Page 56 - Drumul_socialismului_1970_07
P. 56
4
D8UMUL SOCIALISMULUI ® Hr. 4828 $ JOI 16 IULIE 1970
ii__
Solemnitatea conferirii
M i l B ill B 11111 1.11 i W l J * T i l I I ffl S lffl ! H'lTi ra g a n m n i r a ff
unor titluri şi ordine ale
Republicii Socialiste România
Vizita in R.P.D. Coreeană
de existentă, deci într-o peri să lle completat în cincinalul
oadă de mal mare maturitate viitor cu lucrări noi a căror
(UrfHôr — să obţină şl rezultate mal necesitate a apărut în urma
bune decît ptnă acum. analizei situaţiei provocate de a delegaţiei militare romane
Îmi exprim convingerea că calamităţile naturale, şl pe ca
Sd Iii' lo înălţimea elorlunlor distincţiile acordate astăzi vor le trebuie să le atacăm' cu
pe caro guvernul şi poporul consiliul un stimulent In plus prioritate, cit şi din hotărîrea
nostru lc*a tăcut şi Ic tace pentru obţinerea de noi suc de a pune un mai mare ac PHENIAN 15 (Agerpres). — sint separate qcoqralic prin-
penlru dezvoltarea si moderni cese In realizarea m arilor sar cent in urm ătorii ani pe hidro- lr\ continuarea vizitei In R P.D tr-o mare distantă, sînt strîns EPIDEMIE DE HOLERA
zarea acestei importante uni cini care revin uzinei. rnergîe. Specialiştii din dome Coreeană, delegaţia m ilitară legate, se sprijină reciproc şi
tăţi industriale a (arii. Vă doresc din toată Inima niul hidrotehnic care şi-au do română, condusă de general- colaborează în lupta îm potriva Un numâr de 48 de
După rum şli(i. in cincinalul realizări cit mal mari in acti vedii şl pină acum capacilo- colohel Ion lonită, ministrul imperialismului, pentru victo persoane şi-ou pierdui
umiăior, industria metalurgică vitatea dumneavoastră, a in- • ’ a şl priceperea. vor puica forţolor armate, a făcut marţi ria cauzei socialismului. V o r viaţa în urmo extinderii
arc un program deslul de ma Ircgului colectiv, (Aplauze să-şi valorifice mai larg cu după-amiază o vizită Ja M inis bitorul a arătat că vizita în epidemiei de holera in
re. Noi dorim să realizăm o prelungite). noştinţele, să contribuie la u- terul Apărării Naţionale al R.P.D. Coreeană « delegaţiei parteo de vest o Insulei
îmbunătăţire calilalivă a acti- Doresc, de asemenpa, să I r- tillzarea tuturor resurselor de R.P.D. Coreene, unde a fost. militare române va contribui lowo. In ciuda companiei
vilăţii metalurgiei noastre, Sn- liclt pe tovarăşul Dorin Pavel, apă in folosul poporului, al prim ită de general de armată 1? consolidarea şi dezvoltarea de vaccinare a populaţiei
deosebi să realizăm in (ară un profesor universitar, cu oca ridicării nivelului de viată a Toi Hiăn, m inistrul apărării na relaţiilor dc prietenie şi co întreprinse în ţară. oile
sortiment mai larg de o|elurl zia îm plinirii a 70 de ani, şl a celor ce muncesc. ţionale. operare dintre popoarele şi sute de cetăţeni ou fost
de înaltă calitate, in acest do acordării acestei înalte distinc Iată de ce tovarăşul Dorin Delegaţia a depus apoi co armatele celor două ţări. contaminaţi de această
meniu şi uzinei dumneavoastră ţii a Republicii Socialiste Pavel, care nu are decît mo roane de flori la Monumentul In cuvîntul său de răspuns, boală, anunţă ogenţio in
ii revine un rol de însemnă România. Aceasta constituie o tive de satisfacţie penlru c :2a Eroilor Armatei Coreene, Ja general-colonel Ion lonilă a doneziana Antara.
