Page 59 - Drumul_socialismului_1970_07

DRUMUL SOCIALISMULUI * Nr. 4829 $ VINERI 17 IULIE 1970 3

Prolog la Nedeia îulipanului In unghiul de inci­

Ritmurile hotarlle ale con­ Intre locuitorii diferitelor ver­ înstelate ale unul Imens can-
strucţiei socialismului, muzica sante ale munţilor. delabru. denţă at legii
abatajelor şi freamătul furna­ Dezvoltarea tot mal Inlensă Reluală In fiecare an. Ne­
lelor, zvonul tractoarelor şi* al In anii socialismului a Indus­ deia de la IscronI a devenit în
combinelor se împletesc armo­ triei Văii Jiului, coborîrea ultim ii ani o sărbătoare a c1n- ESTE ŞI NU ESTE CUTIA CU SURPRIZE
nios. In soarele zilelor de vară, mom lrlanilor In abata|ele mine­ teculul şl Jocului de pe me­ Ca la prestidigitaţie, lei
cu ecoul fermecător si nostal­ lor jiene. In adincul dătător de leagurile celor două Izvoare Cum 7 Aşa cum spune o culte din care scoţi lei
gic al tradiţiei. căldură Şl lumină al pămlntu- ale Jiului, o sărbătoare care proverbul : .Uite popa, nu e de fel de obiecte. Aurica
Păstrată din vrem uri stră­ lui, a apropiat nedelle de noile «trînqe la un loc pe toţi oa­ popa". Aşa şl Vellnlr Kuţţ* Moroşan din Deva a scos
vechi, comoară nepreţuită a locuri de muncă, de cenlrelc menii muncii de pe aceste me­ tar din comuna Andrld — dlnlr-o cutie pe care a lu-
folclorului noslru, nedeia În­ miniere ale Văii Jiului. Cita­ leaguri. Salu Mare. Ba era, el Vell- rat-o de la maqazloul de le­
gemănează frumuseţea portu­ dinul a schimbat caracterul olr, ba nu era el, cl altul, gume şl fructe nr. 1, niscai­
lui cu veselia ctnteculul ş| jo­ prim itiv al nedeilor. A lături de Prelulnd şl valorlficînd bo- cu acelaşi chip dar nume va „timp de odihnă", pe ca­
cului popular. cel mal autentic port momîrlâ- gala tradiţie folclorică a aces- schimbat. Numele 11 fura o re-! va petrece In costum
Pe vremuri, nedelle se por­ nesc Intllneştl costume din O l­ lej nedel, Comitetul pentru cul­ dală cu buletinul şl Velj- vărgat- Ea a căutat bani. dar
neau pe culmile munţilor, se tenia, Banat, Moldova, lingă tură si artă al municipiului Pe­ nir devenea altul. Ultimul ,.hocus-pocus“ 'Ul a Ieşti pe
Dlerdeau tn înălţim i. încunu­ fluierul ciobanului jian clnlâ troşani şi Consiliul municipal nume „împrumutai“ purta dos. Aşa se-ntîcnplă cînd
nare a unor străvechi ritualuri saxofonul, taragotul şl acor­ al sindicalelor, orqanlzează si Iniţialele Iul P. V. din Hu­ cutia In care-fl bagi mina
organizate în cinstea zeilor pă- deonul, Iar pasu) ţocului mn- în acest an. Ia 19 it-Iîe, Ne­ nedoara ca şl acela toscrls nu-ţl aparţine.
mtnlulul. mlrlfinesc se amestecă cu cele deia Tulipanului de la IscronI, pe libretul de economii ce I
Cu timpul, caracterul mistic ale zonelor folclorice înveci­ nedeîe Ia care toate form aţiile s-a lip ii de degete cu bule­ MAI BINE IŞI VEDEA
el acestor sărbători s-a risipit, nate artistice din cadrul aşezămin­ tin cu lot. Vclinlr şl-a prins DE DRUM
oamenii din munţi ţntilnln- V alorile folclorice se perpe­ telor de cultură, cluburile mun­ reproducerea fotografică a
du-se In zilele ştiute dîn bâ- tuează astfel, nedelle din V a­ citoreşti şl Casa de cultură propriului chip pe buletin Dacfi nu l-aii stat bine 1n
trlnl, să se bucure împreună lea Jiului atrăglnd prin frumu­ a sindicatelor din Petroşani, ca şt s-a dus a|ă la C E.C. după buzunar cel 500 de lei, clne-l
şî Invitaţi al Judeţului GorJ
de plinătatea noii vieţi, de seţea şf simplitatea nealterata vor susţine spectacole artis­ bani. Aici I s-au cam in* de vină declt el, şl numai el,
freamătul natiiTll mustind de a tradiţiei attt de Intim leqală tice In cadru! programului pre­ curcal Iţele şl a ajuns la Lazăr Ştefan din Hunedoara.
