Page 52 - Drumul_socialismului_1970_07
P. 52
4
DBUMUL SOCIALISMULUI 0 Nr. 4827 > M ERCURI 15 IULIE 1970
Propunerea de către O delegaţie \ -
Republica Socialista y
guvernamentală )
România a douâ puncte \
franceză se află în
pe ordinea de zi a celei * MARATONUL JUDICIAR
Cel moi
lung proces
de-a XXV -a sesiuni a vizită în R.P. Chineză ă n din toolă istorio Japoniei,
J ol cefor 261 de portici-
ponţî Io
o monifestotic
Adunării generale PEKIN 14 (A ricişi cs). — Du Răspunzlncl. Lo Kuei-bo a a onliomericaoâ în 1952, j-o
încheiat de abia in cursul
pă cum s-a mai anunţai, o rle- rătat i „Cele două părţi au a N lunii februarie a.c. An $i
cheta o durot 17 ani
a O.N.U. leqatic guvernamentală fran vut un schimb do vederi asu N tei perioade, au avut loc
nouă luni. In timpul oces-
pra problemelor de interes co
ceză condusă de Andrc Het-
tcncourl. ministru deleqat pe
mun. ceea ce va contribui la
linqă primul ministru al Trân înţelegerea reciprocă şi la dez 1 792 oudieri ole căror
tei însărcinai cu planificarea voltarea relaţiilor prieteneşti \ procese verbole dacă ar
NEW -YORK 14 (Aqerpres). a rlouă pnncle intilulale : şi administrarea teritoriului, dintre cele două ţări. In ciuda fi fost puse unele peste
Misiunea permanenta a Repu 1. lonsecinMe economi; r întreprinde o vi/Jtă in Repu sistemelor lor sociale diferite, altele ar fi măsurat 40 m.
blicii Socialiste România la Si soi ¡ale ale cursei înarmă blica Populară Chineză. este posibil ca China si Fran Cheltuielile de judecată
Organizaţia N aţiunilor l.’mte rilor Si ('Icclele salo prolunrl ţa să dezvolte relaţii pricle- ( ou totolizot 611000 do
a adresai secretarului general dăunătoare asupra p iiiii si se Conducătorul delegaţiei gu ncsli. pe baza celor dnci prin lari. inire timp, ou murit
al O.N.U., in numele quver- curităţii in lume“ ; vernamentale franceze. Anrlre cipii ale coexistentei paşnice". 16 persoane. Numeroose
Retlcncourt.
si
ambasadorul
nului român, cereri de înscri 2. „Rolul ştiinţei si tehnolo Leipzig Markleeberg s a deschis expoziţia ,,Agra '70“ in care sînt expuse utilaje ogri- france? în China. Elicnnc Ma- ' Banchetul s-a desfăşurat in- altele şi-au pierdut pos
ere pe ordinea de zi provizo giei moderne in dezvoltări a cole m 90 de hale, pavilioane, săli de lectură si in aer liber pe o suprolajă de 650 de acri. nach au* oferit un banchet la Ir-o atmosferă prietenească, tul din pricino frecventelor
naţiunilor si necesitatea iniă- relevă agenţia China Nouă-
rie a celei de-a XXV-a sesiuni In foto : Trocloare expuse de R. S. România din „Seria Universal". In faţă se vede „Uni- care au luai parte Li Sien-nien. convocări Io Palatul jus
cilii cooperării economice si \
vizitei
delegaţia
fn cursul
a Adunării generale a O.NU. Ichr.ico-slim tilice intre state". versol 400 V", in spate „Universal' 651 M", cu cabină pentru conductor. vicepremier al Consiliului de guvernamentală franceză, con tiţiei. Cu toote acestea, a
al
Stat. Lo Kuei-bo. adjunct
fost foarte greu să se do
m inistrului afacerilor externe. dusă de Andre Rettcneourt. a vedească culpabilitatea
fost primită
preşedintele
de
Sesiunea Sovietului Adunarea mondială a tineretului Li Ci c n adjunct al m inistru Mao Tv.e-dun si vicepreşedinte participanţilor. In cele din
lui comerţului exterior.