tate. Sperăm că uzina va adu apreciere, o recunoaştere a ce a făcut, poate Ii sigur că Monumentul Eliberării şi la exprimat sentimentul de prie
ce in acest sens o contribuite activităţii depuse în domeniul şi în viitor cunoştinţele sale Monumentul Prieteniei. tenie frăţească si solidaritate DUPĂ CUTREMURUL
mai mare dccît ptnă acum. hidroenergetic, al invă(ămin- vor putea fi bine valorificate. In seara zilei de marţi, mi inlernalionalistă al poporului DIN PERU
Horesc să urez întregului co tulul tehnic : ea va constitui încă o dată vă felicit şi vă nistrul apărării naţionale a şi armatei României lată de La Lima a fost dat pu
lectiv, tuturor tovarăşilor de desigur. în acelaşi timp. im doresc tuturor mul|t ani şl R P.D. Coreene a oferit o re poporul şi armata R.P.D. Co blicităţii un bilanţ al pier
îală, directorului întreprinderii bold penlru o activitate sus multă sănătate ! (Aplauze în cepţie In cinstea delegaţiei reene. Arătînd că oamenii derilor provocate de cu
noi succese în înfăptuirea pro ţinută şi in viilo r. delungate). m ilitare române. Au fost pre muncii şi ostaşii români urmă tremurul de pămint ce a
gramului ce revine uzinei — In domeniul hidrotehnic a ★ zenţi general de armată O resc cu profund interes dez avut loc Io 31 moi, Po
atit In anul acesta, cit şi. mal vem Încă multe de iăcut. Pro Tovarăşul Nicolae Ceauşescu Jin*U, şeful Statului major, ge voltarea R.P.D. Coreene, vor trivit acestui nou docu
cu seamă, in cincinalul urmă gramul adoptat de Comitelui şl ceilalţi conducători de par nerat-colonel Han Ik Su, şef bitorul a spus - „Poporul ro ment, numărul total ol ce
tor — pentru realizarea tutu Central în această privinţă es tid şl de sfat s-au întreţinut al Direcţiei superioare p o liti mân salută călduros realizări lor care şi-au pierdut vio
ror indicatorilor calitativi şl te cunoscut. El oferă tuturor apoi, inlr-o atmosferă caldă, ce a. armatei, Ke Jn Thia, mi le R.P.D. Coreene, consolida la in urmo acestei catas
economici. Dorim ca uzina specialiştilor din acest sector tovărăşeasră, cu cri distinşi. Prăbuşirea pe teritoriul mexican nistrul comerţului exterior, rea ortnduiriî socialiste pe tă- trofe se ridică la 70 000,
dumneavoastră — păşind In a un cîmp îoarle larg de a ctivi Kin Ghen Ren, preşedintele rîm economic şi cultural, ex- Documentele anterioare
doua jumătate a veacului său tate. Acest program urmează (Agcrpres) Comitetului pentru afacerile e primţndu-si convingerea că fi menţionau doar 50 000 de
a unei rachete americane conomice externe, Yang Hyeung reşte succese contribuie la în morţi.
Seu.p, m inistrul învăţăm intului
superior, Kuon Hi Gion, m i tărirea ţărilor socialiste şi pă VAL DE CĂLDURĂ
ci! fn lume. Ele au. de ase
IN ITALIA
Vizita în ţara noastrâ (Agerpres) — Guvernul mexi prăbuşit rachete. Specialiştii nistrul adjunct al afacerilor menea. o mare însemnătate Un val de căldură neo
privitoare la locul în care s-a
CIUDAD DE MEXICO
15
externe, generali şi ofiţeri su
can a dat Instrucţiuni ambasa americani sint de părere că a periori, alte persoane oficiale pentru realizarea u n iliră rii na bişnuit pentru această pe-
ţionale a Coreei
Poporul ro
coreene. Au participat, de a
rioodâ a anului a fost
preşedintelui Republicii Africa dorului său la Washington să ceasta ar fi putut avea loc in semenea, ambasadorul Nicolae mân, a spus el, este alături dc înregistrat de la începutul
prezinte
un protest
oficial
graniţei
dintre
apropierea
poporul coreean care duce o
Popa. şi membri ai Ambasa
săptărrinii in Itolio
La
zonă
S.U.A. şi Mexic, înlr-o
Statelor Unite, în legătură cu
prăbuşirea pe teritoriul mexi aridă, nelocuilâ. dei Republicii Socialiste Româ luptă justă4'. Florenţa, mercurul termo
