Page 53 - Drumul_socialismului_1970_07

P R O LE TA R I D IN T O A T E Ţ Ă R IL E , U N I Ţ I - V Â ! *

!
PAGINA A IV-A

m Vizita în R.P.D. Coreeană

a delegaţiei militare române

m Prăbuşirea pe teritoriul

mexican a unei rachete americane

e Recunoaşteri asupra exis­

tenţei „cuştilor de tigri“
pe insula Con Son

a Curier, Atlas

ANUL XXII. Nr. 4828 JOI là IULIE 1370 4 PAGINI - 30 6ANI sinurM JiM inui

Beneficiarii, proiectanţii şl constructorii să
SOLEMNITATEA CONFERIRII
acţioneze în comun pentru
UNOR TITLURI Şl ORDINE ALE
Devansarea execuţiei si pune­

REPUBLICII SOCIALISTE
rilor in funcţiune, pentru

ROMÂNIA
pregătirea temeinica a inves­

La Consiliul de Stat a avui sîrmei” — Cimpia T u r/ii. $1 prof. unfv. Pavel Dorin, ca­
Inc, miercuri la amiază, solem- Pentru merite deosebite şi re au mulţum it pentru distinc­
tiţiilor pe anul viitor ordine ale Republicii Socialis­ contribuţie personală in dez­ ţiile acordate.
nilaioa conferirii unor titlu ri şi
voltarea producţiei dc oţeluri
Adresîndu-se celor decoraţi
te România speciale şi pregătirea cadrelor, tovarăşul NlcoIac Ceauşescu a
Înaltele distincţii au fost în- precum şi penlru aclivitalea spus ^
mînatc de tovarăşul Nicolae politică şi obştească de mobi­ Stimaţi tovarăşi.
Pentru a te osiguro premisele înfăptuirii în bune condi- C'oauşcscu, sperelArul general lizare a colectivului la realiza­ Doresc în primul rlnd ca, In
(iuni a planului pe acest an, cît $i o bazei tehnico-materiole al Partidului Comunist Român, rea an de an a planului de numele Comitetului Central al
pentru onii următori se impune cu acuitate ca beneficia­ preşedintele Consiliului de producţie, a fost conferit titlu l partidului, al C onsiliului de
rii, proiectanţii şi constructorii să depună eforturi susţinu­ SI al. de ,,Erou al M uncii Socialiste“ Stat şi al guvernului să feliei!
te pentru realizarea în întregime a pionului anual de in­ La solemnitate au luat par­ şi medalia de aur „Secera şi în mod călduros întregul co­
vestiţii, punerea în funcţiune lo timp, sou chiar înainte de te tovarăşii Paul Nîculcscu- Ciocanul" tovarăşului Mi h ai 1 lectiv de muncitori, tehnicieni
termen a obiectivelor $i, paralel cu acestea, asigurarea M izil. Gheorghe Pană. Gheor- C. Rlaq, maistru principal la şl Ingineri ai Uzinei „Industria
celor mai optime condiţii pentru moterializoreo investi­ qhe Rădulescu, V irgil Trofin, Uzina „Industria sîrm ei". sîrmei” din Cimpia Turzil cu
ţiilor anului viitor. 11ie Verdet, Leonte Răutu. Va- Totodată, au fost acordale prilejul îm p lin irii a 50 de ani
Rezultatele bune obţinute în primul semestru - 52,5 Io C. S. Hunedoara. Aspect de la O.S.M. nr. 2, unde oţelul se toarnă in lîngotîere. sile V llcu, precum şi Mihai „O rdinul M uncii” clasa a îl-n dc la înliinţarea întreprinderii
sută din pionul anual de investiţii, din care 51,1 lo sută Marinescu. vicepreşedinte al tovarăşilor Vasile A. Lupea. şl, mal cu seamă, penlru re­
Io construcţii-montaj - demonstreoză că în sectorul de Foto : V. ONOIU C onsiliului de M iniştri. Nico­ inginer şef. şi Traîan Gh. Crîs- zultatele obllnute in anii con­
investiţii al judeţului Hunedooro acţionează beneficiari si lae Agaclvi. m inistrul industriei toa, inginer, şef de secţie, iar strucţiei socialiste : totodată,