au
Tao
urmă, 110 persoone
Sirrem al (J.R.S.S. Cili. adjunct al m inistrului co- le Lin Blao. (ost achitate, Iar restul
Vizita delegaţiei num îraliilor. Si alte personali Din partea chineză, la in tîl- s-ou ales cu diferite pe
MOSCOVA 14 — Corespon NCW YORK M — Corespon blemelor de Vducatie dele tăţi oficiale chineze. In cursul nire au participat Ciu En-laî \ depse, mergînd de la o
amendă de 2 500 yeni lo
Kan Şen. Li Sicn-nien si con
hanchclulni au rostii toasturi
militare române, condu dentul Aqerpres Laurentiu d e n ţi Aqerpres. C‘. Alcxan* gatul român (M i. Prisăcaru a Andrc Bettencourl si Lo M.A.E.. iar din partea france s doî ani închisoore.
ducători din departamente ale
Adunarea
droaie, transmilc :
Du(ă. transmite : La
relevai necesitatea ca tineretul
Moscova
Kuei-bo.
au început lucrările primei se mondială a linerclului si-a să fie educat „in spiritul păcii, In loastul său Andre R«d- ză au fost de iată ambasado \
să de general colonei siuni a Sovietului Suprem al con! inuaf lucrările în comisii prieteniei şi cooperării între lencourl a exprimat mulţum iri, rul Trântei la Pekin Ttienne s RISCURILE MESERIEI
în cadrul
şi grupe de lucru
UR.S.S. al celei de-a 8-a legis
popoare. în spiritul principiilor
Manach. Jacgues de Rcaumar-
laturi. La lucrări participă Leo* lor Iiind discutate simultan fundamentale ale vieţii inter in numele preşedintelui Repu ( liai<. director pcnlru proble s Locuitorii din Rio de
blicii Trancczc si al guvernu
punctele aflate pe ordinea
Ion loniţă nid Brcjnev. Alexci Kosîqhin. zi. de naţionale''. lui Trântei. pcnlru primirea mele politice in M A T . fran \ Joneiro au oflat în sfîrjit
Niknlai Podqornîi si dlti con
Luînd
cuvînlul in cadrul
ducători sovielici. Luind cuvînlul în Comisia a Comisiei a patra. la punctul rezervată dcleqatici franceze. co? Chrisl.ian d'Aumale. d irer- i de ce de cîtvo timp nu
mulţumirea
TI si-a exprimat
Ior adjunct oenlru problemele
moi primeau scrisorile ce
în R.P.D. Coreeană f^xt aleşi preşedinţii celor două doua. rare dezbate problemele inlitu la i „Problema mijloacelor pentru întrevederile avute la economice si financiare în M i i li se trimiteou din diferite
In prima vi a lucrărilor
au
dezvoltării.
deleqalul român
de inform aţii
şî dezvoltarea
nisterul Afacerilor Txierne
al
Pekin si a adus un omagiu
localităţi. Recent, s-o des
camere. Alevoi Ş ilikov a fost N. Daravoina a subliniat prin socială". delegata română ..curajului. dinamismului si Trântei coperit că un grup de
ales preşedinte al Sovietului tre altoie, că asiqurarra unui Doina Topor a propus ca în perseverentei preşedintelui f ii a< esi prilej, mentmne.r/ă şapte luncţionori de Io
PHENIAN 14 (Aqerpres). — matei. Kc In Tliia mmislrul Uniunii iar Jadqar Nasriddî- proces continuu şi m ullilatc- documentul final al lucrărilor Mao Tzc-dun in serviciul po agenţia China Nouă. picsedin- poştă desprindeau timbre
Delcqatia m ilitară română, con «■omertulni exterior. Kin Ohcn nova — prcşedinle al Sovie ral de dezvollare a tuturor po porului chinez“ ! totodată el a lelc Mao Tzc-dun şi vicepre le neobliterote de pe
dusă de qeneral colonel Jon Ren, preşedintele Lom iieiului tului N aţionalităţilor. De ase poarelor lumii presupune îna rom isici să fie subliniată „ne exprimat sentimente de admi şedinţii Lin Riao si-au slrins plicuri şi le puneau în
Ioni13. ministrul Tortelor A r pentru afacerile economice menea au lost alese comisiile inte de ţoale inslaurarea si în cesitatea cooperării interna raţie pentru poporul chine/ inim ile şi s-an fotografia! cu vinzore, distrugind astfel
mate, a sosit marţi Ja Phenian. externe, qcnerali si o/ileri oa permanente ale Sovietului Su tărirea edificiului legalităţii in ţionale în problema schimburi- ..angajat pe drumul progresu- oaspeţii francc/i şi au avut cu
Pe aeroportul Sunan, pavoa meni ai muncii. prem. In cursul acestei sesiuni ternaţionale, a egalităţii în Io» de inform aţii — factor ce ei o convorbire prietenească. scrisorile. Operatio le-a
zat cu drapelele de stat ale Au iosl prezenţi Nicolne Po urmează, dr asemenea să fie drepturi, a neamestecului in contribuie la accelerarea pro adus uşor bani nemunciţi,
vor plăti acum
dor cil
celor două ţări, delegaţia ro pa. ambasadorul român la Phe ales Prezidiul Sovietului Su Irrburile interne. gresului multilateral al fiecă
mână a iosl Intîmpinată de nian. şi membrii ambasadei, prem şi să (io (ormat guver In cadrul dezbaterilor Comi rui popor“ . Propunerea a lost l după ce ou fost descope
generalul de armată Toi Hiăn, precum şi alaşali m ilitari a- nul U.RS.S. siei a treia, consacrate pro adoptată în unanimitate. r ii ?