viaţă. Tîrqul de fete de la de sufletul poporului nostru. millMe unde a trebuit să fa­ Dar cine caută găseşte. Şi
Găina e reedilat tn nedelle de O nedele cu totul deosebită, gătit pentru această zl. că... schimbarea Ia faţă. Ce Lazăr a căulal. A acostai
pe muntele Dobrala, din curmă­ unde se îmbină 1n modul cel Nedeia de Ia Iscronî, aceas­ Înfăţişare va lua, nu mal o cetăţeancă. Cum asemenea
tura Şurlanulul, de pe munte­ mal complex tradilia fo lclo rici tă attt de aşteptată sărbătoare trebuie precizat. fapte se pedepsesc — De­
le Clăbucet, ori de pe v lrfu l Iul cu Influenţele citadine, e Ne­ populară — prileţuîeşte o re­ cretul 153 le prevede — şl
Patru1, de la ©blrşia Atişelului, deia de la IscronI încinsă o editare Îmbogăţită şl colorată Coordonate moderne in ora<ul siderurgîştîîor hunedorîni. Lazăr s-a uşurai de bani.
ori din Poiana M uierii, prile­ dată cu zilele de vară tn care de îmbinarea armonioasă a PAPTE INCALIFICABILE Nu-şl vedea mal bine de
ju ri de petrecere, dar ş| de In­ arborele de Tullpan îşj desface străvechii nedel jnomîrlăneştl drum ?
tense schimburi de produse florile galben-aurll — braţe cu serbarea cîmpenească a Cele comise de Tlberlu
m uncitorilor minieri din Valea Mardare sloi fapte incalifi­ A CREZUT CA I SE
Jiului. cabile dacă Ie Judecăm o* ŞTERGE URMA
meneşte, că Instanţa de Ju­
Eroi, CORNEL HOGMAN Donslnd S lrfo ll („C uH urol*) j decată le va Încadra In ar­ A ştiut bine Şl Andrei
Conştiinţa de tinăr crescut CINEMA I l f („M in e ru l*) ; Nu vor (I d i­ ticole de lege aşa cum se Sabo din Alud că pe ce
IO N EA : My Fair Lady - seriile
ani,
cuvine. Tinărul de 19
nu-l al tău n-al de ce pune
A N I-
vorţuri
(,,7 N oiem brie*) ;
NOASA :
Blow-up
(„M u n c ito ­
paţie — la vlrsla
aceasta
resc") ; PETRILA i V adul Iadului Tlberlu Mardare, lără ocu­ mina. Dar pe el nu vorbele
l-au Interesat.
„verba vo­
(„M u n e lto re ic*) | VU LCANi Splen­
DEVA i Cel 1000 da ocM ol dr.