Strîns unit în jurul conduce
nia. ataşaţi m ilitari ai amba
metrelor a urcat la
36
Centrala, Jean Bedel Bokassa can e unei rachete americane Ambasadei Statelor Unite al sadelor străine din Phenian. rii de partid şi de stat o Româ grade lo umbră, Io Roma
Un purtător de cuvînt
ce transporta o capsulă cu în
la
niei, în frunte
cu tovarăşul
Luînd cuvîntul îa recepţie,
Bo
Io 34 grade, iar Io
cărcătură radioactivă. f ¡udări de Mexico a declarat generalul de armată Toi Hiăn Nicolae Ceauşescu, poporul ro logna la 33 grade Tem
( ă guvernul mexican a fost în-
cuvinte de apreciere Ja adresa Africa Centrală au rostit Un purtător de cuvint nl (unoşlinţat de accident Imediat a arătat că armata populară mân este hotărî! să înfăptuias peraturile inregistrate sint
rezultatelor economice obţinu scurte alocuţiuni. M inisterului de Externe me frăţească a României, făurită că măreţul proqram de edifi superioare în medie cu
(Urmare din pag. 1) xican a subliniat că ambasado dună prodLcerea lui. Datorită in lupta revoluţionară pentru care a societăţii socialiste,
te de această Importantă uni In vizita pe carp au intre- altitudinii de la care revenea patru grade acelora din
tate a agriculturii noastre. prins-o la Braşov, oaspeţii a rul va reaminti guvernului libertatea şi independenta pa m ultilateral dezvoltată, elabo perioada corespunzătoare
Jn drum spre cunoscuta sta fricani au fost însoţiţi de se Slatelor Unite angajamentul ce racheta, există posibilitatea ca triei. s-a dezvoltat înlr-o ar rar de Congresul al X-lca a' a anului trecut.
dispune de condiţii care favo ţiune „Poiana Braşovului", cretarul Consiliului de Slat. şi l-a asumat de a face lot ea să se fi dezintegrat in at mată (puternică si modernă, ca P.C.R.. n spus vorbitorul.
rizează creşterea animalelor, mosferă dar nu se exclude pabilă să apere munca crea UNDE DUCE UNEORI
oaspeţii sini salutaţi de un Constantin Stătcscu. de locţi (C este cu pulintă penlru a In încheiere, vorbitorul a a
dezvollarea unor ramuri ale mare număr de cetăţeni. In itorul şefului Marelui Stat Ma preveni căderea rachetelor a- evcnlualitalea ca părţi din Ta toare a poporului. Nc bucu rătat că ostaşii români dau o CONCIZIUNEA
Induslrici alimentare şi uşoa saloanele Hotelului Sporturi jor, qeneral-locotcnenl. Con merîcane pe leritorîul M exi i helă să ii căzut pe teritoriul răm sincer, a spus el, de suc înaltă preţuire prieteniei fră Zgîrcenio de cuvinte
re bazate pe produse de pro lor, preşedintele Consiliului stantin Popa, precum şi de di cului. mexican. Imediat după anun cesele ofiţerilor şi ostaşilor ar ţeşti cu ostaşii R.P.D. Coreene, din conţinutul unei tele
venienţă animală. popular judeţean. Constantin rectorul Protocolului din M i La oriqinca demersului diplo ţarea accidentului a început o matei frăţeşti a României tn sc bucură de succesele obţi grame, expediată de un
Se vizitează apoi crescăto Cîrţînă. a oierii, in onoarea nisterul Afacerilor Externe, acţiune vastă de cercetare a lupta pentru întărirea capaci nute de aceştia In lupta lor ţăran spaniol, a provocat
ria de păstrăvi a Întreprinde preşedintelui Republicii Africa Tudor Jianu. matic mexican se altă căderea zonei în care se presupune că tăţii dc apărare a ţării. Popoa- pentru salvgardarea libertăţii, o puternică emoţie mem
probabilă pe teritoriul mexi
rii, cea mai marc păslrăvărie Ccnlrală. Jean Bedel Bokassn. ar fi căzut rămăşiţele rachetei . rele si armatele R.P.D. Core independenţei şi securităţii pa brilor familiei sale. Toate
din (ară. un dejun. Incheindu-şi vizita de două can a unei rachete americane americane. ene si României, cu toate că triei. rudele acestuia din loca