ministrul apărării naţionale, credilati la Phenian.
qeneral de armată O Jin U, $e- Pe aeroport ora aliniată o \ CIORBA DE PEŞTE
lul statului major, qeneral co gardă de onoare ; au lost into IRLANDA DE NORD \ Ceo moi mare cantita
lonel Han lk Su. şei al Direc nate imnurile de slat ale ce crastă stare de lucruri este \ te de „ciorbă'’ de peşte
ţiei Superioare Politice a A r lor două lări. determinată de faptul că
sancţiunile contra Rhodesiei i 1 se fierbe in locul ofricon
nu au fost ¡especíale de Por i Klvu. Ca într-un „cazo
tugalia si R.S.A., precum şi Parăzile protestanţilor nu au fost I nei" cu diametru de 60
de alte staie. \ m. lacul începe să fiarbă
\-/ 1 w Peste 100 de muncitori au supi a veghere a aplicării sanc o + o însoţite de incidente t t cînd erupe vulconul Kituro,
şi lavo se scurge în apa
fost arestaţi la Madrid iu ţiunilor împotriva Rhodosioi Cancelarul R. F. a Germa t sa. Cind erupţia încetea
urma incidentelor care s*au a dat publicităţii un raport nici, W illy Brandl. si-a înche ză, localnicii scot din ioc
produs luni după atacarea in rare subliniază că embar iat marii vizita particulară fă- BELFAST 14 (Aqerpres). — aceste paiă/.i ca urmărind \ peştele... goto fiert.
rută
de către politie a sediilor d i
la
timp dc trei zile
naţională a Franţei se întruniseră in cadru) unor goul instituit in lund maj )968 Roma. După re duminică a Contrar aşteptărilor, Irlanda de „scopuri provo« atoare", ele nu V FRATELE BUCLUCAŞ
ziua de
feritelor sindicate. M uncitorii
împotriva regimului rasist al
luni a trecut in
au da! naştere la ciocniri,, sprr
avui o întrevedere cu preşe
.adunări ncaulori/ale'' pcn Iut Ian Smith nu a avut efec dintele Italici. Giuseppc Sa- nord fără să se ii produs in deosebire de anul trecut. Sin In foto unu! tribuna!
tul scontat. In ciuda acestor
lru a discuta contractele co sancţiuni se arată în raport raqat cancelarul vest-qerman cidente intre populaţia protes gurul inrirlent. minor, l-a con dinir-o localitate engleză,
PARIS II. — Coresponden Franceze, Ccorqes Pom-pidou. lective şi alte probleme socia exporturile rhodesicne au a puriat marţi convorbiri cu tantă sî catolică- Intr-adevăr, stituit explozia unei bombe,
tul Aqerpres Al. Ghcorqluu. Şelul stalului france? a trecui le. primul ministru demisionar în această zi. 100 000 dc pro urmată de un puternic incen o compărut. în colitote de
transmite - Lo ,14 iulie, poporul în revistă trupele masate în o -* -o matcai o imporlantă creştere. italian Mariano Rumor. testanţi au manifesiat pr stră diu. intr-un hotel gol din Hel- moştenitor ol unui testo-
A utorităţile rlin Irlanda de !