şl acum clnd este nevoie de
in anii socialismului Zi de ttrg M obuie (C inem atograful ,,P atria") ; doare In Iarbă („M u n cito re sc"); 18,00 M lcroovonprem iero ; braţe de muncă mal mult ca şl cu cel peste 800 Ici. I-ar
Iul Ştefan
lant*, cl valiza
I
•
•
• •
A
Cadavrul viu — »oriile I I I şl Pro-
U R IC A N I: Rio Bravo - seriile T-Il
Bolog cu tot ce era fn ea
Turism — Vacanţa ’70 ;
(„A rta *) ;
orlclnd — şl-a găsit singur o
fe ilo n itfcl
SIMERIA :
(„7 N o ie m b rie *); ORAŞTIE : Prie­
18,20
A ctuolitolea In economie ;
V iiu l d Iul
(..M u rcfu l") ;
G entil
In cosă („F la că ra *) ; G EO AG IU -
HUNEDOARA : Procciul („C o n ­ teni lă ră g rol („P a trlo ” ) J Străin 18,35 Teleglob : „V o rjo v ia , azi" ocupaţie. Intr-una din zile a It rămas Iul. A luat-o din
Nu trebuie lA (I »6 »pună ilu o j structorul” ) ; Sub semnul Iul M on­ B A l : O m ul momentului ; H A­ 19.00 Reflector ; acostat o minoră de 8 ani. dormitorul puncluliil de lu­
mdeamna sa taci ceva occst lucru după îm brăcăm intea I : te C riilo („S ide ru rgistu l") ; CA­ ŢEG r N oapte cu ceaţă („P opu- 19,20 1001 de seri — emisiune Curo fetiţa I s-a opus ten­ cru Gura Apel al I.C.P. De­
19,15 Anunţuri - p ublicitate ;
V
I
u
"
f
clnd la O ră ftia c lirg . O b iarvi j
A
IA N : Jocul care ucide (,,11 Iu ­
lo r*) ; BRAD i C astelul condom-
tativei de viol, Mardare l-a
va şl p-acl ţl-e drumul. A
oam enilor.
n a |llo r („S teaua ro fie ") ; GURA-
nie*) ; TELIUC : W innetou In Va-
pentru cel mici ;
C oborlţl din m unţii
G ră d ifle l,
PETRO­
19.30 Telejurnalul
de seară ;
(„M in e ru l") ; TUA : A
ŞANI • M a rile vacanţe
done ană
In reqlunea qtlulul. Minora
u rm afli d a cilo i aduc cu ei iiu l * loa m orţii („M in e ru l") ; („7 N o ­ BARZA : Singaroaso nuntă maco- 20.00 Film artistic : „French-can- aplicai o lovitură dc cuţit plecat de la munle şl a cre­
zut că I se şlergc urma. A ­
(,.Lumi­
tentatul do la Sorojevo
iem brie*) : Să uclrl o pasăre cin-
vechi »1 to tu fi proaspăt al Isto- ,
a fost salvată graţie linul
pentru societate! rîei. In collum a im oculolo. băr- i tâtoore („R e p u b lica ") ; LUPENI : n a "). 21.40 M ol ave(i o inlrebare T ; cetăţean ce se afla prin a* rum şl-a schimbai părerea şl
con" |
despre urmă şl despre ,.ver­
b a ţi fl fomel străbat » tră ille, cu- i
treieră m ogaiinele- Tăcuţi, cu (a- i
ţele bron tole de eronul păduri- j 22.40 D in cornetul cu a m in tiri al propicrc. dar Mardare nu ba volanl". Tot c bine să
„C e rb u lu i
Recilol
de aur".
lor, adună In dosagi d ulciu ri pan- : nota In Sol ma|or de Robert Schu­ Rnphoel ; va scăpa dc pedeapsa as­ asculţi de vorbele născulc
tiu copii, cutii cu Ă lb a -lu i, arnlcl. mann ; 11.J0 Uo loole pentru to ţi... dlo înţelepciunea poporului.
De Ia Rapoltu Mare s-a Dar, se spune fn .scrisoare, vo pie le fl alte m ărfuri. Sa opresc lu rlftii ; 11,« i Stalul meaicvjlui ; 1Z.00 22,55 Telejurnalul de ro o p te . pră pe care o merită dtn Cit despre valiza Iul Bolog
populară
12.15
poloneza ;
N iuilco
primit o scrisoare, care, prin slnt şi tineri care nu au în­ îndelung în lo ţo vitrinelor. A d m i­ RADIO C intâ Lum im ţo Cosmln ; 12.25 Ş tlinţo plin pentru faptele sale de-a o va ţine minte. Ştie el dc
ră p an talo nii cu form ooro fl pan­
exemplele de la Încheiere, ţeles să-şî aducă aportul la to fii cu toc cui. Apoi pleacă unul Io zl ; 12,30 M o lo d ll populare ; 13,00 dreplul sadice ce.
