Page 58 - Drumul_socialismului_1970_07

2 □RUMUL SOCIALISMULUI « Nr. 4829 @ VINERI 17 IULIE 1970

Perfecţionarea personalului
De ce nu

„ b a r didactic, imperativ al moderni­

graficele
zării procesului de invaţamint

Intr-un grafic, ajuns pînă ■
la nivel de judeţ, se preciza i
data Ia care la organizaţia ;
de partid de la T.C.M.M. Pe- I Epoca In care trăim cere un şi pc deschiderea porţilor spre lul „realizări" ţ( „perfecţiona­
: troşanf vor avea loc dezbate- invotomint modern, un invătâ- o muncă creatoare, plină de rea" cadrelor didactice).
j rile recapllulatlve In Invăţâ- mînt care să preqâleascâ tine­ căutări, pe găsirea acelor mo­ Perfecţionarea trebuie să
j mîntul de partid La dala cu­ rele generaţii penlru o trai şi dalităţi de optimizare a între­ devină o cerinţă Internă care
I noscută ne-am înfăţişa! la crea bunuri materiale şi spiri­ gului proces de învăţămînt, să-l ţină pe om într-o perma­
| locul stabilit. Secretarul co­ tuale în condiţiile social-ooli- astfel incit şcolile să răspundă nentă stare de efervescentă.
; m iletului de partid, tovarăşul Lice, economice şi Icbnico-şl.iin­ lot mai iriLlt cerinţelor unui Unele cadre didactice văd însă
i Tttdor Balaş, a rămas insă ii f i c e actuale Şi de purspeetiva. învăţăniînt modern. Preocupări în participarea la lecţii deschi­
j surprins. In ansamblul peocupărilor in acest sens s-au remarcat se. la şedinţele colectivelor de
— N ii. Nu se poate, astăzi du perlcctionare si modernizare in anul şcolar recent în­ catedră sau ale cercurilor peda-
Blocuri moderne, elegante. In apartamentele lor confortabile locuiesc minerii Vulcanului, unul dintre oraşele tinere n-avem aşa ceva I... Poate la a invăluinintului — aşa cum cheiat la Liceul din V u l­ qoqice, o muncâ impusă si vin
ale judeţului nostru. careva dintre organizaţiile dc ‘ demonstrează experienţa acu­ can, la liceele „Deccbal" la ele numai pentru a se feri
In Imagine, un peisaj din noul cartier al oraşului Vulcan, cu vedere spre mina. i bază... I mulată şi la siirşilul acestui din Deva şi ..Aurel Vlaicu" dm de reproşuri sau alte neplăceri.
— La care ?... an şcolar — un loc de Orăslie, la Liceul aqricol Aceste forme trebuie S3 devină
— Pal. nu ştiu aşa. pe din­ seamă îl ocupă problema for­ Clcoagiu, la Şcoala generală eficiente în cadrul perfecţio­
/ afară. Avem 9 organizaţii |!|, melor în care se desfăşoară din Simerla şi altele. nării, trebuie să evidenţieze
Să văd qraliccle... pregătirea cadrelor didactice Urmărind activitatea meto­ experienţa valoroasă în şcoli,
$1, după ce le consultă, se pentru a putea transpune în dică la nivelul unor şcoli, să suqereze direcţii de lu a u
dumireşte. viată întocmai la nivelul exi­ studiul individual, inlormarea care să orienteze periodic ac­
— Exacl Astăzi se încheie genţelor. cerinţele unui invă- şi documentarea nietodico-şli- tivitatea Individuală şi colec­
invătăoiînlu) de partid la or- tămint modern. ¡nţificâ, analizînd problematica tivă de perfecţionare spre pro­
oani* aţla de bază de la lotul Modernizarea invâţăm lntuhil cercurilor pedagogice, conţinu­ blemele majore şl de stringen­
Dîlja şl la organizaţia de ba­ esle o acţiune permanenlă. tul consiliilor profesorale, fără tă actualitate.