constructori harnici, cu o înaltă responsabilitate faţă de ri metalurgice, reprezentanţi ai „O rdinul M u n cii” , clasa a IM-a ie licli colectivul pentru dis­
sarcinile încredinţate. Prin punerea în funcţiune înointc conducerii M inisterului Invă- şi ordinul „M eritu l Ş tiin ţific” , tincţia acordată astăzi uzinei.
de termen o obiectivelor plonificote în această perioadă Pe şantierele I n fiecare întreprindere tăm înlulul. < laşa a JII-a. unui număr de De asemenea, doresc să le-
16 muncitori, maiştri, ingineri
- grupul energetic de 210 megawaţi de Io Mintia, nouo A fost acordat ..Ordinul Si tehnicieni ai uzinei. llclt pe cel dot Eroi al Muncii
fabrică de oxigen de lo Hunedooro sî altele - s-o creat M uncii” , clasa 1, Uzinei „In ­ Socialiste, pe ceilalţi tovarăşi
o boză solidă pentru îndeplinirea cu succes a pionului de construcţii şi organizaţie economica dustria sîrm ei" — Cimpia T ur- De asemenea, un număr de din colectivul uzinei Cimpia
anual de investiţii. zii, în semn de apreciere deo­ 55 de salariaţi ai Uzinei „In - Turzil pentru decoraţiile p ri­
Pînâ la sfîrsitul anului trebuie să fie puse în funcţiune sebită a contribuţiei aduse la duslria sîrmei“ — Cîmpla T ur- mite- Acordarea acestor dis­
grupul energetic nr. 3 de la Mintia, linia tehnologică nr. 2 opeira de construcţie a soda- v.ii au fost distinşi cu „Steaua tin cţii — attl uzinei, cit şl u­
de la fabrica de dolomită metalurgică Hunedooro, două Ritm uri accelera­ lism ului In patria noastră, şi Republicii Socialiste România”, nul mare număr de tovarăşi
linii tehnologice la I.M.C. Bîrcea, un număr însemnot de Activitatea cu p rile ju l e 50 de ani de la clasa a IV-a, „Steaua Repu­ din această întreprindere, In
obiective miniere, peste 2 000 de apartamente şi 1300 te de execuţie înfiinţare. în blicii Socialiste România” , cla­ frunte cu directorul — consti­
sa a V-a, şi „M edalia M uncii".
Pentru merite deosebite
locuri in cămine şi dormitoare comune. întreaga activitate desfăşurată In cadrul aceleiaşi solemni­ tuie o apreciere a muncii rod­
Desigur că executareo în devans a unui volum impor­ C olectivei« de munco de lo jorv- In anii construcţiei socialiste tăţi, pentru îndelunqală şi rod­ nice depuse de întregul colec­
tant de lucrări în lunile următoare usureozâ mult realiza­ tierele de c o n tlru c lii ale jud e ţu ­ tiv, a rezultatelor obţinute pi-
lui nost>u ou dem aiot cu xuccei financiară-la cote a ţării şi pentru contribuţia nică activitate didactică şi teh- nă acum.
rea planului anual de Investiţii. Aceasta nu înseamnă că in ceJ de ol doiieo le m e itru al personală adusă la dezvoltarea nico^şliinţifică. cu prile ju l îm­
sorciniJe semestrului II sînt uşoare. Procentul de 51.1 la anului. In prim a decadă a Junii Uzinei ¡.Industria sîrmei” si la p lin irii vîrstei de 70 de ani. a fost In ultim ii ani uzina a cunos­
executat lucrări în
sută la construcţii-montaj pe primele 6 luni este o reali­ iulie ei au 3? m ilioane de lei. realizarea an de an a sarcini­ conferit „O rdinul M uncii", clnr cut o dezvoltare puternică :
vuloore de
zare la nivelul judeţului. Faţă de aceasta se înregistrează ceea ce repretintâ 2,9 la sută lor de plan, la diversificarea sa I, tovarăşului Pavel I. Do­ s-au făcut Investiţii mari, în ­