încreţeşte frunţile de indig­ muncile agricole, mal mult, cîte unul spre trenuleţul lore itlo r. R adiojurnal ; 13,10 Avanprem iora co­
tid ia n a ;
PROGRAMUL 1 r 6,05-9.30 M u ilcă
Temlsio*
nare. rid de colegii lor care Tot o tîl da m lndrl f l tot o tit < fl o ctu a lltă ţl ; 9.30 Alenou ; 9.S0 ele Popa ; 13,22 M e lo d ii de populara ;
13,45 M u iicâ
Despre ce este vorba : muncesc. Printre „nşft" care de puri co In vremea lu i Şcorlla. • M u tică ujoară ; 10.10 Curs de lim ba 14.00 C aleidoscop m urical ; 14.40 Pu­
Conform Indicaţiilor — şl bat străzile oraşului înve­ I pan Iotă ; 10,30 Muzică ujooră ¡ 11.05 b licita te radio ; 14.50 G ntece popu­
chemării conştiinţei, am spu­ cinat sau îşi găsesc alte N. PANAITESCU j Din operetele Iul G heroio D en d iln o ; lare Interpretate de George F oleicu;
15.00 Rora vintun lo r ; 15.25 Compozi­
ne — elevii din licee şt şco­ preocupări şl nu au parti­ 11.13 íntroducere fl A llegro oppastlo- torul lâ p iâ m in ii : G obriol Faure; 16,LX)
lile profesionale au obligaţia cipat nici o zl la muncă se R odioiurnal ; 16,20 Muzică pop u loro ;
de a se încadra în vacanţa „remarcă“ Pefrişor JurJ, elev 16.30 Iribuna ro dio ; 16,45“ Muzica întreprinderea de
17.35
corala ; 17,05 Pentru patrie ;
de vară, o perioadă limitată, ta Şcoala profesională ener­ Concert de muzjco populara ; 13.10
in activitatea voluntar-pa- getică Deva, Marfa Cismaş, Revista economico ; lb.30 O melodie
trlotlcă sau tn producţie. Ca de la Liceul de arte plastice pe adresa dv. ; 19.00 G ozclo ra d io i
19.30 Săplom lna unul meloman : 20.05
Să dea o mică confrlbtiffe la Timişoara. Marin BenkO, Tableta de seara ; 20.10 365 de cin-
efortul general de refacere Şcoala profesională Călan. lece : 20,20 A rg he iion o ; 20.25 Zoce
A lenţiuue.
şl 'să înveţe să preţuiască Mal slnt fi alţii care. după m elodii p relcrole ; 21,00 Intorprelole prefabricate din beton
p ărin ţi 1 ;
M elodii
21,20
munca şi pe cei care produc ce părinţii — văzînd ce de D orina D iă g h lcl ; 21.30 Moment
bunurile materiale. „probe de hărnicie' le dau poetic ; 21.35 Sollsla serii — Iva Zo-
Mulţi tineri din Rapoltu fiii for — recurg la „argu­ nicchl ; 22.00 R adiojurnal ; 22 20
Sport : 22.30 Jazz ; 23 00 Concert de
Mare, elevi la şcoala profe­ mente tari“, participă o zl- muzica u jo o ro ; 0,03—3,00 Estrada noc­
sională C.F R şi liceul din două la lucru, apoi se tolă­ turnă.
Simeria, au înţeles chemarea nesc Iar la umbră sau hat PROGRAMUL II : 6,00 Pregiom Hunedoara - Deva
de a munci eu regularitate străzile. muzical de dim ineaţă ; 7,u0 Rauiajur-
şi pasiune in C.A.P. pentru „Frumoase exemple", ni­ nal ; 7,10 Program muzicol de d im i­
neaţă (continuore) ; 8.10 Vot ¡noim e;
a salva culturile calamitate mic de zis ! Clnd o ţară în­ fi.25 M ari Interpreţi - Poblo C a ta lt ;
şi la întreţinerea celorlalte. treagă munceşte din răspu­ 9.00 M uzică popuioro ; 9,10 Curs de
Participind clte 15-20 de zile teri pentru a învinge mari lim bo spaniolă ; 9.30 M edalion c o ra l;
9.50 M atineu le o lra l :
11.20 M utica
la plivit şi prăşit în gră­ greutăţi, a asigura metal, lo­ populară ; 11,30 M e lo d ii cu d e d ica ­ Angajează de urgenţă