ză de la staţia de utilaj şl în lru cit ea Irebule concepută a mai judeca participarea la Ce! chemaţi, în primul rînd,
Vie activitate de popularizare a documen- Din preocupările consiliilor locale ale . transport de la Iscronl. ca un răspuns adecvat pe care manifestări ştiinţifice sau me- să organizeze, să coordoneze
— Şl se vor ţine dezbate­ şcoala trebuie să-l de« unei tndico-pedagoqice, se constată această muncâ sînt directorii
telor plenarei C.C. al P.C.R. şi noilor legi Frontului Unităţii Socialiste rile ? comenzi sociale, unor cerinţe că nu toate aceste forme de de şcoli, directorii de centru,
— Păi, dacă e trecut In pe care socielalea le pune în perfecţionare au cîştiqat .nte- care trebuie să-şi manifeste
Iti gfarfi de Informările si snt Jurişti şi alll Intelectuali grallc. trebuie. faţa Invăţăm intului tn diferite­ resul celor mal multe cadre rolul de mentor în contextul
dezbaterile care au avut Şl ou care au explicat cetăţenilor Consiliul Judeţean al Fron­ tru completarea — pe baza — Se poate şti precis ? Am le etape de dezvoltare. Şcoala didactice. Munca ce se desfă­ sarcinilor ce stau în fata şcolii
Joc în adunări ale coim inlşll- sarcinile desprinse din cuvân­ tului U nităţii Socialiste are. ir colectărilor de Ia producătorii vrea să participăm. Cine răs­ nu poale li izvor de cultură şi şoară însă la aceste niveluri nu şi să cîştlqe Interesul cadrelor
dor p rivitor la documentele tarea tovarăşului Nicolae această perioadă, ca obiective individuali — a balanţei de fu­ punde din partea comitetului factor de civilizaţie dacă nu este destul de eficientă, nu în direcţia căutărilor de înnoire
plenarei Comitetului Central Ceauşcscu la plenora C.C. ol centrale pe aqenda de lucru, raje a C.A.P. din zonele ce au de partid ? este, In acesl sens, modernă, prezintă întotdeauna un Inte­ şi reconsiderare, dincolo de
P.C.R. din 8—9 Iulie ac., şi activitatea de relacere a vie­ fost inundate. Deşi această ac­ — In grafic sînt trecuţi to­ dacă nu rezolvă sarcinile epo­ res real. Materialele care se sfera teoriei, pe târţmul apli­
şl ale sesiunii M arii Adun3rl
conţinutul unor leqi adoptate ţii economice şi sociale in lo ­ ţiune a început de cu.rind, ce­ varăşii Gheorghe Nlţă, pen­ cii. prezintă, îndeosebi la cercurile cativ practic al didacticii.