o
de lip „A thena”, purlind
In încheierea vizitei făcute In timpul mesei preşedinte zile in judeţele Argeş si Bra capsulă cu cobaii radioactiv, lan. litatea Pampeluno s-au
şov, unde au fost Snlimpinaţi
aici. oaspeţii mulţumesc pen le Consiliului popular jude cu cordialitate, oaspeţii afri- sală de pe poligonul din stalul pregătit şi s-au deplasat
tru explicaţiile primite şi ou ţean şi preşedintele Republicii ( ani s-au înapoiat în cursul New Mexico, Pină în prezent m itinguri, în cadrul cărora îndurerate spre satul lor-
ai
reprezentanţi
guvernului
după-amiezii in Capitală. nu au fost obţinute dale certe C U R I E R vor expune principiile noii raga (Navarra), unde
locuia expeditorul
tele
încheierea convorbirilor oficiale C onstituţii a tării. gramei. Acesta ii înştiin
P otrivit declaraţiei şefului
Evoluţia crizei guvernamentale statului marocan, recţele ţase laconic : „Tăiat, Jose
In cursul după-amiezii de România şl Republica Alrica Hassan al II-lea, principalul Nieto”. Ajunse de urgen
ţă cu un taxi la Lorroqo,
miercuri, la Palatul Consiliului Centrală şi s-a făcut un din ¡talia Consiliul dc M iniştri al Austriei a aprobat marţi amendament care urmează să pentru a-l prinde... mă
de Stai s-au încheiat convor schimb de păreri asupra unor textul unui memorandum in legătură cu pregătirea con fie adus vechii Constituţii car pe ultimul său drum
birile oficiale înlre preşedin probleme ale situaţiei inlerna- ferinţei general europene pentru securitate. Inlr-un in prevede trecerea la un orqan pe scumpul lor Jose, ru
tele Consiliului dc Siat al Re lionalc. ROMA 15 — Coresponden socrelar general al pa lid u lu i. terviu acordai radioteleviziunii austriece Rudoli Kir- legislativ unicameral. După dele află chior de la o
publicii Socialiste România Convorbirile s-au desfăşurat tul Agcrpres. Nicolae Puicea. Umberlo Terracini şi Pietrn ( hsrhlacgcr, m inistrul de externe austriac, a declarat că referendumul de la 24 iulie,
Nicolae Crauşescu. şi pre- intr-o atmo.sleră de prietenie transmite : Premierul desem Inqrao. preşedinţii (im purilor acest document a fost redactat de către Austria cu în Maroc urmează să fie or- cesto (!?) că telegrama
şedinlcle Republicii Africa şi cordialitate. nat. C iulio AndreoBi. a conti parlamentare comuniste din scopul de a ..consemna în scris interesul pe care-1 poar qanizate noi alcqeri legisla redactată şi semnată d£
să
el personal urmărea
Centrală, generalul Jean Be După convorbiri, cei doi Şeii nuat în tot cursul zilei de Senat, şi, respectiv, Camera tă guvernul de la Viena unei astfel de in iţiative". M i tive. anunţe restul (omiliei co
del Bokassa. de stat au semnat Comunica miercuri convorbirile în vede Deputaţilor. După convorbiri. nistrul dc externe, austriac a relevat totodată, că pro 0 + 0 el „tăiase porcul” si că
Au fost abordate în conli- tul comun rom âno-ccnlrafri- rea soluţionării crizei de gu Enrico Ucrlinqucr a declarat blema ţărilor participante la o astfel de conferinţă a
nuare probleme privind posi (an, care consemnează rezul vern. ziariştilor că ..P.C.I. se pro fost rcglemcnlală în Declaraţia de la Budapesta a ţă Cesar Gonzatcs, membru al îi invita, aşa cum făcuse
bilităţile de extindere a cola tatele pozitive ale convorbiri După ce ziua dc marţi a fost nunţă penlru o politii ă econo rilo r participante la Tratatul dc la Varşovia. El a pre Comitetului Central al Parti şi in anii trecuţi, ia o
borării 51 cooperării înlre lor. consacrată în liln irii cu delega mică nouă. menită să ducă la cizat că in concepţia guvernului austriac la o astfel dului Comunist din Colum mosă cu şorici şi cirnaţi.