dina de legume n coopera­ cuinţe, îmbrăcăminte, pîîne ţie ; 12,03 Avanprem ieră catldland ; URMĂTORUL PERSONAL TEHNIC:
tivei. la culturile de clmp.de — să nu simţi fn conştiinţa 12.15 Concert de p rim ; 12.3S Saecu-
lum ; 13.00 Concert de p rim
(co nti­
sfeclă, cartofi şl porumb, el ta de tinăr crescut cu truda nuore) : 13.30 C orlea itiln ţllic â ; 13,40 # ingineri mecanici cu vechime de 8
şl-au ajutat — fn fond — părinţilor şi cheltuielile sta­ Selecţiunl din oporeta „V ic to ria fl ol
părinţii, au dat un sprijin tului socialist nici cel mai mic el husar" de Paul Abraham ; 14.03 ani în funcţii tehnice superioare ;
Din comoara lolcloru lu l noslru ? 14,30
consătenilor lor. Şt scrisoa­ îndemn de a face cit de cit Muzică usoorâ ; 14,55 Ş llln ţo la zi ;
rea evidenţiază fn mod deo­ pentru colectivitate ! 15.00 O ecro pentru lo ţl ; 15.30 O r­ 9 ingineri constructori cu vechime de
sebit pe tinerii Aurică Dala- Unde slnt educatorii ? Să chestra Enoch Llght ; 15,40 Publicito- 8 ani in funcţii superioare ;
16,20
te-rodio ;
16.00 R odlojurnol i
pramatie şi Nelu Oană, elevi li se trimită neapărat şcoli­ Slm lonlo I de Pnul Conslontinescu ;
la Liceul teoretic Simeria. lor In care învaţă asemenea 14.50 Pe leme m edicale : 17.00 Mu- 0 economist cu o vechime de 8 ani
îlcă ufoarA :
17.35 Teatru ie rin l ;
Lolîca Filip, liceul seral, tineri certificatele lor de 18.00 Conced de muzică populară : in funcţii economic^.
„bună purtare" dtn vacanţa 18.30 Curs de lim ba spaniolă ; 18.50
Viorel Vaslu, Petru Bălşan, de vară ! Dansuri din operete ; 19.00 Sonate : Salarizarea conform H.C.M. 916/1968,
Lucian Benţa, şcoala profe­ 19.30 Emisiune llle ra ră ; 19.50 Noapte
buna. copil ; 20.00 A ntologie lirica :
sională. f. M. 22.15 Pieso insirum enlole ; 22,30 Arta Se asigură apartamente în oraşul
Interpretării corole ; 23,05 Terra mu­
Deva.
stea ; 21,00-1.00 M urlco de cameră
de M iha ll Jora.
INFORMAŢII AMANUNJITE SE PRI­
MESC LA SEDIUL ÎNTREPRINDERII DIN
Acţiuni cultural-ştiinţifice
V R E M E A BlRCEA, STR. SlNTUHALM. NR. 1, SAU
: Com isia judeţeană pentru ră i­ Aceostă ocţiune vina iă com­
: plndirea cunof tinţelor cultural ftiln - p le te le un fir întreg de m anifet- LA TELEFON 13057 DEVA.
> lirice , cu sprijinul D ire cţie i sâni­ lări fllln ţiiic e ce s-au d e ifă fu ra t
i (are (serviciul de educaţie io n i­ în săplăm ina ce a trecut, ca de PENTRU 24 ORE
: la ta ), o organlzot de curînd, In p ild a c o n iu lto ţiile |uridice reali-
i comuna Bâtrina o „caravana me­ rate in io te f i comune de către Vremeo te va răci uyor. Iar ce­
d ica lă *. Un grup de m edici Inter- membri a l A io c la ţie l Jurlytilor ţl rul se va m enţine schim bător, tem­
n lftl, ped ia tri, stom atologi f i Igle- c o n iu lto ţiile ftiln ţliic e pe prob le ­ porar acoperit. Vor cădea avene
me agricole «fectuate la C.A.P.
n lfll de la S pitalul u n lllca l din slabe de ploaie. Vîntul va sufla
Pefteona fl lo te fli cu ip e c lo lifll slab din vesl f l nord-veit. Tem­
Deva au d at c o m u lla ţil y! sfaturi de la S taţiunea horticolă Oeoa- Dimineaţă pe Mureş Folo : V. ONOIU peratura va fl cuprinsă ilu a Intre
• m edicale locu ito rilo r comunei. glu. 20 fl 26 grade, ia r noapteo Intre
10 |1 16 grade.
