Page 57 - Drumul_socialismului_1970_07

Tratatul de prietenie, colaborare şi
PROLETARI d in to a t e ţ ă r il e , u n iţ i-v ă !
asistentă mutuală între Republica

Socialistă România şi Uniunea Republi­

cilor Sovietice Socialiste examinat

de organe parlamentare ale celor

două ţări în vederea ratificării

Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România a însăr­
cinat comisiile pentru politică externă, pentru probleme de apă­
rare şi juridică ale Marii Adunări Naţionale să examineze si să
avizeze proiectul de decret, prezentat de guvernul român, privind
ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare si asistenţă mutu­
ală intre Republica Socialistă România si Uniunea Republicilor
Sovietice Socialiste, semnat la Bucureşti la 7 iulie 1970, in vede­
rea ratificării acestuia de către Consiliul de Stat al Republicii
Socialiste România.
★
JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C.R. 81 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN a hotârit să prezinte comisiilor pentru problemele externe ale
MOSCOVA - (TASS) - Prezidiul Sovietului Suprem al U.R.S S.
Sovietului Uniunii şi Sovietului Naţionalităţilor ale Sovietului
Suprem al U.R.S.S., pentru aprobare, Tratatul sovieto-romăn
de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală, semnat la Bucu­
reşti, la 7 iulie, şi prezentat de guvernul sovietic spre ratificare.
ANUL XXII. Nr. 4B29 VINERI 17 IULIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI Tratatul va fi apoi examinat in cadrul şedinţei Prezidiului
Sovietului Suprem al U.R.S.S.

CRESTERIA RANDAMENTELOR Preşedintele Republicii Africa

ÍI SUBTERAN - IA NIVELUI Centrală, generalul Jean Pedel

POSIRILITĂTILOR REALE AEE Bokassa, a părăsit ¡oi Capitala

expeoatArieor Centrală, generalul Jean He- O lopeni“ Intr-o maşină deschi­ trale, oameni de ştiinţă- arlă
Preşedintele Re.publcil Africa
portul internaţional „Rucureşti-
şi cultură, qenerali si oblei»
del Hokassa, care limp de şa­
Se aflau, de asemenea, amba­
aflaţi
Numeroşi cetăţeni,
pe
se zile a fost oaspetele ţării să. escortată de molocichşti. superiori, ziarişti.
noastre Ja invitaţia preşedin­ traseul ptnă la aeroport. au sadorul Republicii A liica Cen­
telui Consiliului de Stat «I salutat călduros pe cel doi şefi trală In Republica Socialistă
Creşterea conliiiuă a extracţiei de cărbune la mi­ Republicii Socialiste România, de stal. România. A lbcrl Salo, alţi şeii
nele din Valea Jiului îşi are suportul hotăritor In spo­ Nicolae Ceauşescu. a părăsit Aeroportul era pavoazat cu de misiuni diplomatice şi mem­
rirea necontenita a productivităţii muncii. Caile prin drapelele de stal ale celor do­ brii Ambasadei Republicii A ­
care se asigura dinamica ¿cestui indicator cu influ­ Joi dimineaţa Capitala. uă ţări. Deasupra pavilionului frica Centrală.
entă ncm ijlocilâ asupra 'eficientei economice sini In timpul vizitei, preşedinte­ oficial se aflau portretele pre­ La sosirea pe aeroport, qar-
le Rokassa a fost insolit de
multiple. Organizarea superioară a producţiei şi a Anqe Patasse, m inistrul de stat şedintelui Nicolae Ceauşescu da de onoare aliniată pe pla­
muncii, mecanizarea, folosirea extensivă Şi intensiva însărcinat cu dezvoltarea. şî preşedintelui Jean Redel Ro­ toul din fala salonului oficial
a utilajelor din dotare şi în special a celor din sub­ Neslor Kombot Naquemon. mi­ kassa. Urările : „Trăiască prie­ prezintă onorul. Se inloncază
teran, aprovizionarea tchnico-malerială judicioasă o nistrul afacerilor externe, Hen­ tenia dintre popoarele Repu­ im nurile de stal ale celor do­
fronturilor de lucru sini doar cileva pirqhii. care, ac­ uă ţări, tn timp ce răsună 21
ţionate cu pricepere, pot contribui eficient asupra spo­ ri Paul Roundio. ministru, de- blicii Socialiste România şl salve de artilerie.
