Page 54 - Drumul_socialismului_1970_07
P. 54
2 DRUMUL SOCIALISMULUI $ Nr. 4828 • JOI 16 IULIE 1970
wumcm
Cercetarea ştiinţifică medicală in slujba Pregătirea temeinică a investiţiilor
puse la dispoziţia constructo tier şi de graficele de punere
fluxurile de montaj de pe şan
rilor mult mal devreme. In acest
rezolvării problemelor de ocrotire a sănătăţii (Urm&re din pag. 1) fel conducerile organizaţiilor de în funcţiune.
Ridicarea eficienţei economice
construcţii vor ovea posibilitatea
cesarul do materiale şl forţă de
firul director în activitatea tutu
inolnte de termenul planificat o să-şi întocmească din timp ne o investiţiilor trebuie să constituie
unor lucrări noi, Aceasta obliga munco, să-şi întocmească gra ror factorilor. începînd din faza
Aportul cercetării ştiinţifice, sl o frecvenţă rporltă a poîl- ca de rl cu zt a cadrelor medl- nifestări ştiinţifice comune mal pe toţi beneficiarii de Investiţii, fice de eşalonare a execuţiei. de proiectare şl oină la punerea
rolul el 1n progresul societă traumatfsmelor, fapt care a de co-sanltart. „M eningitele puru multor specialităţi. Se va con proiectanţii şl constructorii, fur De asemenea, beneficiarilor le obiectivelor în funcţiune, pro
ţii sini astăzi unanim recunos terminat dezbateri In cadrul lente la copil", „Nevrozele" au tinua practica achimbulul de nizorii de utilaje si materiale şi incumbă răspunderea privind asi iectanţii. beneficiarii şi construc
cute. Ştiinta medicală, ocroti* secţiei de chirurgie e Filialei fost alte manifestări care au a- experienţă penlru medicii de organele de avizare so loca toi gurarea in timp util a amplasa torii sînt chemaţi să acţioneze
rea sănătăţii se bucură de a- judeţene a U.S-Ş.M., cu tema : bord-at probleme de evidenta circumscripţie, la nivelul spi ce este posibil pentru urgenta mentelor. Aceasta cu atit mal energic pentru reducerea ponde
lentia deosebită, de ip rijln u l „Traumatismele abdominale", contingenţă a mal multor spe talului unificat c it si partici rea asigurării condiţiilor de ata mult cu cît $1 în acest an o sea rii lucrărilor de construcţii în to- ■
susţinut al partidului ţi gu consfătuire care a constituit o cialităţi. parea lor In calitate de cola care O lucrărilor. mă de obiective nu au putut talul Investiţiilor, folosirea ele
vernului. Au fost întreprinse colaborare fructuoasă între Pentru îmbunătăţirea activi boratori la referate generale. in periooda de pregătire o ff otacote Io termenul prevăzut, mentelor de prefabricate, meca
o serie de acţiuni de mare În serviciile de urgentă si cele de tăţii de viito r, filiala a întoc 7ecenzi! etc., ceea ce va rid i investiţiilor trebuie soluţionate deşi aveou asigurate celelalte nizarea operaţiunilor de con
semnătate pentru a pune In anestezie — reanimare, aslqu- m it un plan de manifestări ca şl mai mult prestigiul me numeroase şî complexe problo condiţii, deoarece nu s-au luat strucţii, reducerea consumurilor
concordantă activitatea de cer rlnd o asistentă cit mal ca lifi ştiinţifice pe probleme p rio ri dicilor de circum scripţie sub me, de o căror rezolvare depin cele mol operotive măsuri pentru soec'fice, Gospodărirea cu simt
cetare stiinţillcă cu actuala e cată la locul accidentului. tare sl specifice Judeţului nos raportul cercetării ştiinţifice. de în mare măsura încadrarea degajarea terenurilor de unele de răspundere a materialelor,