Naţionale*, în peste 40 de lo- calităţile care au suferit preju­ tăţenii au subscris că vor li­ tru Iscronl şl Costache Avrâ-
de recenta sesiune a forului înfăptuirea acestui deziderat pedagogice şl In şedinţele co­
contemporană prin
Epoca
colitaţi din Judeţ 6-au depla- suprem legislativ al tarii. dicii de pe urma inundaţiilor, vra importante cantităţi de l i ­ raluc, pentru D1l|a. Să-l în­ presupune in primul rînd preo­ m isiilor metodice, de multe ort ritm ul schimbărilor, prin volu­
impulsionarea realizării planu­ nuri. Două exemple : locuitorii trebăm. ■ cupări sistematice pentru per­ sînl teoretice, tratează proble­ mul cunoştinţelor ştiinţifice şl
Se dau telefoane. Dar nu i
Organizaţia comunală de partid în acţiune lui şl angajamentelor In eco­ comunei Balşa, care şî-au pro­ din încăperea tn care ne ! fecţionarea continuă a fiecărui mele la general, abordează tehnice, prin perisabititalea
patriotice
nomie. a întrecerii
problemele specifice din acti­
pentru qospodărirea şi înfru­ pus să ajute cu 100 tone de fu­ aflăm. A ici erau urechi în cadru didactic din şcoală. vitatea proprie a colectivului rapidă a multora din cunoştin­
In localităţile din codrul co­ tul comunal al Frontului Uni­ museţarea localităţilor. raje. au livrat deja 30 de to­ plus. | Ritmul accelerai în acumula­ ţe evidenţiază necesitatea edu­
munei Rîu de M ori au avut tăţii Socialiste au Initiât şi a- ne, Iar cel din satele aparţi­ rea inform aţiilor ştiînţilice $i unde lucrează propunătorul, cu cării capacităţilor care fac in­
loc. în aceste zile, adunări qe- slqurnt o larqă mobilizare a La comune, consiliile F.U.S., — Nu, nu se ţin, nici la i tehnice impune perfecţionarea prea puţin aplomb iar discu­ dividul c a p iii! la adaptări şl
mejale in 9 organizaţii de ba­ locuitorilor la activităţi de împreună cu consiliile popu­ nătoare comunei Bălţa, au sub­ Iscronl, nici la D lija. \ procesului de învâtămînt In ţiile purtale sînt uneori formale readaptări, la situaţii mereu noi
ză. Pg lînqă problemele pre­ muncâ voluntar-patriotică pen­ lare. desfăşoară o Intensă mun­ scris pină acum cltcvo zile 18 — Dar spuneaţi că, dacă j toate componentele sale — şi aprecierile, adeseori, apolo­ $i mal ales apt de a crea, de a
văzute in planurile de munca tru refacere. In ultima sftptS- că polilică-orqanlz.atorică pen- tone. e trecut In gratie... ( conţinut, metode, mijloace, getice. Se pare că s-a stator­ participa conştient la direcţio­
— organizaţia rle partid din mină. nu fost Teporatl 9 km — Da, dar vedeţi... forme de organizare a predării, nicit ideea că diferitele forme narea dezvoltării specialităţii
C.A.P. Ostrov, de exemplu, a de drumuri, 350 ml de diquri ★ preqătirea şi perfecţionarea de perfecţionare la nivelul pe care o profesează. In sensul
analizat participarea comuniş­ şi reiacule doua poduri. La lu­ Pe cele 18 şantiere ale tineretului Faptul s-a consumat. Să ! cadrelor didactice. şcoli! sau sectoarelor se situ­ acesta creativitatea, bazată pe
tilor Ia muncile aqricole— in­ crări au participat pesle I 900 fie însă de ţinere de minte j Posibilităţi de a rezolva aces­ ează pe ultim ul loc în ce p ri­ flexibilitate şi fluiditate, în­
formările releriloare la lucră­ rclăţenl care au efectuat pentru noul an de învăţă- te probleme exislâ. Este nece­ veşte eficienta Instructlv-edu- suşire solicitată cu priorîtale
rile plenarei CC.', ni P.C.R. $i 15 500 ore de muncă- Orqanlzaţla judeţeană a In să-piâm1na 0— II Iulie au ratnt de partid ! sar ca unele cadre didactice cativă si ca atare ele nu în epoca noastră, Imprimă nota
sesiunii M.A.N. — în ţoale adu­ Pensionarii din comunâ au r.T.C. a deschis 18 şantiere fost mobilizaţi la munci volun- din judeţul noslru să pună un trebuie să aibă un caracter esenţială a actului educativ
nările generale s-au dezbătut coleclat 2 mc de maleria) lem­ ale tinerelului : la reparaţii L. LARA accent deosebit pe eliminarea de continuitate. In felul acesta contemporan.