Centrală",
leqat la preşedinţia republicii,
Republicii
Africa
ririi continue a productivităţii muncii. In primul semestru al anului întreprinderea eleclrocentrale Deva a „pulsat" in sistemul e­ însărcinat cu secretariatul qu- „Trăiască pacea şi prietenia Preşedintele Jean Hcdeţ Ro­
Urmărind, in acest context, modul in care a fost nergetic naţional 1,6 miliarde kilowaţi-orâ energie electrică. O contribuţie importantă la rea­ kassa şi preşedintele Nicolae
îndeplinit indicatorul de productivitate In primul sr- lizarea acestei producţii şi-a adus-o şi colectivul de muncă de la Termocentrala Paroşeni de vernului. Bernard Christian Intre popoare I". erau înscrise
rncslru al acestui an, la minele din Valea Jiului, sa unde tâ prezentăm un aspect din sala generatoarelor. 1 Fot. ; V. ONOIU Ayandho. ministrul industriei, pe mari pancarte înălţate pe Ceauşescu trec In revistă gar­
observă, de la o unitate la alta, însemnate fluctuaţii. minelor şi qeoloqiei, Jean-Ma­ platforma aeroportului. da de onoare.
Intre plus şi minus, dintre care uncie de-a dreptul rie W alţot. m inislrul comerţu­ Se aflau de faţă, pentru a-şi Oaspetele african îşi ia apoi
paradoxale. Să dăm cuvînlu! cifrelor. Creşterea faţă lui. Marie-Josephe Pranck, mi­ lua rămas bun de la oaspeţi, rămas bun de la persoanele o-
de plan, cea mai substanţială, de 0.300 lone de căr­ R e d u c e re a con su m u lu i nislrul cu problemele sociale. Ion Gheorqhe Maurer, pre­ ficialc române şi de la mem­
bune pe post, a lost realizată de către colectivul celei In pagina a li-a Nicolas Awoyamo, secretar ge­ şedintele C onsiliului de M i­ brii corpului diplomatic pre­
mai tinere mine din bazin, mina Paroşeni. depăşiră neral adjunct al M inisterului niştri. Manea Mănescu. vice­ zenţi pe aeroport. Se oferă
care s-a concrelizat in 5 700 lone de cărbune extras Afacerilor Externe, şi de alte preşedinte al C onsiliului de flori.
peste plan. Succesul constă In elorturile susţinute, d e cocs - în d e zb a te r e a persoane oficiale. Stat. losif Ranc şi Miha! Ma- Lulndu-şl rămas bun, cei doi
depuse de inlrequl colectiv al minei, pentru perfec­ De la reşedinţa rezervată rinescu. vicepreşedinţi al Con­ şeii de stal tş| slrînq călduros
ţionarea organizării procesului de producţie. In ace­ Secvenţe din viaţa oaspeţilor ţn timpul şederii in siliului de M iniştri, Corneliu m linile.
laşi linvp. utilajele din dotare au fost raţional folosit* specialiştilor tara noastră — Palatul Primă­ Mănescu, m inistrul afacerilor A vionul prezidenţia] deco­
în scopul obţinerii unor Indicatori superiori. Nu poa­ verii, preşedintele Republicii externe. i < lează ia ora 10. Pină Ia fron­
te fi Irecul cu vederea faptul că in luna Iunie politico—socială Africa Centrală. Jean Bedel P« aeroport se aflau, de a­ tieră, aeronava este escortată
productivitatea realizată de mina Paroşeni a depăşit La Hunedoara s-a desfăşu­ plicăril şi exlinderii unor teh- Rokassa. şi preşedintele Con­ semenea. membri al Consiliu­ de avioane ale Forţelor Arm a­
cu 43 kg graniţa celor 2 tone pe post. ceea ce trebuie rat o consfătuire pe ţară, o- noloqii moderne, printre care siliului de Stat, Nicolae lui de Stal şi al guvernului, te ale Republicii Socialist®
să constituie un exemplu pentru colectivele celorlalte vînd ca temă o pTOblemă de insultarea oxigenului, folosirea a judeţului Ceauşescu, au venit la aero­ ronducălorl de Instituţii cen­ România.