tapă de dezvoltare a societă .Urgenţele stomatologice In tru, care vor fi organizate de Pentru ridicarea calităţii mun in termenul planificat de execu boracamente, instalaţii şi alte reducerea termenelor de execu
ţii noastre. ambulator" a fost o manifesta secţiile de specialitate ale fi cii profesionale a cadrelor me ţie $i, in finol, punereo obiecti construcţii. ţie şi altoie. De asemenea, se im
re ştiinţifică interjudeţeană ca lialei. sub formă de consfătuiri dii. filiala va păstra forma pune ca centralele industriale
La nivelul Filialei Jude re a parcurs o tematlcâ’ amplă, velor în funcţiune. Beneficiarii Se cunoaşte că etapa de pre
ţene Hunedoara a Uniu în care s-au scos în evidentă sau simpozioane. Astfel, au Şedinţelor de comunicări. In de investiţii sînt datori să inter gătire o investiţiilor presupune si întreprinderile să se organi
nii societăţilor de ştiin aspectele stomatologice de u r fost fixate temele : „Preveni colaborare cu organizaţiile sin vină energic pentru urgentarea ca o condiţie hotâritoare con- zeze în asa fel Incit 1ncenîr'd
ţe medicale, munca pe plan or genţă specifice unor categorii rea şi combaterea bolilor cro dicale se vor Întreprinde di asigurării documentaţiilor teh- tractorea şi procurarea utila din 1971 să preia execuţia ‘n
ganizatoric şl ştiinţific se des de muncitori din Industria si nice sl degenerative" (bolile verse forme de educaţie profe nico-economice, începînd din jelor, maşinilor, instalaţiilor şi regie proprie a lucrărilor de
făşoară din an în an In condi- derurgică şl minieră, precum cardiovasculare, reumatismul sională sl cetăţenească. faza alegerii temei de proiec aparaturii aferenta noilor obiec volum redus $1 d® Importantă
tiunl din ce In ce mat bune. şî adoptarea unul plan de mă poliarticular sl cardiopatiile Avem create toate condiţiile tare, elaborare $1 Dină Io aviza* tive. Legea investiţiilor obligă mal mică.
Filiala coordonează munca de suri pentru promovarea preve reumatismale, bepatopaliile pentru ca în v iito r să îm bu reo şi aprobarea de către orga* pe beneficiari să încheie din In această perioadă de fina
cercetare a secţiilor de spe n irii pe o scară largă a cariei cronice, de nutriţie, cologenoze nătăţim şi mai mult munca de nele desemnate. timp contracte cu furnizorii de lizare a cincinalului actual se
cialitate şi a cercurilor de re dentare. etc.), .Rolul cadrelor medii In cercetare ştiinţifică medicală, Termenele stabilite pentru utilaje, să le recepţioneze pe cere din partea luturor factori
ferate, urmărind, pe linie ştiin A lte manifestări, ca: „Aspec urgentele medico-chlrurgîcale să antrenăm un număr mai predarea documentaţiilor la e- faze de executare la unitatea lor de răspundere din întreprin
ţifică, Îmbogăţirea cunoştinţe sl prevenirea Infecţiilor lntra- mare de cadre medicale la a xecutont, 1 decembrie pentru o producătoare, urgentînd astfel derile beneficiare de investiţii,
lor profesionale ale membri te epidemiologie© şl patologi spitallceştl", „Reumatismul de ceastă activitate, In scopul cu biectivele noi şl 1 octombrie pen achiziţionarea lor. O atenţie de organizaţiile de proiectare jl de
ce In trombozele coronariene",
lor săi. Prestigiul filialei este .Diagnosticul precoce şl trata generativ al coloanei verte noaşterii, aprofundării sl apli tru cele In continuare, repre osebită trebuie Inso acordată construcţii o concentrare supli
in plină ascensiune, prin orga mentul Îm potriva cancerului", brale", consfătuire ce va fi or- cării noilor cuceriri ale ştîin- zintă door limite maxime, Avînd utilajelor provenite din import, mentară de forţe, acţiuni eficace