şi aprobat planurile de măsuri nos cere va ii pus la dispo­ drumuri în zona Haţequhii, fa­ lar-patrtotlce pe aceste şantie­ inerţiei, formalismului, rutinei schimbul de opinii îşi îngus­ In şcoli trebuie realizai acesl
pentru campania agricolă de bricile de cărămizi Vata şi Prî- re peste 2 000 de tineri,, care tează cadrul, iar activitatea
ziţia celor ale căror bunuri au nivel de potente si trebuie să
vară. caz, şantierul de prefabricate didactică devine continuu a­
Comitetul comunal de par­ snfw il In urma calam ităţilor Crişcior, pepiniera Reca şi al­ au efectuat lucrări în valoare meninţata de rutină. Pentru se pună capăt întrunirilor unde
tid. consiliul popular, comit.e- naturale. tele. de 315 000 lei. eliminareo acestei mentalităţi discuţiile tn problemele specia­
este necesar • se crea în rîn- lită ţii sînt de curtoazie şi unde
durile cadrelor didactice un cadrele cu mai puţină expe­
curent de opinie care să ţină rienţă tn învălămînt învaţă
Creşterea randamente­ mereu trează preocuparea de doar „arta" exprimării taulo-
loqice.
a munci tot mat bine. Cadrul
Aşteptăm, deplin încredinţaţi,
Î l * ¥ ® • « A U 11 • B cel mal potrivit pentru declan­ ca In toate şcolile, în cadrul
şarea şt continua amplificare
« im a n u i h u - i e s t e în g ă d u it lor în subteran — la ni­ a acestui curent de opinie esle formelor de perfecţionare cău­
activitatea metodică din şcoală, tările personalului didacIic d'n
din cadrul consiliilor
profe­
judelui noslru să şi găsească
velul posibilităţilor reale sorale, cercurilor pedagoqice soluţii eficiente, un cadru al
un icren
ele.
emulaţiei,
propice
s ă ş t ir b e a s c ă p r o p r i e t a t e a Trebuie depăşită părerea că schimbului rle experienţă, forii-
ale exploatărilor au ro s tu l; trebuie m odificai lizării ideilor profesionale ce
aceste forme de muncă nu Işi
ne Irămîntă.
radical caracterul lor formal de Prof. IOAN DAM$A
o h ş t e i ! de muncă din cadrul zonelor înfăptuire (numai In sensul inspector îa Inspectoratul
şl raioanelor.
de a se putea raporta la capito­ şcolar judeţean
In acest an, ultim ul al cin­
cinalului actual, situaţia poala
şi trebuie Îmbunătăţită, aceasta
prlntr-o grijă mal mare fală de
Apărarea prin toate m ijloa­ Integritatea proprietăţii ob­ aprovizionarea tehnico-male- ru atlt mai mult cu d l sarci­
cele a averii obşteşti este una şteşti a cooperativei aqncole rială n brigăzilor, randamentul nile slnt sporite, cu cit spo­ La poalele Oriei
din obligaţiile de prim ordin din Clmpuri-Surduc. realizat în abatajele minelor rul de producţie trebuie rea­ |
înscrise In Stalului coopera­ Am relevat eîteva aspecte Lonea, Uricani şl Vulcan ar lizat în special pe seama creş­
tivei agricole de producţie. mal semnificative privitoare la Ii fost sub sarcina ptanîlicată ? terii productivităţii muncii. Sa I Seara. d« pa p ix u l unda itrAJuleşIe m adievclul turn de p o jó al
De asemenea, în Decretul 151 unele abuzuri şl încălcări In­ Cu siqurantă că nu, mai ales impune deci cu precădere ex­ j O rla!, panorama ila ţla l C.F.R. Subcatate apota in iiră lu cb ca uñar o
din 1950 sini stabilite cu pre­ tinderea pe toate căile a ex­ j devórala «alba cu re líe m e le p lina da le lip irl. Irire coordonatele >i
tolerabile ale leqll referitoare că aceste mine nu lucrat in
cizie condiţiile în care 6-au la apărarea proprietăţii ob­ qeneral In aceleaşi condiţii ca perienţei bune acumulate de l lei, teci da trenuri, cu »ogoarele IncArcale de cărbunele Văi! Jiului,
oleorgá caire U ăcăiile ñ u t ir le ala Hunedoarei şi C olonului «au iprc
lăcut comasările de terenuri şteşti a C.AP., cu Intenţia de $i celelalte exploatări unde in­ minerii de la Lupenl, Petrlla, | term ocentrala M intia .