mine din bazin. Rezultate bune tn ce priveşte creşte­ deosebită însemnătate pentru păcurii, prelncălzirea gazului
rea productivităţii muncii a obţinut şi »mina Lupent; economia naţională — reduce­ me-tan. procedee prin care con­
cu un spor fată de plan de peste 100 kq pe post- Rea­ rea consumului de cocs. La sumurile specifice de cocs se
lizări la nivelul planului au înregistrat şi minele Pe­ lucrările consfătuirii au parti­ reduc substanţial. A fost sta­ I I
trila şi D ilja. cipat cadre tehnice şţ de con­ b ilit un plan de măsuri caro In întâmpinarea „Zilei constructorului
Ce s-a înlim plat Insă la exploatările miniere Lo- ducere din M inisterul Indus­ urmează să fie aplicate In toa­
nea, U rirani şl Vulcan ? Datorită rezultatelor Tot, mal triei Melalurqice, C.S.P., In«11- te secţiile de furnale din (ară
mult decîl slabe, productivitatea pe bazin 1n luna Iu­ lutul de cercetări m etalurgi­ şi s-a format o comisie caTe
nie de exemplu n-a fost realizată cu 22 kg pe po*t. ce. I.P.R.O.M.CT., Institutul po­ se rezolvă şl se aplică măsu­ PREZENTE DE PRESTIGIU PE SCHELE
va analiza, lunar felul In care
Pentru că cele Irei unîlătl amtntile mal sus au rămas, litehnic Bucureşti, Ingineri şf
mai ales în luna iunie, incredibil de m ull ţn urma tehnicieni de la combinatele rile prevăzute tn planul amin­
piorluctivităţilor planificate i mina î.ope« cu 62 kq pe siderurqiee GolAţi, Reşiţa, Hu­ tit. De asemenea, s-a preconi­
post. mina Vulcan cu MO kq pe post. iar mina U ri­ nedoara şl uzinele din Călan zat intensificarea cercetării Constructorii, aceşti m inu­ epocii noastre socialiste, se ei au executot nn volum de a fl predat cu avansuri consi­
rani care pină nu demult deţinea primul loc pe ba­ şj Vlahi|a. precum şi repre­ ştiinţifice în vederea elaboră­ naţi meşteri ai schelelor, de preqătesc de sărbătoare. Săr­ lucrări de construcţii-m ontaj derabile şi fără nici o in tlr-
zin tn ce priveşte valoarea productivităţii muncii, a zentanţi al sindicatelor. rii. asimilării şl generalizării numele cărora se leagă măre­ bătoarea cinstirii muncii eroi­ în valoare de pesle 702 m ili­ zicre toate lucrările. Grupul e-
rămas sub prevederi cu 2C2 kg de cărbune pe post. unor noi procedee tehnologice ţia şi forţa coloşilor Industriali, ce, pline de abnegaţie şi dă­ oane lei, cifră ce echivalea­ nexqetic nr. 2 de 210 M W §
N’erealizarea randamentelor a condus la însemnate ră­ In cadrul consfătuirii — ca­ pentru a asigura tn^anil" cin­ şfsmeţia şi prestanţa noilor o­ ruire a zecilor de mii de zi­ ză, cu un procent de 54 la sulă fost conectai definitiv la siste­
ni Ineri sub plan care pe semestrul I însumează 50 000 re a avut un larq caracter de cinalului viitor reducerea con­ raşe, tot ce se înaltă rapid şî dari, dulgheri, belonişli, exca- din planul anual. lilnd printre mul enerqetic naţional cu 12
tone de cărbune. schimb de experienţă — par­ siderabilă a consumului de durabil pe pămîntul românesc. vatorişti, montorl şi instalatori, cele mal ridicate pe tară. Cu zile înaintea termenului plani­
Căuttnd cauzele care au qenerat o asemenea slare ticipanţii au dezbătut cele mal cocs metalurgic. In ritm ul şi Ia cotele înalte ale a tuturor m uncitorilor, maiş­ această realizare, constructorii ficat. Instalaţia de brichetare
de lucruri, trebuie spus de la bun început că la ex­ actuale aspecte privind econo­ trilor. inginerilor şi specialişti­ din judeţul Hunedoara depă­ He la Corocştî a fost dată In
ploatările amintite se menţin in proporţie ridicată misirea cocsului In siderurgie. lor de pe şantierele patriei. şesc uriaşa sumă de 6 miliarde exploatare cu 24 de zile înain­