nizarea de manifestări ştiin ţi qanlzatâ de secţia medicină tel în activitatea noastră de în vedere volumul mare de studii beneficiarilor de investiţii reve- pentru co, paralel cu realizarea
fice Judeţene si lnterjudejene „Aspectele actuale în operaţia internă, .C ontrolul calităţii tehnico-economice şi proiecte nindu-le sarcina de a Interveni sarcinilor de plan, să se osîgure
cezariană",
.Realizări sl per
— consfătuiri, simpozioane, medicamentelor", „Studiul fac fiecare rf. de execuţie, precum şi faptul că insistent pe lingă forurile tute din tîmp cele mal favorabile con
mese rotunde — în cadrul căro spective în prevenirea si com torilor medicali st medico-so-
ra cadrele medicale au avut o baterea tuberculozei", ca şl re ciall care Influenţează recupe Dr. O. CONSTANTINESCU in acest an avem posibilitatea lare şi întreprinderii« importa diţii pentru executarea Investi
participare activă, prin refera centele consfătuiri şl mese ro rarea capacilăţii de muncă si Medic emerit al R.S.R., să executăm şi o porte din lu toare pentru contractarea jl li ţiilor pe anul în curs şl a celor
tunde, organizate la Hunedoa
te si comunicări. Conducerea ra şl Petroşani, au dezbătut prevenirea recăderilor la bol preşedintele Filialei judeţene crările aferente anului 1971 vrarea întregului volum de uti din primul an al viitorului cinci-
filialei Hunedoara a căutat să navii de tuberculoză" şi altele. este Imperios necesar ca o
orienteze munca ştiinţifică a probleme Importante din mun- Totodată, se vor organiza ma Hunedoara a US.Ş.M, parte din documentaţii să fie la je Io termenele reclamate de
membrilor filialei !n deplină
concordanta cu realităţile din
teren. Acest lucru s-a reflectat tracte sau comenzi ferme. To zute în planurile de măsuri,
în conţinutul lucrărilor susţi tuşi, unii conducători de Între ministerul totelar va Institui o
nute de filiala noastră. Pe l i Sn fiecare unitate să se (Urmare din pag. 1) prinderi, nesocotind prevederi comisie m ixtă de specialişti
nia exemplelor amintim con le acestei legi, lansează pro care va analiza activitatea u
sfătuirea cu tema i ^Rolul ca duse care n-au desfacere asi nităţilor respective, Iar conclu
drelor medl! sanitare In pro Zilnic- 1 0 0 ha lele, nivelul dotărilor restante gurată. depunlndu-le pe stoc, ziile şl propunerile lor vor Ii
bleme de proteotia muncii", ae menţine destul de ridicat. imobilizlnd astfel Importante prezentate de conducerea mi
organizată de secţia de cadre La I.C.RT.I. Deva, care înre valori băneşti. Vorbind despre nisterului, vicepreşedintelui
medîl sanitare In colaborare asigure seminţe din soiuri gistrează mari Îm prumuturi un asemenea procedeu na re
cu Direcţia sanitară a Judeţu cu orz recoltate restante, deşi s-au stabilit nu ferim în special la conducerea C onsiliului de M iniştri care
lui — care a scos în evidenţă meroase măsuri pentru lichida întreprinderii „M arm ura" Sî- coordonează m inisterul, In ve
eficacitatea colaborării dintre rea lor, totuşi acestea n-au meria. care deţine In stoc pro- derea dispunerii măsurilor co
personalul mediu el serviciile La I-A-3. Orăştie, bfităllt; respunzătoare. Pentru unităţile
de protecţie a muncii din În valoroase pentru atrlngeree la timp şl; economice de Interes local,
treprinderi. fără pierderi a recoltei dej precum sl penlru cele ale coo
orz
de
peraţiei meşteşugăreşti sl
un!