destul de multe abateri cu „semn" minus de unde rezultă din planul anual. Un aport deo­ ridicate de eficientă treprinderea a fost înzestrai*
sebit la obţinerea acestor rezulta- şi îmbunătăţirea calităţii pro­ rin, profesor la Institutul poli­ cii utilaje moderne. Dorim ca
că nu la toate obiectivele stadiile fizice sînt lo nivelul to l-au adus colectivele de mun­ duselor. Consiliul de Stat a tehnic „Gheorghe Gheorqluu-
graficului. Iotă de ce este necesar ca beneficiarii şi con­ că de Io Enerijoeonstrucţia, Ener- conferit titlu l de „Erou al Dej” din Bucureşti. $1 In v iito r rezultatele uzinei
structorii să-si concentreze forţele la recuperarea unor gom ontaj ţi ] iro lo ţii M in tia , fru s ­ M uncii Socialiste” Şi medalia Din partea celor decoraţi a
tul de construcţii Deva, T.C.M.M. In contextul măsurilor pre­
restonţe fizice, osigurînd astfel îndeplinirea şi devansarea Petroţani ;i altele. pranorxnatlve de materii şl ma­ de aur „SeceTa şi Ciocanul” luat cuvintul Eroul M uncii So­
planului de punere în funcţiune. O rganlzoreo mai ratfonală a conízale de Conferinţa N aţio­ teriale. semifabricate, produse tovarăşului Ion M. Stanaticv. cialiste Ion Stanaliev. directo­ (Continuare fn pag. a 4 o)
Paralel cu realizarea pionului pe acest an se impune procesului de producţie >i a mun­ nală a P.C.R. şi de Congresul finite etc. directorul Uzinei ,,Industria rul Uzinei „Industria sîrm ei” ,
cu necesitote luoreo de măsuri energice pentru a crea cii, tolosirea intensivă a m ă lin i­ al X-lca al partidului penlru Este îndeobşte cunoscut că
toate condiţiile necesare moteriolîzării fondurilor mari de lor |i u tila je lo r, elim inarea tim ­ perfecţionarea conducerii şi (mobilizarea m ijloacelor circu­
p ilo r neproductivi sînt căile p rin ­ planificării economiei naţiona­ lante duce, Im plicit, la apari­
“investiţii alocate pentru anul 1971. )n acest sens, la re­ cipale pe boza cărora s-o re a li­
centa plenară a CC. ol P.C.R s-a subliniot cu tărie ne­ zat acest volum im porlont de le se Înscrie şi noua holSrlre ţia de îm prumuturi restante
cesitatea începerii, ocolo unde se creează posibilităţi. producţie. C onstructorii slnt hotă- a Consiliului dc M iniştri pri­ pentru care se plătesc doblnzt Vizita in ţara noastră a pre­
riţi ca să m enţină acest ritm ac­
vind creditarea
pe
termen
penalizatoare, care încarcă !n
fng. MINICA NEAGOE celerat de execuţie astfel incit scurt a unităţilor economice şi mod nejustificat preţul de cost,
pinâ Io finele lun ii iu lie io se
activist a) Comitetului judeţean de partid reoliieze cel puţin 40 la tufă din mochil de efecluare a plăţilor. reduclnd corespunzător şi a-
pionul anual de construcţii-m on- Noile reglementări in dome­ cumulăTile de Ja bugetul sta­
(Continuare în pag. a 2-a) Voi­ niul creditului reprezintă un tului. Cu toate că volumul îm­ şedintelui Republicii Africa
mecanism de dinamizare a u­ prum uturilor restante pe total
nor importante rezerve din în­ judeţ este in descreştere faţă
treprinderile industriale pentru de începutul trim estrului, lo ­
ridicarea activităţii acestora tuşi la unele întreprinderi el
la un înalt grad de eficientă. se menline sau chiar esţe în Centrală. lean Bedel Bokassa