multe deficienţe organizatorice. Ignorate sau neobser­ Au fost prezentate patru refe­ Detaşamentele muncitoreşti lei, cit valorează lucrările c- te de termen, instalaţia de
vate do cei In drept, acestea întrerup desfăşurarea rate din partea Direcţiei tehni­ de pe şantierele din judeţul xecutale de ei de la începulul prelucrare a laicului de la
normală a procesului tehnologic. începind din aba­ ce a M.F.M. si centralelor in­ nostru înlîm pină »Ziua con­ cincinalului actual. '/Iaşii cu 250 de zile. iar fa­
taje şi Irrm inînd cu expedierea cărbunelui extras, dustriale Hunedoara, Galaţi şi structorului" cu remarcabile Calificative excepţionale brica ' de oxigen de la .Hune­
Oare în condiţiile unei organizări normale, prin asi­ Reşiţa, în care au fost releva­ realizăTi în înfăptuirea exem­ pentru ritm urile I nai le de lu ­ doara cu 4 zile- Inlr-un limp
gurarea unei asNlenţe tehnice competente şi mai ales te preocupările $i rezultatele plară a sarcinilor ce le revin cru 6e cuvin constructorilor, record a fost refăcută capital
obţinute'de colectivele.de fur- din vaslui program de inves­ m onlorilor şi instalatorilor de bateria nr. I de cocsificare şi
Ing. RADU SELEJAN nolîsti pentru reducerea con.tl- tiţii trasat de partid pentru a­ la M intia. Şantierul rn-erqo- s-au executai numeroase con­
nuă a consumului de cocs. cest cincinal. Pe marile schele construcţia a rcali/a l pină »­ strucţii miniere. Constructorii
Semnificativ este faptul că In ale gigantului enerqelic de la cum 70.9 la sută din planul a­ dc obiective social-culturale au
(Continuare in pag. a 2*o) cadrul acestor preocupări o a- M intia, la noile obiective si­ nual. enerqoinonlaj 59 la sută. predai în folosinţă In prima
lenţie deosebită se acordă a- derurgice ale Hunedoarei. la iar colectivul lotului 3 izolaţii jumătale din acest an I 491 a-
construcţia, dezvoltarea şi mo- mai bine dc 83 la sută din pre­ partamenle, rîdicînd astfel Ja
,*ftfernizarea minelor din Valea vederile pe Inlrequl an. Ase­ aproape 15 000 numărul »par­
au
'fiu lu i, Poiana Ruscăi şi Apu­ menea realizări valoroase I.C.S. lamentelor construite In olncl-
obţinut
şi colectivele
seni. orî la Înălţarea
noilor
[furturi consecvente pentru obţinerea unei deţ, constructorii înregistrează Hunedoara. T.C.M M. Petro­ nalul actual fn judeţul nostru.
perimetre urbanistice din
ju ­
şani. T.L.C Deva
ritm uri rapide de lucru, asigu- eforturile, preocupările şi Realizările înscrise In bilan­
rînd punerea In funcţiune îna­ strădaniile m uncitorilor şi spe­ ţul Închinat sărbătorii oameni­
eficiente maxime in completele asuciatiilor inte de termen şi la Înalt ni­ cialiştilor de pe şantiere se o- noi dimensiuni şi valori prin
lor de pe schele vor
dobfndf
vel de calitate şi eficientă a
qlindesc tn rigurozitatea exe­
eforturile înzecite, prin hărni­
tuturor obiectivelor Industriale cutării şi dării In funcţiune a
cia. priceperea şi pasiunea m ii­
şi social-culturale.
obiectivelor Induslriale şi so-
intercooperatiste Furnalele de 1 000 mc de la Hunedoara sini o parte din Din bilanţul deosebit de rod­ clal-culturale. Cste uo tillu de lor de constructori din Judeţul
nostru in această ultimă fl d»-
obiectivele de mare însemnătate pentru economia naţională nic al constructorilor se de­ Justificata mîndrie pentru co­ eîsîvă etapă de finalizare opti­
¡nălţate de harnicii constructori ai I.C.S.H. în cei 20 de ani de taşează prin valoarea şl sem­ lectivele de pe şantierul Ter­
La plenara C.C. nl P.C.R. livrare pentru o cantitate de •/iliezc contractul, executarea existenţă a întreprinderii. nificaţia sa faptul că de Ia mă a cincinalului aolual.
