinirea funcţii­ ReferltOT la prim ul aspect, tanta contractărilor si achizi­ Cauza vine de la faptul că
lor comunei a constituit tema trebuie spus că s-au folosit ţiilo r pentru economia naţiona­
discuţiei purtată cu tovarăşii forme variate. Iată cîteva. Toţi lă. de avantajele personale, el intelectualii s-au obişnuit să
loan Zaharia, secretar al Comi­ intelectualii au fost tncadratî au determinat în mare măsură fie solicitaţi, să II se spună ce
tetului comunal de partid Do­ în cercuri sau cursuri ale în- realizarea planului. să facă. Organizaţia de parlid
bra şi V iorel Munteanu, loc­ vătăm lntului de partid. S-au a mers mal mult pe linia atra­
Exemplele care vorbesc de
ţiito r de secretar. întocmit si ţinut expuneri p ri­ ze înlr-o sferă largă de acţiu­ La îndrumarea comitetului co­ tualî atunci cînd a fost vorba angajarea intelectualilor în ac­
De la început o precizare : vind /o lu l Intelectualităţii în ne. Cileva exemple sînt con­ munal de parlid, membrii a­ de prelucrarea şi populariza­ tivitatea economică, socială şi gerii. angajării Intelectualităţii
în comuna Dobra — poate mal educarea şl formarea omului cludente M ajoritatea lectorilor cestui qrup cum sînt Anton rea unor holătîri importante culturală sînt numeroase, Ele tn diverse actîvîtăti şi s-a pre­
mult ca In altele — intelec­ de tio nou. intelectualii din cercurilor Invătăm întului de Nichel, Petru Maleiaş. Maria ale partidului nostru. De e- dovedesc că Intelectualii sînt ocupat maî puţin de dezvol­
tualitatea constituie o forţă aarîcultură au fost mobilizaţi partid şî cursurilor agrozoo­ Codrcanu şi alţii au întocmit xcmplu, pentru a face cunos­ inteqrali pe deplin tn unitatea tarea spiritului de iniţiativă.
reală. A tît din punct de vede­ să participe la caleidoscopul tehnice sînt din rtndul intelec­ şi ţinut conferinţe pe teme p ri­ cute sătenilor importanta si socială rurală în care locuiesc Sînt neajunsuri care nu um­
re al numărului, cît şl al ca- ştiinţific orqanîzat pe plan ju ­ tualilor. Printre aceştia amin­ vind situaţia internă şi inter­ conţinutul programului naţio­
oacităţii Se poale vorbi de­ deţean de Comitetul pentru tim pe Ociavian Giurqiu şi naţională. lamilia şi rclîqia nal de dezvoltare a zootehniei si muncesc. Depinde numai de bresc activitatea pozitivă de
spre intelectualitatea comunei cultură şi artă- O altă formă Petru Balaş, profesori, Mihai sau au expus conferinţe tri­ sau a recentului proiect al le­ modul în care organizaţiile de ansamblu a intelectualilor din
Masa de buclare a lami­ ca element important al siste­ folosită cu surces de comitetul Cazacenco. Monica Sas. Tran­ mise dc orqancle judeţene gii organizării producţiei' şi a parlid ştiu să folosească a-
norului de profile mijlocii şi mului social rural cu o struc­ comunal de partid este si a- dafir Mihoc, ingineri. Cornel cum sînt : „Un vast program muncii în aqricultură. înqinerii Dobra, dar care înlăturate vor
benzi de la Hunedoara - un tură proprie, într-o continuă reea de a invita intelectualii Dăncescu. medic veterinar. dc dezvoltare a patriei". „Rea­ şi medicii veterinari au pre­ ccaslâ forţă socială. da şi maî mare eficacitate for­
punct de tranzit tehnologic mobilitate. Dacă înainte inte­ la şedinţele de eomilet în care Din cele relatate reiese că ţei de muncă ce o posedă a­
pentru mii şi mii de metri de lectualitatea in comună era sînt dezbătute sarcinile ce re­ De asemenea 21 din intelec­ lizări şi perspective hunedo­ zentat în fata cooperatorilor la Dobra comitetul comunal cest detaşament înaintat.
bandă laminată Io cald. prezentă doar prin 3-4 învă­ vin comunei înlr-o anumită tualii comunei (ormează o b ri­ rene" ele. consultaţii — sub formă de în­ de parlid a reuşit să angajeze
ţători, astăzi este reprezentată perioadă. gadă ştiinţifică care desfăşoa- Cum e şi liresc. intelectua- trebări şi răspunsuri. intelectualii înlr-o sferă largă R. BUDIN