aflate In folosinţa unităţilor ParoşenI, eliminarea tuturor
a atrage atenţia asupra necesi­ dicatorul de productivitate a | lo t ale!, icarA de «earA, ie d iau chior iute de că io lori - mu!(i
cooperatiste, precum ş! sane* fost depăşit. La Vulcan, de pil­ carenţelor privind activitatea dintre ei tu rljti o tiO |i de farmecul ţl pitora icu l ţâ rii H aţegului, ol Re
liunilc ce se aplică pentru ne- tăţii prevenirii actelor de în­ dă, în abataje randamentul briqâzilor, căutări mal fertile, | tă ia tu lu i, ori de the m o ie o n e ro itllă a ilm b iilo r — popciesc intre
respectarea prevederilor lega­ călcare şl păqublre a avuţiei realizat este cu 296 kq pe post mai prompte privind buna or- ! < două trenuri cara ia i ducă in ip ra P elrojam , Simeno jou C orom ebc)
a p llc tiiilo o re ji dacă stopa nu oferă ce«e
De reguló, a |ta p ta ra o
le. Jn baza decretului respec­ cooperativelor aqricole. In- mai mic decit cel planificat, iar qanizare a producţiei, aslqurln- ; pentru d e ilin d e /e , m inutele pot părea de m lm derea orelor.
tiv, care a fost prelucrat sl ţeleqlnd că nimănui nu-l este la Aninoasa cu 223 kq pe post. du-se In fiecare schimb contl- I Conducerea ita ţic i — |e l O re it U ngurearu — împreună cu orgam -
este cunoscut de persoanele în Productivitatea muncii a fost nuitalen deplină a fluxului teh­ ! ta fia (indicóla, ia u g in d it la o c o li „co va" R ciu lla tu l a fo it con­
cauză, pentru a asigura folosi­ Inqădult să ştirbească avuţia afectată neqaliv şl de nume­ nologic de extracţie. Numai ] ) c re lita t intr o acţiune de colectare |l valorificare a fierului vechi Au
luat p arle tin e rii |l v ln tn lc ll, loţ>! c e fe rijtii ila ţie l, ţl iotă i in icurtă
rea judicioasă a pflmlntulu! ş! obştel, flecare cetăţean poale roase abateri disciplinare, ab­ intervenind cu competenţă, di­ j vreme p o ie io ri oi unol jum e cu care fi ou cum părat un (elevilor, on-
utilizarea cu randament sporit şl trebuie să contribuie la evi­ sente nemotivate, învoiri cu namic, acolo unde lanţul e mat • teñó ]l restul de acceionl
...De pe p ix u l tum ulul
m odicval,
ie rile d a lie i S ubrelole oferă
a mijloacelor mecanizate, s-au tarea oricăror acte care con­ duiumul, încălcări ale N TS ., slăbit, lacunele manifestate p i­ • • neilem atala unor ic tip iri. De dato a cea ita cu una in p iu i : im aginea
trecut în proprietatea C.A.P. o precum şi slaba preocupare a nă acum în realizarea acestui | ecranului din to la de O ftcplarc, care otroge nu numai p rivirile colo
serie de terenuri ale unor travin prevederilor legale prin personalului de conducere şi important Indicator pot f! Inte­ 1 lo rilor, cl fi * pe m ul|! dintre loca ln icii, care, ic o râ de ic o iă , j au
respectarea întocmai a dreptu­ făcut obiceiul «ă treacă progul lă lll da a flap tare .