In urmo cu 100 de oni, |opo- ridicote declt In alte ţâri capi­
nezul de rînd nu cunoşteo încă taliste. întreprinderea materiale de
minunea maşinii cu abur ; în Japonia »IE SE «EU MIRACOLUL? Pe ocelaşi plan, al priorităţi­
(ara nu exista nici o cale lera- lor, se situează «I o adevărată
tă. nici o novo oceanică şi nici ofensivă pentru creşterea con­
o urflversîtote iar crincenii sa­ tinuă a productivităţii muncii.
murai se mai, înfruntau încă în Pentru construirea unei nave cu
săbii, conservind, in mijlocul u­ specială principalele ştiri ale lă. excelînd în romura industria­ mondial, cînd necesitatea refa­ i;n deplasament de 14 000 tone, construcţii Bîrcea
nei lumi ce zumzăia de în­ zilei ; lo Osako, zeci şi sute de lă (18 fo sută), în domeniul In­ cerii şi o reconstrucţiei devenisa de pildă, şontlerele novate ame­
noiri şi prefaceri, amintirea pol- vizitatori se îngrămădesc să pri­ vestiţiilor (30 la sută) şi in cel imperioasă, Japonia ero departe ricane ou nevoie de 450 000 ore
pobilo o unui Ev Mediu. vească primul video-telefon în al exporturilor (25 Io sulă). In de progresele tehnice reolizote muncă. Iar cele joponeze de
In 1970, Japonio îşi păstrează, culori din lume ca şi noul sistem .sfirşît, in 1968, Japonia a de­ in Occident, cu utilojele distruse 320 000.
pentru o 14-o oară consecutiv, de televiziune în culori ale cărui păşit Republica Federală o Ger­ sau, în cel moi bun caz, total în­ împinse spre pieţele externe
primul loc în lume în domeniul imagini, proiectate cu ajutorul maniei, devenind o treia putere vechite, In această sîtuoţle, toa­ de un adevărot flux al inovo-
construcţiilor de nave şl... ol a trei raze laser de culori dife­ industrială a lumii, cu un te eforturile morale şi financiare ţiîlor, produsele japoneze, gra­
industriei de jucării ; în virstâ de rite - olbostru, verde şi roşu - produs noţionol brut de ou fost îndreptate spre achizi­ ţie acestei mori productivităţi o
numai 15 oni, industria japone­ ou calităţi excepţionale. 141 900000 000 de dolari. Domi- ţionarea ultlmefor noutăţi în muncii, sînt adesea Inconcurabl-
ză de automobile a erupt verti­ O serie de romuri ole econo­ materie de ştiinţă şi tehnico, pe le.
ginos. ocupînd cu 4 682 000 de miei japoneze por să opereze bazo celor mai noi şi mai efi­ Pe de altă parte, insă, în
autovehicule produse în anul un transfer între fantezie şi rea­ ciente licenţe şl, in ocelaşî timp, afara morii productivităţi a mun­
1969 locul al doilea în ierarhia litate, săvirşind salturi acrobatice Meridiane spre îmbunătăţirea acestora. E cii, Io realizarea preţului de cost
mondială ; pe ocelaşî loc se peste etapele fireşti de dezvol­ perioada in care oria imitării, redus ol mărfurilor japoneze judeţul Hunedoara
ollă producţia de ciment, cau­ tare Industria siderurgică, de străveche trodiţie japoneză (fi­ contribuie într-o măsură de loc
ciuc, lire şi materiale sintetice, pildă, o produs in 1950. 11 mi­ notă încă de relaţii feudale în lozoful german Eduard Spranger neglijabilă menţinerea salariilor
computere şi televizoare, care ou lioane tone oţel, în 1960 — 40 urmă Cu nu mai mult de 100 de denumea Japonia „ţara clasică la un nivel scăzut, comparativ cu
inundat pieţele occidentale ; in­ milioane tone, în 1964 - 67 mi­ ani. cu o suprofoţă de 369 661 a recepţiei culturale"), capătă cel din alte ţări capitaliste. In­ RECRUTEAZĂ IN PERIOADA 11-30 IULIE 1970
dustria siderurgică pe locul al lioane tone, Iar în 1969 — 84 mi­ km2 din care numai 32 lo sută dimensiuni no» : tehnico impor­