pe
se desfăşoară
Proporţional cn dezvoltarea front larg. In afară de cele; consum, comisia va îl Institui
Intr-un ritm susţinut a d ife ri 22 combina ale unităţii, tn! tă pe plan local, Iar concluzii
telor sectoare Industriale, a In complexul de factori care trat. Intre altele, s-au dat In constituie acţiuni de o mare sprijinul fermelor acestei în-: le şl propunerile vor fl pre
mecanizării agriculturii, a hotărăsc soarta producţiei a- dicaţii ca în fiecare cooperati însemnătate practică in com treprlnderl au lost adusa şl: zentate Comitetului executiv al
transporturilor, a-a constatat qricole. folosirea seminţelor vă agricolă specialiştii sî con plexul de măsuri care hotărăsc lncrează încă 18 combine dej Consiliului popular Judelean,
din soiuri $1 hibrizi valoroşi siliile de conducere să identi soarta asigurării materialului la l-A.S. Slmeria şl Slntâ- Activitatea econo- respectiv organizaţiilor tutela
ocupă un Joc deosebit de im fice suprafeţe corespunzătoare ce ae va folosi Ja fnsămîntări. mărla-Orlea. Astfel, a-a creat re ludelene ale cooperaţiei,
portant, contribuind la spori în cultura mare, din soiurile De asemenea, cadrele tehnice posibilitatea ca zilnic să fie care, Împreună cn Sucursala
rea recoltei cu cîteva zeci de care au fost compromise, pen din unităţi au obligaţia ca In secerat orzul de pe cel pu-j judeţeană a băncii, vor lua
procente la hectar. Producţiile tru Înlocuirea loturilor semln 5 zile după depozitare, pentru ţin 100 ha. ceea ce va per-i
Comuna Băniţa - sporite de qrîu, porumb, car cere sî asigurarea necesarului cunoaşterea din llm p a valo mite ca în mal puţin de 6; mico-fmanciara, hotărtrl In legătură cu măsu
tofi etc. realizate an de an de rii culturale a seminţelor, să rile propuse.
în întregime către cooperativele agricole trim ită probe pentru analiză la zile bune de lncrn în clmpl N oile reglementări In dome
din Slmeria, Pricaz. Dobra, laborator. să se strlngS al depoziteze: niul creditului Implică penlru
Haţeg, Orăştie si altele se da
electrificată torează în bună măsură ma Pentru producţia rlndurl atenţia asupra sarcini Întreaga recoltă de pe cele; la cote ridicate toate conducerile Întreprinde
Deşi a-a atras în repetate
rilo r luarea u n r-
, o-
Băniţa este o comună de terialului cu valoare biologică agricolă a anului lor privind asigurarea semin 789 hectare. mâsuri caro să d ’ . (,Y.- ■ -<
Parale) cu secerişul, se a-j
scurt timp la îmV
! munte. Satele et sînt răsli- ridicata utilizat la tnsâmlnţare. ţelor de trifoliene, se constată tuaţiel lor îlnant
rate pe o suprafaţă întinsă. Acum este perioada clnd că mal persistă încă o serie de cordă atenţie sporită ellbe-; tole de direcţie »
Plnă de curînd, in casele conducerile cooperativelor a viitor neajunsuri. In vederea înlătu rării terenului şl executării j derllor cu situaţii
sătenilor ardeau lămpile cu gricole şi cadrele tehnice tre rării lor se ceje să fie inten arăturilor pentru realizarea; de eficientă precară, trebuie s
petro). La silrşitul lunii buie să ia măsuri chibzuite In sificată acţiunea de recoltare planului la însămfnţarea cul-j forturi sustinule -
| Iunie a.c., prin grija Con ••vederea ■ esrqurfiril • seminţelor a culturilor respective şl apli Jurilor duble. După termina-; darea împrumuta-
necesare pentru recolta anu de sămînţă. O dată cu aceas
siliului popular al munici carea tratamentelor Indicate
lui următor. Faptul că unităţi ta, cadrele tehnice împreună rea recoltatului, combinele; si a cauzelor ce ' gr . *
piului Petroşani sl a consi cu conducerile unităţilor au pe loturile semicere, numai Esle nevoie ca r.