din decembrie 1060 s*a subli­ 450 lone roşii. lucrării lncrediniîndu-se unui mocentralei M inlin, de la
niat necesitatea exlinderii aso­ O i toate că 1n primele 5 alt conslructor. Dacă o ase­ începutul anului şl pină acum, I.C.S.H., T.C.M.M. şi T L.C. de AL. VALERfU
cia ţiilo r intercooperatiste, a- luni ale anului planul de in­ menea soluţie se adopta de la
ceaslă nouă formă organizato­ vestiţii s-a realizat In propor­ bun început, şansele de reuşită
rică oferind un cadru prielnic ţie de 52 7 la sută, nu s-au erau. fără îndoială, mai mari.
pentru valorificarea mai depli­ recuperat incă rcslantele din ceea ce s-ar li soldat cu un
nă a potenţialului de produc­ anul trecui, cxislînd o rămi- real cîştiq pentru complex'. G răbirea secerişului şi î lisăm in (a rea culturilor duble impun
ţie al sectorului cooperatist al nere In urmă fa(ă de planul A ctivitatea complexului de
aqi icu llu rii. pentru ridicarea valoric de peste 2 milioane lei. inqrăşare a tineretului bovin
eficientei economice n coope­ care se localizează îndeosehi este concentrată, deocamdată,
rativelor aqvicole. In vederea la construcţii-montaj. Analî/a în cadrul a două ferme — la
realizării obiectivelor am inti­ cfecluală recent cu factorii de Sjnlămăria-Orlca şi 7.am —
te. In judelui nostru s-au con­ răspundere evidenţiază faptul cuprinderea in planul de in­ folosirea cu întreaga capacitate a tractoarelor şi combinelor
uim ind ca In viilor, o da4ă cu
stituit două asociaţii inlerco- că pînă la 15 august a.e. vor
operatiste. fiecare avînd plan fi terminale lucrările la toate vestiţii al M.A.S., să se ajun­
de produclie şi financiar pe a­ cele 5 sere. De asemenea, sini gă la o capacitate anuală de
nul 1970. Csle vorba despre conlraclale ţoale utilajele, pro­ 6 000 capele animale. Realiza­
complexul de sere lequmicole curarea lor fiind corelată cu rea complexului pe baza solu­ Secerişul conslîluie una din 1« seceriş s-au ţnreqistrat în Oiqaniz.înrlu-şî temeinic secerişul cooperatorii depun lucază cu mult sub aşteptări.
de la Sinlandrei. care ocupă graficele de realizare a obiec­ ţiilo r constructive de lip in­ o< ţiLnilu holăriloare care mai rodiul fermelor IA.S. Simetia. munca, inlr-un timp scurt, coo­ eforturi susţinute la eliberarea Ta fel de îngrijorător este şl
o suprafaţă de 12 hectare, şi tivelor. tensiv va influenta favorabil pot influenţa soarta recoltei do unde a mai rămas de recoltai peratorii din Roz, Ţebea. Lunca terenului de paie. De pe 8 din rilm ui executării arăturilor şl
despre complexul de Inqrăşn- O situaţie mai îngrijorătoa­ situaţia economico-financiară cereale păioasc. Dc modul cum orzul de. pe mai peţin dc 60 ha M oţilor şi din alle unităţi au cele M ha unde orzul s a re­ insăininţării e u lliirllo r duble,
re a tinerelului bovin şi ovin re se Snlîlneşte în leqălură cu a unităţilor cooperatiste aso- s-a organizat şi se desfăşoară din cele 230 existente. Ingine­ terminat recoltaluţ orzului. Din coltat manual, snopii au lost ln lrc suprafeţele de p» care