france? a celebrat cea de a Piaţa Cloile si dc-o lungul ma In Maroc s-a deschis marii Aslici. in 1DGD valoarea ex Caracterul oficial al vizitei zile capitalei. Beliast, si ale iasl. meni, un bătrîn care o
181i-a aniversare a căderii gistralei Champs Elysces după campania electorală in vede porturilor Rhndesici a cros* la Roma a lui W illy Brandt altor oraşe pentru a aniversa pus în încurcătură respec*
Bastilici. sărbătoarea libertăţii, ■care n luai loc în tribuna oli- rea referendumului constitu cu! cu aproape 100 milioane a trebuit să fie contramandat vicloria obţinută in anul 1690 nord considera desfăşurarea 1 tobilo curte. Răspunsul
f a in loti anii. Parisul $i-a îm cială. impreunft cu membrii ţional anunţai pentru 24 iulie de dolari. din cauza demisiei guvernu de W jihHm dc Orania asupra lără incidente a parăzilor pro Io closico întrebore :
podobit qeneros cu drapele guvernului St alin oficialităţi. a.c, In următoarele zece zile. Raportul semnalează c§ a- lui italian. ratolicilor. Dar. Ceşi populaţia testanţilor drept un succes al l „Aveţi froţi sau surori ?"
tricolore splendidele sale edi A urmai o mare paradă m ili principalele oraqnizatij poli catolică din Ulsler a calificat apelurilor la calm lansate dc o fost considerat drept o
ficii publice si monumentale, tară. la rare au asistat nume tice Si sindicalo urmează guvernul Ulslcrului. S glumo şî chiar lipso de
f i i prilejul sărbătorii naţio- roşi parizieni. să-si iacă cunoscută atitudi A utorităţile Irlandei de nord respect faţă dc onorata
nalc a Trântei marţi diminea Cu prilejul sărbătorii na nea fată de noul proiect dc au anuntat marţi că măsurile curte : „Nu. dor om ovul
ţa a avut loc la Paris o marc ţionale au avut loc mari ser constituţie supus aprobării de ordine luate vor ii menţi \ un frate core o murit a
paradă militară pe Avenue bări populare la Paris : gran corpului electoral. nute. întrucil există posibilita \ cum 150 de ani“ . Explica
des Champs Tlysees. dioase focuri de artificii si ba 0 ^ 0 tea. declanşării unor tulburări \ ţia moştenitorului o liniş
Ceremonia oficială a început luri populare cu lampioane, la 12 auqusl. cind vor avea loc tit inso instanţa : ef a
la Arcul do Triumf, in prezen în dilerite piele si cartiere re Comitetul special al Consi alte marşuri ele populaţiei t exp'icot co tatăl lui s-o
ta preşedintelui Republicii numite ale oraşului- liului de Securitate pcnlru protestante. i căsătorit primo oară lo
19 oni şi imediot a avut
\ un fiu care o murit în
oceloşi on, Apoi. totol. ră-
t
Forţele populare din indochina Ţările africane cer \ mo* văduv, s-o recăsă
dc
torit Io vîrsia de 75
convocarea Consi 1 ani după care s-o născut
actualul
ai doileo fiu,
1 moştenii or. Şi cum o-
îşi intensifică activitatea liului de Securitate \ \ tre el şi fratele său este
eesta oro acum vîrsto de
94 de oni. dilerenţo din
(Aqer
W ASHINGTON M
pres). — Grupul ţărilor alrit ri \ de 150 ani...
PNOM PCNH M (Aqerpres). Associated Press, se desfăşoa tălile mili tare ale actualei ad ne membre ale Organizaţiei
Tortele de rezistentă populară ră la aproximativ 80 km sud- ministraţii- După o perioadă de N aţiunilor Unite au hotărit să \ STATISTICA SUMBRA
din Cambodqia isi coniinuă a- est de Pnoin Pcnh. pe şoseaua acalmie relativă. remarcă a- ceară convocarea de urqenlă
lacurile în diferitele ?one ope nr. 4. sinqura cale de comu gentia France Presso. în zona a Consiliului de Securii ah* ^ Intrînd Io vîrsto de po-
raţionale caic, practic, au cu nicaţie dintre capitală si por Komponq Thom au luat poziţie pentru a examina situaţia din tru ani în rîndul telespec
prins întreg teritoriul tării, a tul maritim Komponq Som. In două regimente ale forţelor Republica Sud-Airicană. tatorilor. copilul omericon
supra poziţiilor detinulc de zona oraşului Kirirom . forţele patriotice, iar un alt batalion Preşedintele qrupului afri ojunge la vîrsto de 14
trupele regimului Lon Noi si de rezistentă populară au tre iorlea/ă înaintarea in direcţia can la O.N.U. dc luna în curs. oni, potrivit stotisticilor.