producători Individuali, dln- supraveghere a proceselor de gral înlăturate, realizarea pla­ I Acum, pantru călători, p o p a iu l Intre douâ trenuri In gara Sub­
du-Ii-se in schimb suprafeţe lui de proprietate. i cetate nu mol pare nici lung, nici p lictisito r. In iţia tiv a tra n ip u iâ in
corespunzătoare la marginea producţie, preocupare care nu nului de extracţie ajunqînd la fapt o unor oameni cota (în lo prestigiul da g oid e , a um plut tim ­
pul cu ceva bun, educativ,
(c lo illo t I
perim etrului unltălllor. ADAM COSTEA o dată s-a manifestat preferen­ nivelul ş! ritm icitatea cerute i Puţ da extracţie la E.M. Lonea.
Demn de relevat este că consilier Juridic la Uniunea tial către anumite brigăzi, ne- de sarcinile de plan şl angaja­ PETRE FARCAŞIU
marea m ajoritate a cetăţenilor judeţeanfi a C.A.P. qlîjlndu-se o parte a locurilor mentele anuale.
au Înţeles importanţa acestor
măsuri $1 s-au conformat a­ — — t— B— — — W — —
plicării lor 1n practică. Există
insă şi situaţii cînd unii pro­
ducători Individuali sau chiar Peste o jumătate milion venituri .. 27 Iunie 1970, orele 17,30. Pe marginea a două cazuri de întrerupere a sarcinii
cooperatori încalcă prevederi­ Doi ofiţeri de miliţie urco în Planul
graba scările spre apartamen­
le legale, prin aceasta fiind tul 15, din str. Al. Vlohuţâ nr. 1,
3>asîbili să suporte sancţiunile
stabilite pentru astlel de In­ din zootehnie din Hunedoara. La uşă li în- Societatea noastră înfierează de venituri
fracţiuni. tîmpinâ Steluţa, o fetiţa de 5
ani.
Za codrul farmal da onlm ola o
Un asemenea caz s-a sem­ cooparotlval egrleola din Bojorod rativa din Boşorod a reuşit i A Cealaltă fetiţa. Coti. sora Ste­
realixeia pa «emettrul T un venit
nalat la C A P. Vaţa, unde Lú­ ■ O |n filn |a t In acei* an, în afara dm o ce it iQCtor de S64 677 lei, luţei, de numol un on, plînge la buget a
cre la Borza a ocupat In mod pievedorilor da pion, o în g râ jâ - fo ta de S«C 373 lei, d t prevede în caso. Vrea la mămica. La
abuziv o suprafaţă de 2 362 lorle cu 360 capătă mlol. Coope­ planul anual de venituri. In «e- mămica care nu mai este, care
m.p. din care 594 mp teren a- rativa are fl O ingrăjăforie Cu m eitrul I t-au livrat In p iu i fa ţă nu o va mal ţine la piept nici­ iresponsabilitatea unor mame! fost depăşit
13? capete tineret bovin. In p ri­
do plan 3t capele tineret bovin,
t al>i 1, din proprietatea coope­ mul le m e ilru ol a nu lu i i-ou llvrot to ţi cel 10? miel g ro fi, cît fl 4 635 odată...
rativei agTÎcole. Deşi s-a dus 10? m iel Io e ip o n pentru care I lapte. Foro Olqa-lren avea 28 de
suficientă muncă de lămurire « au Ineaiat 37 170 lei |l 93 capete In o M ln er0a a cM lo r re iu lta te
cu persoana In cauză, aceasta tineret bovin, In ca iln d u -ie 23A 06B bune fl-a u ortul contribuţia toţi ani. Adusese pe lume două fe­ apartamentul ei, decedasa In cendiilor din C.S. Hunedoara, o chlpfi în C.S.H., peste 1 600 lu­ V enllurlle bugetare ale
tal. Da aiem enoa, planul da U- în g rijito rii de ta termele de ani- tiţe : Steluţa şl Coti. Era gravida
nu a tinut seama de prevede­ urma încercării de provocare □ fost Internată la maternitate nar. Aveau doi copii frumoşi şî consiliului popular comunal,
vrArl ta lapte In cadrul contrac­ mole. Un m erit II revină fl con* în luna a patra sau a cincea.