Din cuprinsul hotărîrii se des­ creştere. Aşa, de exemplu, la
prind sarcini deosebit de im­ Întreprinderea „M arm ura“ Sî-
portante pentru conducerile meria îm prum uturile restante
centralelor induslriale. trustu­ la finele prim ului semestru au In cursul dim ineţii de mier­ lurilo r penlni săinintă, I.A.S- produclie anuală de 4 500-5 00C
rilor, combinatelor şi întreprin­ crescut faţă de începutul tr i­ curi, locuitorii Braşovului au l’ rejmer eslc, in acelaşi limp, tilrl de lapte- Preşedintele Bo­
derilor economice pe linia a- mestrului de peste 3 ori, iar la avut ca oaspeţi pe generalul şi una dintre cele mai mari în­ kassa a cerut directorului în­
orovizionăriif tehnico-matcrîale. Î.I L. Brad, întreprinderea de Jean Bedel Bokassa, preşedin­ treprinderi producătoare de treprinderii, mg. Ioan Toma.
organizării procesului de pro­ plante medicinale Orăştie, tele Republicii Africa Centrală, cartofi, aproape o treime din explicaţii amănunţite 1n legă­
ducţie şi în desfacerea produ­ I.CR.T.l. Deva. O.C.L. Produ­ şi persoanele oficiale din sui­ suprafaţa arabilă a acesteia tură cu procedeele de ÎngTă-
selor. De asemenea, Băncii Na­ se industriale Hunedoara $1 al- ta sa. fiind folosita pentru această şare a animalelor şl de meca­
ţionale îi revine sarcina de a După ce au luat contact cu cultură. Rezultatele obţinute a­ nizare a lucrărilor în zooteh­
veghea si acţiona cu compe­ IOAN PUICAN oraşul de la poalele Timpei, nul trecut la producţia carto­ nic. Interesul manifestat de v i­
tenţă asupra u tiliză rii fonduri­ şeful serviciului plan oaspeţii africani, Împreună ru filor au adus unităţii o remar­ zitatori fată de sectorul zoo­
vicepreşedintele C onsiliului de
lor as-tfel îneît fiecare leu să de la Sucursala judeţeană SIal. Manea Mânescu, au v iz i­ cabilă .recompensă — premiul I tehnic se explică prin faptul
pe ţară.
străbată ciclul aprovizionare- Deva a Băncii Naţionale tat întreprinderea agricolă do că Republica Africa Centrală
produoţie-desfacere cu m axi­ stat — Prejmer. una dintre Sectorul zootehnic al între­
mum de eficientă. prinderii numără circa 2 000
cele mai mari unităţi agricole vaci de lapte şi 10 000 porci­
Deşi in majoritatea unităţi­ rvtinuara In pag. à 2*o) de slat din ţară, profilate pe ne. Unele rase de vaci crescu­ (Continuare fn pag. a 4*01
lor economice comitetele de creşterea animalelor şi a cul- te aici. în (ara Bînsei, dau o
direcţie dau dovadă de multă
exigenţă si grijă în folosirea
mijloacelor financiare. totuşi
în cadrul iu<Jeţului nostru mai
slnt cazuri in care conducă­
tori de întreprinderi nu u tili­
zează în mod corespunzălor
întreprinderea „Vîseoza" Lupeni a depăşii toţi indicatorii de plan pe primul semestru.' mijloacele financiare di,n dota­ ntretinerea culturilor — o lucrare lăsată
Este un frumos succes colectiv al celor peste 1 000 de salariaţi ai întreprinderii, intre care se rea proprie şi uneori chiar pe
numără şi bobinatoarea Maria Moceanu. Foto : N. GHENA cele împrumutate de la bancă,
imobllizXpdu-le î n stocuri su-
umbra“ buruienilor
Vara a intrat, definitiv în ca întreţinere, ca prezentare spirlt de lucrător în comer­ Comerţul socialist nu $l-a
drepturile ei. Comerţul cu le- a produselor — lie-ne iertat, ţul socialist. Dacă se aduce tocit funcţia de regularizator