cele saigoneze. Luptele cele cut din nou la contraofensivă, oraşului. Lupte între forţele Radha Krishna Ramphul (Mau martorul a 12 000 de oso-
mai violente, relatează agenţia forlînd poziţiile deţinute dc uni- patriotice si unităti m ilitare ritius). a declarat, că ţările a sinote Numoi vyesternul
saiqoneze au fost semnalate in fricane vor cere reafirmarea prezentat în nooptea de
regiunile Svay Ricng si Neak hofărîrii Consiliului de Secu Crăciun o fost punclot dc
Leunq. ritate privind instituirea unui 13 ososinote. Intr-un orti-
„Cumpărăm oameni Deoarece controlul deţinu* embarqo sever asupra liv ră ri col publicot în revista
de forţele populare de rezis lor de armament quvernuluî de „Look", un tată neliniş
pentru cauza noastră" tentă asupra principalelor căi la Pretoria. tit a mărturisit : „Televi
de comunicaţie provoacă seri
oase dificultăţi deplasării tru ziuneo va reuşi să tre-
zeosco. în cele din urmă,
W ASHINGTON 14 |Aqerpres) — Cunoscutul Indus pelor generalului Lon Noi în sentimentul cruzimii Io co
trios american Cyrus Eaton a declarat luni că S.U.A., zonele o slilită tilor m ilitare, co pii. Aceasta inundă exis
unde în prezent se înregistrează o puternică recesiune j mandamentul m ilitar -saiqonez războiului, tratamentul deţinu tenţa copiilor noştri , ' cu
economică, se îndreaptă spre o criză şi mai gravă, dacă j a hotărit să pună la dispoziţia ţilor de drept comun. Printre morii, catastrofe şi bono-
nu vor pune capăt războiului din Asia de sud-est. j acestora o parte din clicopte- DEZVĂLUIRI LEGĂTURĂ CU REGIMUL aceştia se aflau cctătcni ame litoţi". Redocţio „Look" o
Vorbind in îata Comisiei economice reunite a Se j rele aflale în dotarea sa. Ob- ricani deţinuţi sul) diferite a- recomondot părinţilor „să
natului şl Camerei Reprezentanţilor, Eaton s-a referit la Í servatorii m ilitari exprimă în euzatii- In timp ce era închis ceară televiziunii emisiuni
recenta sa călătorie la Hanoi, subliniind că în capitala ! să îndoieli fn Icqălură cu po- a relatat asistentei Robert mai bune în eorc să fie
R. D. Vlcnain există serioase îndoieli ru privire la sin j sibilitalca utilizării elicoptere Harms. a aflat că in închisoa infoţisote mai puţine via-
ceritatea Intenţiei guvernului american de a pune ca lor. dat Iiind distantele mari si i m din Î nchisurile săiguneze rea dc la Con Son candidatul ca lenţe" Şi dacă aceasta
păt războiului. TrimiţînH trupe in Cambodqia, a afir ! numărul mare de „puncte fier re întrunise al doilea număr va urma sfolul, de unde
mat industriaşul american, am demonstrat că nu urmă binţi", care reclamă dislocarea dc voturi la alcqeri. după pre
| dc trupe. va mai obţine profitul ?
rim încetarea războiului „Nu ne vom aduce băieţii îna şedintele Thîeu. fusese bătut
poi, incepind un alt război“ , a subliniat cL | SA1GON 14 (Aqerpres). — cu verqele peste tălpi pînă isi
Referindu-sc la vizita făcută în Laos sl Cambodqia, j In Vietnamul de sud detaşa WASHINGTON 14 (Aqer cinci misiunea sa a luat sfh'şit. închisoarea unde a petrecut pierduse cunoştinţa. Conferin GEST NESPORTIV
Eaton a declarat ră a fost surprins dc sumele Impor : mente ale Guvernului Revolu pres). — Robert Harms. cetă în bilete militare, a căror va cele II luni. deţinuţii sînt a ţa de presă a luî Robert Harms
tante de dolari cheltuite de S.U.A. fn cele două tărl. ţionar Provizoriu au atacat cu ţean al S.U.A-. arestat şi de loare e lim itată la teritoriul proape m uritori de foame, in a fost oiqanizală dc W îlliam Abundenţa nemoiîntil-
Noi numim acest lucru un efort în favoarea democra rachete si morliere in noaptea ţinui ilegal într-una din închi Vietnamului de sud. stalaţiile sanitare lipsesc. iar Andcrson. membru al Camerei nilâ de mere pădureţe în