(cu ferme de producţie la Si- darea in exploatare a comple­ cîale. fiind prevăzut ca după în liecare unitate recoltatul or­ rul Marin Conslanllnescu. de transportaţi deja la orie. Avind s-a secerai orzul şţ cele arale
meria, Sintămăria-Orlea şi xelor de inqrăşare a animale­ intrarea in funcţiune fermele zului şi griului depinde ne­ U Inspectoratul judeţean pen- asigurat un front larg de h.cru. s a creai un dccalaţ de peste
Zam). lor. Cu ţoale că iniţial s-a sta­ să obţină însemnate beneficii. m ijlocit inmaqazinarea fără Im f.A.S., ne-a informat că Ia • IN FERMELE f.A.S. A datorită orqanizării secerişului l 000 ha, ceea ce denotă că nu
Deoarece realizarea la timp bili t ca piuă la dala de 30 iu­ Deoarece, sini asiqurale docu­ pierderi a producţiei şi îndepli­ fermele din Rîu Alb. Bircea si ÎNCEPUT RECOLTATUL GRI­ In flux* continuu, mecanizatorii există suficient interes din
şi intrarea cu Intreaqa capa­ nie a.c. să intre ţn producţie mentaţiile tehnice şi aprovi­ nirea sarcinilor )a insăminţarea Deva s-a început şi recoltatul ULUI au reuşit să Insămînteze in partea conducerilor de coope­
citate in funcţiune a obiective­ cu întreaga capacitate — zionate o serie de materiale, culturilor duble. Importanta ce nrlului, urmînri ca. pe măsură f i ORGANIZAREA LU­ m irişti culturi duble pe aproape rative. a cadrelor tehnice şl
acordată
trebuie
executării
lor orevăzute constituie o ce­ 30 000 capele — complexul de se cer eforturi susţinute din ce se eliberează şi alle combi­ CRĂRILOR IN FLUX CON­ 20 ha din cele 85 stabilite. Me­ comitetelor de direcţie ale
rinţă de bază a Îndeplinirii Inqrăşare a mieilor de la Sl- partea orqanelor aqricole ju ­ accslor lucrări in timpul cel ne. frontul de lucru să se lăr­ TINUU - CERINŢA DE BAZA rită evidenţiat aportul deosebit I M.A. penlru eliberarea qrali-
sarcinilor economice ce revin meria nu s-a dat decît par­ deţene in scopul stabilirii am­ mai scurt posibil este am plifi­ gească simţitor. Concomilcnl PENTRU EVITAREA PIERDE­ fl| tractoriştilor Corne) Reţea nîcă a terenurilor şi folosirea
asociaţiilor intercooperatiste, ţial in exploatare. Deşi a lost plasamentelor Şi Începerii e- cată si de faptul că. potrivii cu secerişul se face ş| balola- RILOR $1 REALIZAREA PLA- Vasile Jurca. Aure! Nojoqan liacloaielor cu intreaqa capa-
se pune fireşte întrebarea : în depăşit termenul scadent, pînă fcelive a construcţiei obiecti­ previziunilor făcute de meteo­ ti.l paielor, iar mecanizatorilor NULU! LA CULTURILE IN Si Viorel Simina. care se stră­ cilale la efectuarea lucrărilor
rologi, in a doua jumătate a
ce stadiu de execuţie se află la sfîrşitnl primei decade a velor preconizate. lunii iulie vremea va (i destul !i s-a indicat ca dimineaţa Şi MIRIŞTE duiesc să utilizeze cu intreaqa agricole dc scion. Ca dovadă,
complexele ? lunii iulie ac., nu s-a înde­ Prinlr-o colaborare slrinsă ‘ «ara, clnd nu lucrează la se­ capacitate tractoarele şi combi­ cu loalc eă secerişul a începui
plinit nici 75 la sută din pla­ de instabilă. puţind provoto ceriş, să execute arături pe nele aflale in dotarea secliei.