qume şi fructe — barometrul gospodari şi comercianţi de varză mai multă, ţoale raf­ al pielei neorganizate. Dim­
cel mai fidel al celor patru loqume din Deva — lucrurile turile se qhiftuiesc cu var­ potrivă ! Şi este foarte nece­ Deşi firesc este ca în a doua rnînă praşila manuală nu s-a ca în decurs de o săptămină nalat că nici celorlalte lucrdrl.
anotimpuri — a trecui de la slau mult, mult invers. ză, dacă au fost aprovizio- sar să şi-o intensifice pentru jumătate a lunii iulie să nu executat decit pe o suprafaţă să se prăşească mai puţin dc printre care si recoltatul f tira­
vinzarea de „unicate“ , adică In piala oraşului Brad, co- nale cu o cantitate mai mare că mai sînt „producători” se mai vorbească despre p ri­ de 5 hectare (?). Merqîndi;-se 3 la sulă din suprafaţa ocupa­ jelor nu li s-a acordat atenţia
a trufandalelor, la desfacerea merlul socialist cu legume şi de ceapă — taraba e plină care işi însoţesc vînzarea ma praşilă 4a porumb decîl la cu o asemenea viteză „record", tă cu porumb? Orîcîte scuze cuvenită. Asemenea aspe
producţiei de masă, tot mai fructe se impune în faţa pro­ cu ceapă. Nici tu aranja!, produselor cu afirm aţii de timpul trecut, clteva cazuri fac calculele arată că praşila I la ar căuta conducerea unităţii desigur, contrastează puici i
diversificată şi mai abunden­ ducătorilor prin ţi nu la pre* nici tu legume spălate, parcă genul : „N u -ţi convine preţul ca lucrarea respectivă să re­ această unitate nu se va în­ şi consiliul popular comunal cu eforturile ce se fac în mul
tă, a legum iculturn şi pomi- meu, treci dincolo...". Funcţia vină în actualitate, executarea cheia nici pînă la sfîrsitul anu­ pentru a „m otiva" o asemenea
culturn. Problema care sc de regularizator al pieţei se ei, chiar şi în viitorul apro­ lui 1 situaţie, ele nu-şf au nici o
în
pune acum în faţa acestei realizează însă în .piaţă, după piat, fiind pusă sub semnul în­ Fără Îndoială că inginerul acoperire atlta timp cît buruie­
cem ci, tot mai pregnant, cum CUM DESFACEM PRODUSELE, toate legile şi mijloacele trebării. Prin caracterul -lor de Pelru MoLdovan şi preşedinte­ mult de 130 hectare. De sem­ (Continuate in pag. a 2 ^
directă.
confruntarea
reţele de deservire a popu­
nile
sufocă cultura pe mal
laţiei nu mai este ce desfa­
excepţie reţin atenţia în mod
le cooperativei aqricole, Petru
deosebit realizările total ne­
re cantitativă şi
calitativă,
desfacem produsele, cum le com petitivităţii : aproviziona­ satisfăcătoare înregistrate la Stancu, cunosc importanţa ho-
tărlloare ce o au lucrările de
prezentăm. prezentare, reclamă, solicitu­ întreţinerea culturilor de către întreţinere a culturilor asupra - -
Pieţele oraşelor sînt cele dine fată de cumpărători, cooperativele agricole din producţiei, nemaifiind ne­
mai mari centre de desfacere CUM LE PRIMĂM? mod civilizai de servire etc. Sălaşu de Sus şi Rîu de Mori. voie de nici o experienţă pen­
a legumelor şi fructelor şi, In pia|a municipiului Deva Cînd adunarea generală a tru a demonstra că neaplicarea
în majoritatea cazurilor, cele ar mai trebui făcută ordine cooperatorilor din Sălaşu de la timp a primei praşile duce
mai animate vaduri comer­ şi In alte privinto In zilele Sus a hotărît ca în acest an la diminuarea recoltei cu cel