tieileo cu o producţie de 84 mi­ lioane tone. sint utilizobili, frămîntotă de tată e absorbită, „japonizatâ" dustria prelucrătoore japoneză CANDIDAŢI (BARBAJI). ABSOLVENŢI Al ŞCOLII
lioane tone oţel (1969), ca şî in­ In anul 1960, în Japonia exis­ 54 de vulcani activi şi zdruncina­ şi... omeliorotă. Furnale şi cuptoa­ realizează o productivitate dublă GENERALE PENTRU CURSUL DE CALIFICARE DE
faţă de Anglia şi cu 90 fa sută
dustria de ceasuri (35.7 milioane tau 2 000 de televizoare color. tă onuaf de peste 7 000 de cu­ re. care in proiectele originale mai more deci! în R.F.G., dar,
ceasuri în 1968, reprezentînd 11 In 1968, industria niponă a li­ tremure, lipsită complet de orice garontou o producţie zilnică de în această ramură, salariul me­ GRADUL I. IN MESERIILE DE :
Io sută din producţia mondială). vrat pe pioţa internă 1,8 milioa­ materii prime, devastată şi umi­ maximum 1 500 tone. realizeozâ diu atinge 80 Io sută din nive­
Japonia este acum prima pro­ ne de televizoare color, iar pen­ lită în col de-ol doilea război acum 2 500 tone de oţel şl fon­ • CERAMIST
ducătoare de lemn sintetic pe tru export 800 000. mondial, singura ţară din lume tă pe zi, ceea ce echivalează, lul salariului mediu englez şi
88,8 la sulă din ol celui vesl-
scară industrială şi a 4-o tară In 1968, în Japonio erou înre­ care a simţit pe viu ce înseamnă în ultimă instanţă, cu creşterea german.
constructoare da nave otomice ; gistrate 3 559 maşini electronice cu adevărat urgia atomică, Ja­ eficienţei investiţiilor şi scăderea O CONFECTIONER PlSLA MINERALA
in anul 1970. eneraia niHearâ de calcul, dintre care 69.9 lo ponia o "fost considerată, prin preţului de cost. Grandioasa dezvoltore o aces­
o început să fie Introdusă în sută de producţie indigenă. Pe­ dezvoltarea tumultuoasă o eco­ tor ţinuturi care s-au încumetat Pe durata ţcolaritărîi, întreprinderea asigură o
producţia de fier şi otel, în­ ste trei oni (1971), industria ni­ nomiei sale din ultimii 25 de Importanţa acordată tehnicii ^ solitare să despice opele ne­ indemnizaţie egala cu media solariutui reotizal în
locuind cocsul metnluroic d!n ponă va „elibera" 14 000 de o- ani, o adevărată încarnare a noi a rămas de o lungul anilor liniştite ole Pacificului reprezin­ ultimele 3 luni, pentru cei care au calitatea de an­
furnale : concernul electronic semenea maşini. unui miracol contemporan. una din caracteristicile esenţia­ tă. totuşi, o minune palpabilă
le ale dezvoltării economiei ni­
Hatzusîto a creat osa-numitul Concretizînd in limbaiul sta­ Dor este intr-adevăr un mi­ şi contemporană a minţii iscodi­ gajat, sau o indemnizaţie lunară de 400 lei pentru
televîzor-qozetă, un aparat care, tisticilor (ultimele complete sini racol ? Sau explicaţia ar trebui pone. In momentul de fată. 77 toare şi fără odihnă, o miinilor cei care nu au această calitate.
concomitent cii emisiunea desfă­ din 1968) datele referitoare Io căutată in acel mod specific ja­ la sută din totalul maşinilor ja­ pricepute şi harnice, un miracol
şurată pe m'cul ecran, poate, dezvoltarea economică o tării, ponez de a munci, de a orga­ poneze ou o vechime mai mică uman al inteligenţei şi muncii. INFORMAŢII LA SEDIUL ÎNTREPRINDERII Şl LA
de 6-7 oni, fondurile afectate
prin simpla aoă<are a unui bu­ se poate afirma cc ritmul anuol niza şi concepe producţia ? TELEFON 13720 DEVA. SAU 1433 HUNEDOARA.
ton. să transmită pe o bandă de creştere o fost de 15 la su­ După cel 'de-ol doilea război investiţiilor sini procentual moi VENERA ANGHEl