rile lcqii. Jncălclndu-le, ea a avortului. In apartament o fost mai multe zile. Daco miliţia nu sănătoşi, apartament bun, un provenile din impozite Şl la­
adus prejudicii a b ilu lu i ob­ tului a fo it d e p â jit, llvrtndu-ie 1111 ului de conducere, preşedinte­ A încercat în fel şi chip so găsită şi Floarea Lâzărescu. se intereso de soarta ei, în cămin cofd, fericit. Acum copiii xe, au fost stabilite pentru
tn tetol SO 333 litri lapte pentru lui cooperativei, I Fulea, care ie scape de sarcină. „Ajutorul" l-a
élese Ca urmare In luna Iunie care i-ou Ineoiot 87 400 lei. preocupA cu rAtpundera da dei- gosit la prietena ei. Floarea Lâ- Lo miliţia municipiului Hune- maximum două zile deceda. sînt foro mamă - eo îşi va semestrul I al acestui an (a
ispăşi pedeapsa. De co avea ne­
suma de 381 000 (ci- Activi*
ac. completul de judecată a Fiind tn avani fa |â da plan eu vcttareo «actorului zootehnic - ma­ zăreseu, casnica, fără copii. Cu doota stăm de vorbă cu Floarea Deci, era victima sigura tot o voie să-şl piardă libertatea ? Si, lalea desfăşurată de salaria­
unei încercări de provocare de
Lâzârescu.
stabilit condamnarea sus-nu- UvrArlIe la carne fl lapta, coope­ re aduefitor de venituri. citeva minute înainte ca cei doi — De ce sinte'.i arestată ? ovort. De astă dată „specialista alături de ea, Valerica Botar, ţii consiliului popular pcnliu
ofiţeri de miliţie să o|ungâ tn
mitei şl obliqaţla de a des- — Pentru că om fost prinsă binevoitoare" este Aurelio Man­ femeie de 23 de ani, cu un convingerea cetăţenilor de­
păqubi unitatea cu contrava­ In apartamentul Irenel Foro cînd do, vinzotaare într-o unitate de singur copil. Al doilea n-ar fi spre Importanţa şl necesita­
a murit. pîine la Teliuc, domiciliata in ovul loc în apartamentul el din tea achitării din timp a im ­
loarea pagubei aduse avutului
— Aţi ajutat-o să-şi provoace Hunedoara. bulevardul M, Viteazul nr. 4 ? pozitelor şt taxelor datora­
obştesc. Totodată, terenul res­
avortul ? Stăm de vorbo cu Aurelia Soţul ei, electrician la l.t.L. Hu­ te sfatului, explicarea avan­
pectiv a reintrat în folosinţa
— M-a rugat... l-am împrumu­ Mondo. nedoara şi-l doreo... tajelor dc caro se bucură
cooperatorilor. tat irigoîorul... Am făcut o mare - Aveţi copii î Acestea sînt faptele o patru cel care achită aceste obli­
Situaţii de acest qen s-au greşeolă... Recunosc... “ Do. Doi. Un băiat de 10 femei, dintre core trei sînt gaţii fn prima parte a anu­
petrecut şl la C A P. Petrenl. — Credeţi că aţi contribuit cu ani şi o fetiţă de doi ani şi ju­ mame. Urmările nesocotinţei lor lui, sau fnalnlc dc termen,
ceva ca cele douâ fetiţe — Ste­ mătate. sînt de-a dreptul condamnabile : a condus la realizarea şl de­
Fostul cooperator Gheorqhs păşirea planului dc venituri
luţa şi Cati - sa rămînă orfane - înainte de „a-I face ceva" doi copii - ramaşi orfonl pentru