liu lu i popular comunal, a le cooperatiste din Judeţ chel datoria să stabilească neîntâr astfel putlndu-se evita pierde vor II duse la seceratul grîu-; Vii l-fin anciar din
fost încheiată acţiunea de tuiesc anual sume de ordinul rile — tn proporţie de 50-70 lui in celelalte întreprinderi;
milioanelor de lei in scopul ziat măsuri adecvate privincf^ nizatie socialistă să acorde o
electrificare a tuturor sate recoltarea, treieratul, condiţio la sută — ce s-au înregistrat agricole de sial din Judeţ. fost finalizate In totalitate, duse finite fără desfaceri asi mai mare atenţie modului rum
lor comunei, reţeaua elec procurării seminţelor care pot nalul $i păstrarea seminţelor. în anii precedenţi din cauza fapt pentru care un volum Im gurate, In valoare de aproa sînt folosite fondurile între
trică a lost pusă sub ten SÎ este necesar să fie produse neglijării acestor lucrări. Tot portant de mărfuri excluse de pe 6.5 milioane lei, la condu prinderilor si Împreună cu re-
siune. In casele satelor ce In flecare cooperativă, denotă In ceea ce priveşte păioase- odată se simte acut nevoia ur Ja creditarea curentă mai stau cerea Întreprinderii de prefa lelalte compartimente să sa
existat
nn a
suficientă
că
lor mal Îndepărtata ard preocupare în această direc le, de mare însemnătate este gentării pregătirii utilajelor de ani de zile în depozitele În bricate din beton Hunedoara, măsuri penlru prevenirea Imo
becurile electrice, oamenii ţie. Deoarece din cauza cala ca recoltatul să se facă în fa de treierat. treprinderii. Dlntr-un sondaj I IL . Brad — cu 600 000 lei bilizărilor, aslfel ca activita
pot viziona programele la za de coacere deplină a cultu Unele probleme se ridică, de făcut de organele bancare la fiecare, sl altele. tea economică sl financiară să
m ităţilor naturale s-a compro rii, Iar acolo unde strînqerea
televizor, ascultă emisiuni mis în mare parte producţia asemenea, In legătură cu asi sfîrsitul lu n ii Iunie, s-a con La Imobilizarea unor Impor se desfăşoare la cote înalte do
le radioului, folosesc apara producţiei se executa manual gurarea seminţelor de cartofi statat că numai în sectorul eficienţă.
de pe Joturlle semlncere sta snopii să fie puşi pe pari pen tante fonduri financiare, au
te electrice de uz casnic, bilite Iniţial — pierzlndu-se tru a evita pierderea sî depre si sfeclă furajeră- La Indicaţia încălţăminte existau în depo contribuit, după părerea noas Desigur, îm prum uturile res
există iluminat public, merg peste 740 tone sămînţă de cierea calitativă a producţiei specialiştilor din unitâtî, pe Cînd mai veniţi zite peste 21 700 perechi de în tră, si reglementările care s-au tanţe au existat şi pînă acum.
la clnematograiul lăţesc, la unele loturi de cartofi se Im călţăminte specifică sezonului,
gria si secară. 058 tone car de seminţe. Orqanîzarea te aplicat Dinfl acum. Banca, de dar reglementările pe baza
llime. tofi, 120 tone orz şl ovăz, 15 meinică. pină în cele mai mici pune să fie executate lucrări In valoare de aproximativ exemplu, punea la dispoziţia cărora s-au acordat nu au mo
IZIDOR POIENAR tone sămînţă de trifoliene $.a de purificare, Iar la sfeclă se 923 000 lei. Conducerea întreprinderilor fondurile ne bilizat unităţile economice pen
deputat tn Consiliul popular — «a Impune luarea unor mă amănunte a recoltatului, trans cere o în qrijire deosebită dat pe Ia noi? I.C.R.T.I. Deva nu se preocu cesare achitării furnizorilor, In tru înlăturarea neafunsurllor
Bănită suri deosebite In vederea portului recoltei, a condiţiona fiind faptul că numărul buta pă în suficientă măsură pentru diferent de situaţia financiara a ce le-au creai. Doblnzlle pe
compensării deficitului înregis lului sl depozitării producţiei, şilor râmaşi în cultură este ca această încălţăminte să iîo întreprinderii $i de disponibili nalizatoare erau „suportate"
destul de redus. Dispensarul medical uman desfăcută în acest sezon, deşi tăţile băneşli ale acesteia. In de preţul de cost, iar ccf vino
Cunosclnd Importanţa si ne din Lunca Cernii de Jos a este posibil ca In anul urmă conformitate cu noua hotârlre, vaţi nu răspundeau materia!
cesitatea asigurării seminţelor, fost dotai în ultim ii ani cu tor asemenea modele să nu în cazul clnd în activitatea u de aceste cheltuieli neecono-
ca factor holărîtor de sporire aparatură lehnlco-medicală corespundă cerinţelor popu nităţilor economice se menţin micoase $i nici do faptul că
a producţiei, precum şl d ifi modernă. Aceasta a dus la o laţiei. fiind nevoie să se ape lipsuri in gospodărirea m ijloa Importante fonduri băneşti slnt
cultăţile provocate de inunda mal bună în g rijire a sănătă leze la bugetul stalului pentru celor materiale $1 băneşti, din scoase din circuitul economic.