ţiile partidelor de ccntru-slin- dezvoltarea sistemului produc de conlcrintă ar urma să participe toate ţările europe bia, a fost ucis dc o persoa SALfNITATE
qa U 15 iulie. Andreottî s-a tiv, bazată pe apărarea cuce ne. inclusiv R.D.G. şi R.F.G. ..ca două state europene nă nctdentlflcată, in cursul
Preşedintele Republicii A fri de Stat Şi al guvernului, con tntilnTt la sediul parlamentu-, ririlo r m uncitorilor şi pe ini cu drepturi egale“ , precum şi S.U.A. şi Canada. unei reuniuni organizate re In lorgul coastelor es
ca Ccnlrală şi preşcdinle al ducători de institutü cenlrfile. lui cu delegaţia P C .L alcătui cent. în apropiere de Bogota, tice ale Mediteranei. apo
guvernului generalul Jean Be Au participat Anqe Palasse, tă din Enrico Berlinguer. vice- ţierea unei politici de reforme". cu prilejul aniversării a 40 devine din ce în ce mai
del Bokassa, a oferit, miercuri, Néstor Kombot - Naquemon Sesiunea a aprobat, de a- de ani de la crearea parti sărată. Specialiştii presu
in onoarea preşedintelui Con llenri-Paul Boundio. Bernard- La Moscova s-a încheiat somenca. Bazele Legislaţiei dului. pun că principala cauză
siliului dc Stal al Republicii Chrislian Ayandho, Jean-Marie Recunoaşteri asupra prima sesiune a Sovietului Muncii în U.R.S.S., o decln-' 0 + 0 o constituie scăderea de
Socialiste RomAnia, NicnUe W allot, Mărie Josephc Franrk Suprem al U.R.S.S. a celei bitului Nilului, ca urmare
raţie cu privire lo situaţia
Ceauşescu un dineu oficial la — m iniştri, şi celelalte perso II de-a 8-a legislaturi. Sesiunea din Indochina şi o declaraţie In capitala boliviană a a* o construcţiei barojului de
Palatul Primăverii. nalităţi care SI însoţesc pe existenfei „cuştilor de tigri a ales Prezidiul Sovietului vul loc marţi un atentat îm Io Assuan. Datorită aces
La dineu nu luai parle Ion preşedintele Republicii A Ir i - Suprem şi a aprobai lista (u privire Ia situaţia din O potriva generalului Rogelio tei situaţii, bancurile de
rientul Apropiat.
Ghcorghe Mauror. Paul Nicu- (a Centrală. noului guvern. In funcţia de Miranda Baldavia. comandan peşti se Îndepărteoîă din
lescu-Mizil, Ghcorghe Pană. Au losl mlona'e imnurile de pe insula Con Son preşedinte al Prezidiului x n tul foiţelor terestre ale Bo- ce în ce mo! mult de ţăr
Ghcorghe Răriţi Icscn. V irqil stat ale celor două ţări. fost reales Nikolaî Podgornii. 0 + 0 fiviei. In locuinţa acestuia a muri.