Bota a plecat din localitatea de mamă ? of vorbit cu soţul Valericoi ? totdeauno ; alţii trei - lipsiţi de ja bugetul consiliului popu­
respectivă la Slmerla fără -... i-am împrumutat îriqoto- Sîntem informaţi că el or fi căldura mamelor o perioodă de lar comunal. Astfel, in se­
să-şi ceară transferul, plerzîn- rul... Am apăsat o pe burtă... vrut să moi oibo un copil. vreme ; o femeie tinorâ - dispă­ mestrul I s-a Încasat suma
de 527 228 lei, tnregislrîn-
du*$i astfel calitatea de mem­ Iml pare foarte rău pentru - N-om vorbit. rută de lingă copiii el I dtt-se o depăşire de 146 228 j
copii... Nu credeam că se în- - Soţul dv. ştîo co vo ocu­ O vinovăţie apăsătoare, gra­
bru al unităţii amintite. Deoa­ lei.
timplă să... paţi cu aşa ceva ? vă, ireporabilo, dacă ne qîndim
rece după plecare şl-a arogai Realitatea e alta. Cele două - Nu ştîo. că dreptul ia viaţa o doi copil Important dc subliniat
dreptul de a folosi In conti­ „prietene" s-au înţeles de multă - De cînd sînteţî aici a fost a fost distrus, sugrumat. Opinia este faptul că prevederile
au fost realizate şl depăşite
nuare o grădină, care de fapt vreme asupra felului cum să soţul Io dv. ? Ce-o spus ? publică, toţi ceî core ne iubim în ambele trimestre ale a­
era în proprietatea C.A.P., a provooce ovortul. In ziuo cînd copiii ca lumina ochilor şi m ilul. Cele maî mari înca­
Foro Olga-Iren a murit. Floarea - A plîns, ne răspunde în luptăm pentru fericirea şi bu-
fost judecat, condamnat şl sări s-au făcut fn trim estrul
Lăzărescu o venit la ea. Pe locul ei ofiţerul de miliţie. curio 2 ÎI e I or lor, fără să ne I, cfnd şi planul a fost mai
obligat sS plătească drept des­ total victimei - Eugen Feher - - Ce vo face soţul dv. cu dră/nuim forţa şi puterea noastră mare, Iar cetăţenii au bene­
păgubire suma de 3 714 lei. l-ou trimis în oraş. după cum­ copiii ? El mcrqe la serviciu. de munco, ovem dotorio sfîntâ ficiat de importante redu­
Tot la această unitate, Remus părături \ botrinei - momei —... nu ştiu cum se va des­ de a înfiero asemenea fapte, a ceri pentru achitarea impo-
Irenei, - i au dot de lucru Io curca... lua atitudine împotriva lor pen­
Măqureanu a săvîrşit o In­ zitclnr pc înlrcqul an sau o
maşina de cusut, fetiţele le ou - Aţi primit ceva de io Va- tru ca ele să fie ştirpile cu de- marc parte din aceste sume-
fracţiune asemănătoare su- expediat afară din casă Apoi lerica Botar ? săvirşire I
portlnd, la rîndul său, rîqorl- s-ou iiicuiat în baie. - Mi-o dat 500 de lei... 1ERONIM GRECU
■le leqii. De ce ovea nevoie de 500 lei U. col. VASILE SORESCU primarul comunei Boşorod
Mai amintim că şt cetăţea­ ... Volerica Botar, telefonistă familia Mondo ? Eo cîslioo 900
la serviciul de pază contra in- de Ini pe lună, satul, şef de e- GH. I. NEGREA
nul Vasile Raïca a atentat la