ţii, este necesar ca In flecare ţii oamenilor, la prevenirea acoperirea reducerilor de pre care cauză nu so pot încadra Noul oct norm ativ în dome
unitate agricolă conducerile a îm bolnăvirilor. Dar, într-o ţuri. Siluatil similare sînt şl In nivelul fondurilor normale niul creditelor, precum ş| Lo-
cestora, cadrele tehnice, totî magazie din comună zace de aprobate, diferenţa de fonduri qea privind răspunderea con
cooperatorii, să se preocupe multă vreme un aparat mo la O.C.L- Produse Industriale
cu întreaga răspundere de dern, necesar la executarea Petroşani şi Hunedoara, la ca se acoperă pe timp lîm ilat cu ducerilor organizaţiilor socia
liste pentru gospodărirea m ij
crearea unor condiţii cît mai dezlnfectlilor. Cum el nu re, de asemenea. Îm prumutu credite restante, după care se
bune pentru ca la Insămînţări, poate fl folosit (la Lunca rile restante slnt de valori percepe o doblnda de 10 sau loacelor materialo sî băneşti
In toamnă sl In primăvara v i Cerni! de Jos neavînd sursă mari $1 au caracter de conti chiar 12 Ia sută pe an. In ca creează un cadru propice pen
itoare. să se folosească numai de alimentare cu carburanţi) nuitate. zul 1n care conducerile între tru diminuarea im obilizărilor
material din soluri valoroase. stă şi, aşteaptă. Aşteaptă ca După cum este cunoscut, Le prinderilor care sînt creditate mijloacelor circulante materia
cineva de la Inspectoratul sa în condiţii restrictive no duc le ş| băneşli $|‘ folosirea lor cu
Ing. EMIL CHîRILA nitar de stat aă treacă şi să gea privind reglementarea con la îndeplinire măsurile stabili maximum de eficienţă, penlru
tractelor economica
Interzice
director adjunct la Direcţia rezolve problema. să se execute produse fără te pentru Îndreptarea situaţiei perfecţionarea continuă a me
todelor de conducere a econo
agricola judeţeanA deefocere asigurată prin con- financiare la termenele prevă- miei.
Ieşită din matcă, apa Mu tn tfî scoaterea de sub apă ţi chet, turnarea a 500 mp de Zor muncă de refacere. Silvia
reşului s-a abătut cu furie mii, remontarea şi punerea rumbeton pentru parchet, Popa, Adriana Doda, Udia insă, despre participarea Iov
peste localitatea Ilia... AIu În funcţiune a circuitelor. 300 mp parchet bătut, cură Gură, Maria Mareş, Octavian prea multe lucruri nu
pot spune.