Trofin. llie Vordcl. Janos Fa- In limpul dineului, care s-a W ASHINGTON 15 (A grr- american la dispoziţia autorită iar ra preşedinte al C onsiliu In Maroc s-a deschis cam explodat o bombă. Potrivit RECLAMA... ORIGINALA
zeka.s. Monen Mânuse n, Dumi deslăşurat intr-o al moşieră pres) — Robert Nooter. admi- ţilor saiqoneze au (ost între lui de M iniştri al U.R.S.S- a pania in vederea relerendu- unor observatori, generalul
tru Ponn Leonle Răutu Ghpoi- cordială. prietenească. pre nislrator-asistcnt penliL V iet buinţate pentru construirea fost numit Alexoî Kosîqhin. Baldavia ar fi devenit (inia In cimitirul oraşului o-
qhe Sloica, V asile Vîlcu, Şte şedintele Republicii Africa Cen nam al Agenţiei pentru dezvol actualului sistem de închisori Ca pi im -vkeproşedintî ai raului constituţional, ce u r atentatului pentru rolul jucat merican Sprinqfield (sta
fan V oitei, losif Banc vice trală. generalul Jean Bedel tare internaţională, a recunos ale regimului Thieu-Ky. Consiliului de M iniştri au mează să aibă loc la 24 iu în schimburile ce au avut tul Tennessee) se află un
preşedinţi ai M arii Adunări Bokassa şi preşedintele Con cut in faţa unei subcomisii a Luind cuvîntul în cadrul p ri fost desemnaţi K irill Mazu lie. Tn diverse localităţi ale loc în conducerea armatei monument pe care scrie :
Nationale, ai Consiliului de siliului de Stat. Nicolae Camerei Reprezentanţilor că mei audieri, preşedintele sub rov şi Dm ilri Poleanskî, Marocului vor fi organizate Boli viei. „Aici vo fi inmormîntat
M iniştri, membri ai Consiliului Ceauşescu, au rostit toasturi uncie oficialităţi americane a- comisiei amintite. John E. Moos proprietarul de resturonl
vpao cunoştinţă despre exis s-a pronunţai pentru participa I I ' Reginald M. Teip. Deo
tenta celulelor de tortură su rea unei comisii americane Ivan Semlceastnov, prlm -focţlitor al mi camdată cî vă serveşte
pranumite ..cuştile de tig ri" de la ancheta întreprinsă in pre Miercuri Ia amiază. Ivan M lhallov, mem nistrului comerţului exterior al U.R.S.S., a ireproşabil in resturan-
MOSCOVA — in anul PRAG A — O dată cu înce pe Insula Con Son (Vietnamul zent asupra cazului Con Son. bru al biroului politic a( C.C. al P.C.B., avut la Moscova o întrevedere cu o dele tul său, colţ strada Pădu
rii cu Bulevardul Biseri
197 5, producţia dc îngrăşă perea cam ¡>a nici de recoltare de sud) înainte ca existenta Aceeaşi propunere a fost for vicepreşedinte al Consiliului de M iniştri al gaţie de guvernatori japonezi, condusă de cii".
minte chimice va ajunge în a ¡tăioaselor, in localitatea lor să lie făcută public ă dc că mulată de cei doi conqresinoni R. P. Bulgaria, l-a prim it pe Mircea Malîţa, J Ktmura M oile, guvernatorul prefecturii
U.R.S Ş. la 90 mi/ioanc tone. Litotei din Morav ia de nord a tre comisia de anchetă a con ( are au semnalat pentru prima Fukuslma. A fost discutală problema dez DE 30 DE ANI,
faţă de 58 milioane tone cile fost terminată şi construcţia gresului. oară existenta „cuştilor pentru ministrul învăţăm intului din Republica So- ! voltării relaţiilor comerciale sovieto-japo ACELAŞI SUCCES
vor fi produsa in accsl an. unui siloz dc cereale, cu o Nooter este prima oficialitate tig rii" de la Con Son, cu p rile cialislă România, La întrevedere, care s-a ; neze. De 30 de oni. piesa
ţj'otodală, este prevăzută şi capacitate de depozitare dc americană rare apare în tata jul unei călătorii în Vietnamul desfăşurat intr»o atmosferă caldă, priete Potrivit aprecierii experţilor sovielici, „Pădurea”, o lui A. N
creşterea producţiei îngrn- 2 100 vagoane. 7'oatc npera- subcomisiei congresului penlru de sud. Cei doi, W illiam A n nească, au fost dc fată Ştefan Vasilev, m i volumul total al schimburilor bilaterale, Ostrovski, deţine copul
şăminlelor cu un conţinut ţiunile de încărcare, descăr operaţiile din străinătate au derson şi Augustus Hawkins, care in virtutea acordului sovieto-nîpon de afiş Io teatrele din
mai bogat in substanţe ac care şi condiţionare a cerea diată in legătură cu existenta au depus o rezoluţie în Ca nistrul învăţăm intului public din R. P, Bul pe 1965— 1970, urma să alinqă 2 250 m ilioa Belgrad. Teatrul popular