ţiei. rlar „în fond nu facem decît să cumpărăm oameni de luni spre marţi, mai multe sorile dc trist renume din Incercînd să schimbe aceste in q rîjirile medicale sint ca si Reprezentanţilor. în sprijinul stolul Mossachusetts
obiective şî poziţii m ilitare a-
pentru cauza noastră", a subliniat Eaton în încheiere. Vietnamul de sud. a declarai, bilete în devÎ7.e poştale S.U.A., inexistente. rezoluţiei propuse de acesta (SU.A.) o provocat o
mericano-saiqonezc. Angaja Subsolul închisorii era desti stare de euforie în rîndul
mentele cele mai puternice in in cadrul unei conferinţe dc necesare întoarcerii în tară. a de a se forma o comisie de urşilor din regiune. O şi
tre forţele patriotice. care lan presă, la Washington, că cetă fost arestat de autorităţile sai nat celulelor de pedeapsă, un anchetă prezidenţială care să moi mare euforie le-ar fi
sează continue atacuri dc hăr ţeni ai Statelor Unite sini de goneze sub acuzaţia dc specu de deţinuţii erau im obilizaţi cerceteze condiţiile din închi stîrnlt cu sîguronţo docă
ţuire. sî trupele americano-sai- ţinuţi ileqal şi supusi unui tra lă pe piaţa monetară sud-viel- pentru a suporta în întregime soarea Con Son din Vietnamul or fi pulul înţelege hotă-
goneze au fost semnalate în tament brutal, inuman în în nameză. locuinţa percheziţio efectele metodelor rafinate dc rîrea autorităţilor de o in
uliim elc 24 do oro în provin chisorile regimului saiqonez. nată. iar „banii" cu care fu tortură. rlc sud- Andcrson este de ase terzice vînatul urşilor care
ciile Quanq Tri. Tima Thiem „C ondiţiile de detenţiune din Majoritatea deţinuţilor (pe menea membru al comisiei se hrănesc cu merele pă
si Guanq Nam. Potrivit agen închisoarea Chi Hua clin Soi- sese retribuit în cei doi ani Camerei Reprezentanţilor care dureţe. Core a fosl moti
ţiei France Prcsse, la 16 km qon, unde am petrecut cele M confiscaţi. Pentru a putea să ste 6 000) din închisoarea Chi a vizitat de curînd Vietnamul vul ! S-o constotot co
dc Saiqon. po şoseaua naţio luni, şi Jaimoasa închisoare părăsească Vietnamul dc suc) Hua din Saigon erau membri de sud în acelaşi scop.
nală nr. 4. forţele pal.rio-1.ire de la Con Son" nu dileră cu i s-a cerul ca preţ al libertă ai Frontului National de Eli In încheierea conferinţei de merele fermentează în
au atacat un post al trupelor nim ic", a spus în continuare. ţii suma de 56 000 de dolari berare din Vietnamul de sud. presă. Andcrson a arătat că stomacul urmilor, emanind
rogi mul ui sud-vietnamez. Robert Harms. S.UA. Transportat la închi luaţi prizonieri in cursul lup olcool, dîndu-le a stare
Din Saiqon se anunţă tot Sosii în t0G6 în Vietnamul telor cu trupele administraţiei preşedintelui Nixon ¡-a fosl re similnro cu beţia. A$o se
odată. cft în ultimele 48 de de sud in calitate dc inginer soare a fost maltratat de asa misă o scrisoare detaliată în exotica de ce s-o hotorii
ore avioanele de tip ..B-52“ natură îneît în g rijirile medica de la Saiqon. Acestor prizo care se cerc cercetarea condi interzicereo vînătaorm de
si-au continuat misiunile de consultant al unei firme de le ¡-au fost indispensabile. nieri li se aplica, prin încăl ţiilo r de detenţiune din închi ursi „în storp de ebrie
bombardament asupra ic iito - construcţii cu destinaţie civilii, In continuarea relatării sale. carea grosolană a normelor tate". considerîndu-se o-
riului Vietnamului de sud. mai el a fost plătii pînă in 1968 Robert Harms a arătat că în culumiare şi convenţionale ale soarea Con Son. ceosto un gest nesportiv.
ales în provinciile situate la
frontiera cu Laosul sî în apro
pierea zonei demilitarizate.
Redacţia |1 administraţia ilarului l Deva, str. Dr, Petru Groio nr. 35. Telefoane ¡ 123E7 |l 11275, Tiparul r tntreprindereo poligrafi că Deva.