s-au uitat acele zile de Apoi, acţionarea motoarelor ţenia fn peste 30 săli de Petraşca. Gheorghe Popa sînt
aprigă încleştare dintre om şi alte lucrări ce vizau par clasă, zugrăvirea şi vopsirea doar clţiva dintre elevii care Partidul care nc-a învăţat
şi natură. Dar cu toată îm tea electrică. Au fost acţio plnă la soclul de ulei a cor au lucrat cu hărnicie la re fim dîrji şt ne insuflă
potrivirea oamenilor, calami nate 140 de motoare elec p u rilo r de clădiri ale liceu facerea liceului, a căminu curaj a făcut şi face tot ce
tăţile n-au putut fi evitate. trice de la 1 la 7 kW. lui, vopsirea in ulei a tim- lui cultural. fi omenesc posibil ca cei lo
Urme adinei au brăzdat faţa Toate acestea in numai plăriei de la liceu etc., etc. La Ilia, munca continuă viţi de năprăsnicia natura
lliei. După retragerea pu două săptămînl. Se cuvine să De evidenţiat, s-nu eviden să se desfăşoare cu aceeaşi Sa nu se simtă singuri. in„
hoaielor. Întreaga forţă a spunem, electricienilor care ţiat toţi. constructorii care intensitate. Vorbind despre treaga fard, umanitatea din
fost orientată spre ştergerea au muncit la Ilia, din toată lucrează aici. Fiecare in par perspectivă, maistrul Gh. toată lumea întinde braţe
urmelor dezastrului. viguroase in ajutor. pQrţ{i
Da chemarea partidului, dm locuitori au înţeles sein
localnicilor le-au oenft fn nificaţia acestui ajutor şl
ajutor forţe solidare. Mun răspund, aşa cum se cuvine,
citorii Întreprinderii de con I.C.8.H. PE ŞANTIERUL... ILIA prin fapte. E.vemplut lor tre
culturilor strucţii siderurgice din Hu comunei, care au datoria sil
buie urmat de toţi cetăţenii
nedoara, care au fost alături
pună umărul, la refacerea co
şl pe baricadele de oprire a
năvalei apelor s-au angajat munci. Dar nu numai la re
să participe neîntrerupt, in facere. ln Raportul Consiliu
lui dc Miniştri cn privire la
preşedlntelal Fflîmon M un P.C.R. din 8—9 Iulie a.c., orga afara programului de mun inima, „Cinste lor*. te merită aceeaşi cinstire. Apostol spunea că cel tţrziu masurile venim înlăturarea
Cei 4 dulgheri din echipa lui
plnă la 10 august construc
teanul, recolta este la un pas nizaţiile de partid, orqanele că, la refacerea a ceea ce a Au rămas să lucreze fn Gheorghe Cornel, cei 4 zi torii vor să termine toate efectelor calamităţilor natu
de a se compromite (de dim i agricole, consiliile populare fost distrus. continuare cu aceeaşi dă dari ai echipei Iul Avram lucrările la liceu şi şcoala rale din primăvara amilul
nuarea producţiei să nu mal comunale sl conducerile unită Echipe de constructori au ruire dulgherii, zidarii, zu Rister, zugravii conduşi de generală, iar căminul cul 1970 prezentat la recenta se
vorbim), cu flecare zi ce trece ţilor agricole au datoria „să format un detaşament care gravii, parchetarit. Frontul Chifăr Humuzău, parchetarii tural In 4-5 zile să fie gata. siune a M.A.N. sc arată că
unităţi agricole din Judeţul lnregistrlndu-se pierderi e vi acţioneze cu toată hotărirea 1n a deschis un vast front de de lucru — vast. Chiar prea şi bineînţeles responsabilul — E o hotărlre îndrăz şi la 1 ncr¿\rî 1 e suplimentare
mare pentru numărul de oa
lucru pe Şantierul Ilia" —
nostru In vederea înlăturării dente. De menţionat că nu o vederea transpunerii In viaţă cum şi-au numit noul lor meni. Doar cîteva puncte : acestui şantier din partea neaţă dacă avem tn vedere ce se prevăd pentru apărarea
urm ărilor calam ităţilor natu dală au trecut pe a!d $! lu a legii, pentru ridicarea nive loc de muncă. Maistru! localul consiliului popular întreprinderii. Gheorghe A volumul mare de muncă cc îm potriva Inundaţiilor, ală
rale, ceea ce face necesar ca crători din aparatul organelor lului activităţii de conducere, Gheorghe Apostol a fost nu comunal, căminul cultural, postol, care fără să neglijeze trebuie efectuot, Noi însă turi de e forturile mari p*.