tive. lelor sint mecanizate şi. auto roşiilor de tigri" din insula mera Reprezentanţilor în care garia, precum şl Nicolae Blejan, ambasado ne dolari, va ajunge la o valoare mai mare din capitala iugoslavă
Pentru realizarea acestor matizate. amintiţii. Subcomisia a hotărî*, cer preşedintelui Nixon să nu rul ţării noastre la Sofia. decît cea prevăzută, datorită ritm ului rapid şi-a deschis recent sta
prevederi, în cincinalul vi ★ să înceapă această anchetă mească dc urgentă o comisie de creştere a comerţului reciproc. giunea tot cu piesa „Pă
itor, in Uniunea Sovietică, URL GRAD — In anii de după ce a constatat că o parte prezidenţială care să anchete durea" într-o montare
vor fi construite 16 noi uzine după război, industria tp.r- din sumele puse de guvernul ze cazul. modernă-
şl 110 secţii chimice. Printre lilă a Iugoslavei s-n dezvol-
PROBA CU TERMITE
Curînd, poate pe eti
Specialiştii in comerţul in THE chetele citorvo vinuri ita
ternaţional se tem că evo GUARDIAN : COTELE ill! PUTEA DECLANŞA RĂZBOIUL COMERCIAL lieneşti, alături de meda
luţia Statelor Unite în di liile de Io concursuri vor
m u m recţia impunerii cotelor )>ro- fi înscrise cuvintele : „în
tecţioniste la importurile de cercat cu termite44. Aşa
textile şi alte produse vor vamale de către o ţară carp. lor a S.U.A. penlru alocaţii ţa ţările exportatoare de tex zentanţilor penlru alocaţii cum au arătat cercetările
avea drept rezultat declan impune in mod unilateral bugetare, care se desfăşoară tile sâ-şi reducă exporturile bugetare nu a aprobat încă entomologilor Italieni, ter
şarea unui război comercial restricţii la importurile sale cu uşile închise. La Wa lor către S.U A. pină la ni mitele care se află în
u n i ţ i s t e m m maior pc la sfinţitul anului. din alte ţări membre ale shington se crede că aceasta velul mediu al anilor 1967— nici una din prevederile le- pivniţele de vinuri ale o-
oislaţiei comerciale in dez
Hotărîrea preşedintelui G.A.T.T., acestea au dreptul Comisie va aproba impune 1969, care este in general batere. Acest proces ar pu roşului Ancono atacă nu
xon dc a sţirijini impuncrea- de a recurge la represalii, rea de cote la importurile cu 20 la sută mai redus de- tea începe ceva mai tirziu. mai acele butoaie care
de cote pc cale legislativă la impunind restricţii la pro- de textile şi încălţăminte. cit volumul exporturilor ac conţin cele moî renumite
cele moi mari obiective pre lat intens O dată cu recon importurile de textile întă Comisia încearcă, de aseme- tuale. In acelaşi timp, însă lob- vinuri.
văzute m plan shil cele din struirea şi dezvoltarea între reşte convingerea că Con ]niilc lor im porturi din ţara byşti din industria petro
Kazahslan. dc dincolo dc prinderilor existente, au fost gresul S.U.A. va sancţiona in respectivă, prin mărirea ta lieră solicită Comisiei să a CONTROLUL... HOŢILOR
Cercul Polar şi din Turkmc- construite noi capacităţi de cursul verii astfel dc res xelor vamale, contingentarc probe un amendament la Administraţia poştelor
nia, unde există cantităţi producţie moderne. Astfel, tricţii. Va fi insă greu pentru sau alte măsuri similare. proiectul de lege Mills pen din Washington a anun
importante de materii prime. in anul 1970 industria textilă Congres să evite ulterior a Atît „cei 6” din Piaţa co tru a include petrolul în ca ţat descoperirea unei
iugoslavă va produce aproa- mună cit şi alte state vor fi tegoria produselor conţin- bande de hoţi, a căror
pc 50/) milioane metri dc probarea unor cote similare, forţate astfel să-şi. protejeze oentate la import. Producă principală îndeletnicire
HAVANA ~~ încă nu s-au ţesături din bumbac, lină si pentru multe alte catefiorii propriile lor interese împo torii americani de oţeluri consta in sustragerea ti
de produse. Producătorii a
stins ecourile „‘/.ufret" din n- fibre sintetice. mericani de sticlă, oţel. uti triva impunerii de cote la nea. să efectueze şi alte Se formulează, de aseme caută, de asemenea, să ob tlurilor de valoare din io
cesl an, şi in Cuba se iau •4r laj electronic, precum şi alte importurile S U.A. de textile, schimbări in legisluţta S.U.A. nea, in cadrul Comisiei în ţină măsuri de protecţie în cii ooştoli.