In cora ce priveşte serele nul de investiţii, fiind dală In între constructor şi bcncliciar. pierdon irecuperabile din nou.i ’orenurlle eliberate de paie. • n primele iile afe accslei luni,
legumicole, fată de termenul folosinţă abia jumătate din ca­ prin urmărirea riquroasă a recoltă. relatările tovarăşului Călin Pe ansamblul Judeţului, in in cooperativele aqricole, I»
stabilit iniţial s-a înregistrat o pacitatea Inqrăşătoriei. Super­ qrafîtelor de executare a lu ­ Concentrindu-şi eforturile in O ])i oblomă care nu şi-a găsii Barbu. inqîneri.l şef al C.A.P. cooperativele aqricole. realiză­ dala de 15 Iulie a.c. nil erau
serioasă decalare datorată In ficialitatea cu care antrepreno­ crărilor pe şantiere şi adopta­ vederea utilizării cu randamun nsă o rezolvare corespunză- Roz. am reţinut că începind rile la recollalul orzului con­ insăininţale nici 100 ha cu cul­
principal ncasigurării Ia timp rul — întreprinderea înterco- rea unor soluţii constructive sporii a mijloacelor mocanîza oarc este transportul recoltei din ziua de 15 iulie a.c. la a- tinuă însă să iie nesatisiăcă- turi duble in mirişle.
a unor materiale, c il şi ritm u­ operalislă de construcţii şi eficiente este posibil şi nece­ te, lucrătorii din întreprinde­ ’in cînip. Deoarece I T.A. nu coastă unitate se desfăşoară loare. pînă Ieri lucrarea res­ Intensificarea ritm ului la
lui nesalisfăcălor in care au prestări ţ servicii Cluj — s-a sar totodată ca asociaţiile in- rile agricole de stat au reuşi: asigură decit o mică oarlc din din plin acliunea de recoltare pectivă fiind efectuată pe mal seceriş ş| |a fnsăinînţarca «-ni­
demarat lucrările pe şantier In preocupat de realizarea eon- lercnoperalisle din judeţul ca. pînă ieri, paralel cu re* nijloacelc dc transport snliri- a griului, ţn prima zi de lucru .puţin de 60 la sulă din supra­ turilor în m irişti constituie ac­
anul trecut. Potrivit qralicelor nostru să-şi aducă o eoiilribn- insăminţarea Lnei suprafeţe d t.al.e. de pe o zi pe alta rămin s-a secerat manual qrîul de pe faţa planificată. Deşi era po­ ţiuni care necesită o preocu­
întocmite cu constructorul — slructiei. cîl şi lipsa de ferm i­ |ie mai substanţială la înfăp­ în cimp cantităţi mari de pro­ 12 ha. iar ieri an intrat în sibil ea numai prin recoltarea
tate cu care a acţionat tuirea sarcinilor stabilite de aproape 200 ba cu porumb pi puse. astfel pulindu-se în a 2 ba de orz pe zi cu liecare pare mal asiduă din partea or­
Trustul de construcţii Deva — U.J.C.AP. pentru a-1 determi­ partid privind sporirea conti­ terenurile calamitate si cu rrqislra pierderi din recoltă. lanuri şi trei combine. Prin combină (faţă de 4 ha cit re­ ganelor aqricole judeţene. a
evislă însă reale posibilităţi na pe conslructor să impulsio­ nuă a producţiei agricole, va­ continuarea praşilelor la cui- Fsle o cerinţă imperioasă ca realizarea ritm ului planificat prezintă norma medic), secera­ consiliilor populare, conduce­
ca întreaga suprafaţă să fie neze lucrurile, se Tăsfring ne­ lorificarea intensivă a polen- lura porumbului, să siringă re neinlîrziat conducerea Auto- în cel mult zece zile bune tul orzului să li lost terminal rilor unilăţilor şi cadrelor teh­
gativ asupra îndeplinirii sarci­ colla de orz dc pe aproape nice, o prezenţă zl de zi in
folosită pentru ciclul doi de lialnlui productiv al agricultu­ l»azei Deva să năşească soli.ţii de lucru in cimp se va termina in cel mult 4 zile, dalorttă
nilor economice ce revin com­ 9()0 ha. ceea ce reprezintă pe­ cimp şî asigurarea unor randa-
produclie din 1970, asociaţia plexului. Penlru ieşirea din rii şi consolidarea economică ste 65 la sulo din prevederile pentru evitarea acestor ne­ recoltatul păioasclor d c ne în­ slabei orqanizări a muncii, vi­ menlc maxime pe fiecare |rac-
avind încheiate conlracte de Impas a lost nevoie să se ve- a cooperativelor aqricole. planului. Reali/ărî mai bune ajunsuri. treaga suprafaţă. O dală cu lei» medie inreqislrală se sl- lor şt combină.