ciale. Jumătate, dacă nu trei zonlarii m ărfurilor şi varieta­ am desface produsele direct mal aqlomerale. m ulţi produ­ unitatea să obţină o producţie puţin 500 kq porumb boabe la
sferturi din gospodine, trec tea lor. In Tafturile chioşcu­ pe holdă... cători işi expun produsele pe loială mai mare de 300 tone hectar. Cu toate acestea^ 1n
zilnic prin piaţă. In mod fi­ rilo r produsele sînt aranjate La chioşcul „Goslat" din asfalt, iar zidul de la intra­ porumb boabe, au fost stabi­ cazul cooperativei agricole din
resc, deci, piaţa constituie o cu gust, ca la expoziţie si piolă se pare că sînt puse în rea in piaţă devine u.n fel de lite cu precizie şi lucrările de Sălaşu de Sus pierderile ¡mí­
faţets reprezentativă a ora­ nu una se prezintă şi alia se vîn/are toate „deseurile” . bazar ce dă un aspect (are întreţinere ce se vor aplica,
şului. a modului cum este a­ vinde gospodinelor. Mă înţe­ «prisosurile“ şi „soldurile” lasă cu lotul de dorit. Or. prevederile insumind efectua­ nenle se pot aprecia la cel
provizionat şi cum se desfac legeţi de la magazinul din centru. pîa|a este inclusă şi ea in ar- rea a peste 7 200 norme con puţin 60 tone porumb boabe.
produsele, cum este deservi­ In piaţa din Deva. comerţul Cartofii sini ceva inai mari lerelc v i/ila lc dc turist). Şi. venlionale Ia cultura respec­ Surprinde însă (aptul că faţă
tă populaţia. de stal cu legume şi frucle docil alunele, roşiile puse tot în asemenea zile, p lin ire tivă. Contrar oricăror previ­ de o astfel dc situaţie orqani-
Comparate, pieţele munici­ este cel mai şters din toate pe tejghea pot fi utilízale gospodine si movilele dc le­ zaţia dc partid, consiliul dc
piului Deva şi oraşului Brad centrele importante urbane doar la bulion (zilele de 12. gume şi zarzavaturi, circulă ziuni optimiste, materializarea conducere al C.A.P, şi consi­
au aproximativ acelaşi nivel ale judeţului. Nu că nu ar 13. 14 iulie), frucle se găsesc aici şî numeroşi cumpărători sarcinilor de plan a rămas liul popular comunal nu ma­
de dotare edilitară. Ca «de­ avea spaţiu. Sînt unele din cînd în cind. Este adevă­ motorizaţi... doar o simplă însemnare pe nifestă nici un fel de în g rijo ­
ver", ca volum de desfacere chioşcuri de prisos. Nu că nu rat că ouăle sini proaspete Oare nu se poale aplita şi hîrtie. Ca dovadă, pînă acum rare, ceea ce se explică si
şi vad comercial, piaţa Devei ar avea produse. Sînt. penlru şi frumoase, dar numai la In­ la Deva ce csle bun şi es!<'- prima praşilă manuală nu s-a prin (aptul că treburile în coo­
primează. De fapl. şi popu­ că sînt Ia unităţile din oraş. sistenţă se vînd in punqi. lit în alte localităţi ? efecluat nici pe 50 ha din 185 perativă sînt lăsate să se des­
laţia care gravitează in jurul Insă la chioşcurile C.L.F. din altcum le duci acasă în bu­ ru lliva le cu porumb? Urmă­ făşoare la voia înlim plării.
ei este inult mai mare. Dar, pia(a Devei nu există acel zunare,.. I. MIRZA rind ritm ul de lucru realizat Cum allfel se poate explica, Mecanizatorul Vasile Vereş execută prăşitul mecanic
se conşio»ă că. deşi timpul a în condiţiile cînd peste 600 de cultura sfeclei de labâr pe ogoarele C.A.P. Orăştie.
fost favorabil, ¡n ultima săptă- cooperatori sînt apţi de munci.