măsuri pentru sporirea pro VARŞOVIA — Flota de articole caută, de asemenea, acţionînd astfel in baza nor pentru ca şi alte industrii a trebări asupra modului cum faţa competiţiei produselor Timp de patru ani, în-
ducţiei de zahăr a anului vii transport a Poloniei dispune să-şi asigure protecţia împo melor G.A.T.T. mericane să poată obţine o astfel de „perioadă de din Japonia şi ţările vest- cepincf din 1967, bonda
lor Au început plantările în prezent de peste 250 de triva competiţiei crescinde a S.U.A. s-ou angajat în răz mai uşor sporirea tarifelor bază“ va afecta ţările din o acţionat „nestingheri
de trestie dc o calitate su nave cu o capacitate dc în produselor din import. boaie comerciale de propor vamale preconizate în nor America Latină sau Asia europene. In cadrul întîlniri- tă", „controlînd14, traficul
perioară. cu nu conf/nui moi cărcare de 1 843 000 tone, Din punct de vedere teh ţii relativ reduse, in cursul mele aprobate de Comisie. care abia dc curînd au în lor cu membrii Comisiei, a- poştal pe aeroportul
hooat în zahăr. In provincia faţă dc numai 27 de nave cu nic, membrii Comunităţii. ultimelor două decenii. Dar, Unii membri ai Comisiei, ceput să exporte produsele eeşlia au susţinut că ar dori „John Kcnnedy" din New
Havana, de r.rcmplu. a şi o capacitate de î 15 000 tone Economice Europene şi ai aşa cum obsema o oficiali- aflaţi în prezent in minori textile în S.U.A, in propor ca Congresul să impună cote Vork, însuşindu-şî titluri
fost plantată trestia pe o sn- in anul 1046 G A T T. vor avea dreptul taLc guvernamentală ameri tate, cer in mod oficial Ad la importuri, dacă producă de valoare apreciate la
¡¡rafaţă dc peste 21 500 ha. Datorită dezvoltării trans ca, în limitele normelor cană, „cosf.ui acestui război ministraţiei Ni.von să ia în ţie substanţială. torii străini de oţeluri nu oeste 43 milioane de do
ceea ce depăşeşte considera porturilor navale in ultimii G.A.T.T., să ceară Statelor ar putea să fie înspăimîntă- considerare riscurile unui Şocul economic va afecta pot fi convinşi, să extindă a- Io ri.
bil planul iniţial 25 de ani. Polonia ocupă, în Unite compensaţii pentru tor~. război comercial şi conse Japonia, cel mai mare expor eordul existent de limitare După dezvăluirea afa
¡n interoga Cu bă a înce prezent. in acest domeniu, recurgerea unilaterala la Pericolele unui posibil răz cinţele acestuia asupra cx- tator de textile pe piaţa voluntară a exporturilor de cerii, zece persoone ou
locul al 18-lea dm lume. In oţel. cel puţin pe o perioadă
put, de asemenea, campania anul 1060. flota poloneză a contingenţa rea importurilor. boi comercial ou fost luate ¡¡orUuilor SU.A. Mills, S.U.A., dar şi ţările in curs dc 2 ani, după ex¡urarea a- fost inculpote lo Miami
Proiectul de lerie
Jn baza normelor G.A.T.T.,
de reparare a utilajelor la transportat peste 16 milioane dacă nu pot fi oferite ajus eu seriozitate in considerate sprijinit dc preşedintele Co dc dezvoltare. ccstuia, la 31 decembrie de către un mare juriu
in cursul dezbaterilor Comi
federal.
fabricile de zahăr. tone diferite mărfuri. tări satisfăcătoare la laxele siei Camerei Reprezentanţi misiei, Wilbur Mills, va for- Comisia Camerei Repre 1971.
N .
Tiporut i întreprinderea poligrafică Oeva «4065
Rtdactia |l ed mini »«ratio «laiului i Diva, »Ir. Dr. Pnlru Gioxo nr. 35. TeUloan* i 12317 »1 11275.