organele agricole judeţene să agricole judeţene, însă efectul organizare sl planificare a mit coordonator principal al organizarea muncii şi apro vom face totul pentru a şter care le face slntnl. trohujr
intervină de urqentă cu mă sprijinului acordat întîrzla să agriculturii, pentru creşterea şantierului. Echipe opera cinematograful, toate grupu vizionarea cu materiale a a ge cit mai repede urmele să se nslcure o largă purii-
suri energice menite să con se arate. iniţiativei unităţilor agricole, tive din subordine: echipa rile de clădiri ale liceului, cestor echipe işî găseşte timp apelor. Dacă ar pune mina cionre a populaţiei p rir
tribuie la lichidarea deficienţe Se cunoaşte bine că de cu a fiecărui lucrător şl coopera electricienilor, echipa dul şcoala generală dc. 4 să se ocupe şi de alte lu mai cu inimă şi locuitorii.,. muncă patriotică şi contri
lor existente in orqanîzarea şi rînd a fost adoptată Leqea or tor". Acţionlnd 1n spiritul a gherilor, echipa zidarilor, e ani, circumscripţia sanitară. crări care se execută in Ilia. Alta ar fi şi situaţia. buţîe materială.
conducerea activităţii econo ganizării producţiei si a muncii cestor indicaţii, este de aştep- chipa zugravilor, parchetari- I.M.A., unităţi ale coopera (In ziua cînd l-am cunoscut, ..Este o datorie on trîo lir^
mice în cadrul C.A.P. Sălaşu în aqricultură, care stabileşte lat ca într-un timp cît mai lor. ţiei... cerea conducerii l.C.S.H. să a fiecărui cetăţean — .ş«
de Sus. răspunderi precise pentru or- scurt activitateo cooperative La I iulie tn ilia <t început Lucrări 7 Toate — fn- trimită un tractor M.T.V. cu Intr-adevăr, locuitorii spune în raport — să parti-
Nu mai puţine semne de în qancle agricole, consiliile lor aqricole din Sălasu de Sus să pulseze viaţa specifică cepînd de la degrcsarca de lamă şl cupă pentru împin lliei au un cuvint greu dc oipe pe mâsurn puterilor «a
trebare ridică si stadiul în populare. conducerile C.A.P., si Rîu de M ori să se îmbună marilor şantiere. Primii ata noroi, dezbaterea pardoseli gerea şi nivelarea drumuri spus. De ei depinde cit de le la complexul de lucrăr
grijorător în care se află în pentru cadrele tehnice şi coo tăţească simţitor, aportul tutu canţi au fost electricienii e lor din parchet, pînă la vop- lor, trotuarelor şi chiar a repede localitatea îşi va re menite să facă imposibil*
treţinerea culturilor la coope peratori privind aplicarea obli- ror forţelor si mijloacelor de chipei conduse de Enache se/i şi zugrăveli. curţilor locuitorilor). căpăta înfăţişarea înfloritoa repetarea calam ităţilor sufe
rativa agricolă din Riu de galnne a regulilor de folosire care dispun unităţile respective Paraschivescu. Nu mulţi la S-a scurs puţin timp dc Cuvinte de laudă merită a re pe care o avea înaintea i rite de ţara noastru în pri<
M ori. Cu qreu se poale Ima a iondului funciar si a lucră trebuind să se regăsească In număr. Doar şase. Dar fie cînd au început. Volumul fi adresate şi elevilor din nundaţiei. Prin refacerea mâvnrn acestui an".
gina ca la această dată să mai rilor de tehnică aqrîcolă- In creşterea simţitoare a recolte care c muncit cu dăruire fo- realizărilor este insă mare. clasele superioare ale liceu gospodăriilor personale, prin Răspundeţi cu dăruire n-
existe aproape 120 ha cu uo- lumina acestui act juridic, asa lor, prin executarea In condiţii losin/l toată forţa şi pricepe Amintim doar: dezbaterea lui care, prin rotaţie, spri contribuţia la celelalte ac cestei chemări patriotice
rumb neprăsit. Sub privlnle cum se subliniază In cuvînta- mai bune a lucrărilor agricole rea. Au început metodic. Mai şi uscarea a 1 500 mp de par jină pe constructori In nobila ţiuni obşteşti. Deocamdată cetăţeni ai lliei!
îngăduitoare ale celor pesie 700 rea tovarăşului Nîcolae. .cerute de tehnoloqia fiecărei
cooperatori apţi de muncă şi ole Ccauşescu la plenara CC. ei culturi.