Page 6 - Drumul_socialismului_1970_07

2 DRUMUL SOCIALISMULUI $ Nr, « 1 6 $ JOI 2 IULIE 1970

Proiectul de lege privind organizarea produc- Scrisori către „Şcoala mamei“

Educarea tinerelor mame, grija faţă de sănăta­
ţ ei şi a muncii în agricultură, in dezbatere preocupările majore ale Comitetului orăşenesc al fe­
tea acestora şi a viitoarelor vlăstare, este una din
redacţie meilor din Câlan. Cu sprijinul organelor medicale din
localitate, cu care colaborăm îndeaproape, organizăm
publică numeroase acţiuni de educaţie sanitară a femeilor
tinere, atîl privind Iqiena căminelor cît şi probleme
legale de creşterea şi îngrijirea copiilor. Un interes
M em brii cooperativei agri membrilor cooperatori — res­ R60 capete, că se vor efectua Refac drumu­ deosebit în aceste acţiuni dovedesc medicii Aurora
Gîrbovean, Iosif Schoum şi moaşa Elisabeta Panduru.
cole de producţie din Boz au pectiv participarea ior la con­ lucrări de îm bunătăţiri fun- Roadele acestei colaborări se văd în creşterea numă­
luat cunoştinţă cu satisfacţie ducerea treburilor cooperativei, eiare pe circa 250 hectare iar rului de copii sănătoşi, fn scăderea m ortalităţii infan­
de apariţia proiectului de lege retribuirea corespunzătoare plantaţiile de pomi vor ocupa rile săteşti tile din oraşul nostru.
privind organizarea producţiei ra n tllă tii şi calităţii muncii e- 0 suprafaţă de 60 hectare. De o largă audientă se bucură — în cadrul mani­
şi a muncii în agricultură. Cu fcctuate, obţinerea de ajutoare Hărnicia de care dau dovadă festărilor de educaţie sanitară — cursul ..Şcoala ma­
ocazia discuţiilor purtate in materiale de la C.A.P. etc. — cooperatorii Letiţia Pavel. mei" pe care-l organizăm săptămînal. joia. La acest
cadrul brigăzilor a reieşit do­ constituie un puternic mijloc Pascu Ungur, Doina Topor. Sa­ Zilele trecute un număr curs, mamele şi viitoarele mame capătă utile cunoş­
rinţa fermă a cooperatorilor de fctimulatoriu de afirmare a in i­ bin Cismaş, M iron Păcurar. mare de localnici din sálelo tinţe în domeniul sanitar. Expuneri şi dezbateri pe
a contribui la materializarea ţiativei şi priceperii cooperato­ Aurica Lucacî. Cătălina Florea La Fabrica de cherestea „11 funie" Orâştie, în aceste Uibâreşti, Crişan şt Rfbl- teme ca : „Igiena si îngrijirea gravidei", „ C ondiţiile
orevederilor înscrise în proiect. rilo r puse în slujba dezvoltării ş.a. ne dă temei să afirmăm că zile se depune o intensa activitate pentru indeplinirea planului cioara au participat la refa­ de viată ale femeii qravide". „Naşterea şi îngrijirea
Consider că prin precizarea averoi obşteşti şi ridicării ni­ obiectivele ce ni le-am sta­ ' '¡¿1 la toate sortimentele. In imagine: echipa condusă cerea drum urilor şi a podeţe­ noului născut" suscită un viu interes. Multe tovarăşe
b ilit vor prinde viată. Şi în de loan Vaidan, care execută sortarea şi încărcarea traverselor lor distruse de viitu rile ape­ din cadrul com itetului nostru participă cu interes la
unitatea noastră există însă de cale ferată. Foto : V. ONOIU lo r ce au trecut şi prin a- mobilizarea mamelor ta aceste cursuri şi la celelalte
clteva fam ilii dc cooperatori '■este locuri. Bilanţul muncii acţiuni cu caracter sanilar, făcînd din această preo­
— 16 Ia număr — care igno­ voluntar-palriotice întreprin­ ; cupare a lor o sarcină de care se achită, dc fiecare
de este cit se poate de in i­
interesele majore
rează
dată, cu răspundere.
ale
La drepturi sporite, muncă după bunul lor plac. Cu Şapte g mos. S-au refăcut 2,5 km de I ! preşedinta Comitetului orăşenesc
la
ELIZA MLADIN
cooperativei, participînd
drum, s-au construit
două
toate acestea, pînă acum s-au noi podeţe si s-a amenajat ! al femeilor Câlan
bucurat de o serie de drepturi, o grădină de vară în satul
printre care şi acela de a avea Crişan.
obligaţii pe aceeaşi în folosinţă lot personal In strada prezenţi la această acţiune o
Dintre sutele de localnici
de asemenea drepturi nu vor pe
1 o meiul legii ce va fi adoptată,
au
conlrîbutie
de seamă
mai beneficia decît acei coope­ adus-o deputaţii Neag Lo-
ghin, Ioachim Bîrna. Roman
ratori care-şi realizează numă­ Zilele trecute om fost pe strada M o ţilo r plnă io glezne, plnă la ge­ Trifa. cetăţenii loan Avram, Preludiu la
măsură rul minim de zile calendaristice p rincipale ale o rafu lu î care o stol nunchi, pină la brlu — p roporţional loan Jivan, Nicolae Bîrna.
M o ţilo r din Brod, una din a rietele
stabilit de adunarea generală.
cu numerele de
ordine.
Pentru un
Nicolae
de citevo
Drăqhici.
Nicolao
ale
ori tu li apele tu lbu ri
număr mal mare, opo a fast mal o*
De asemenea, celelalte sanc­
ţiuni r a : refacerea fără plată ocestei prim ăveri. Pe strada boteza* dineă, fiindcă terenul coboară infr-o l.up, María Drăqhici. loan
tâ cu numele celor ce se m indreic
pantă lină, ia r num ârăloaroo o în ­
a lucrărilor de slabă calitate, cu munţ.!i m*au n ăp ă d it gindurile. ceput de sus. Rosca, Neag Loghin. Bujor
pierderea dreptuhil de retribui­ Şapte dintre ele, moi lumineose. le Uibar si alţiî- „Strungul de aur“
transcriu o ic i ţâră nici o m odificare.
re suplimentară, suportarea pa­ Restul, fiind prea triste, nu m erită... GÎNDUL AL CINCILEA
cu cU ritate a sarcinilor. a velului de viată al ţărănimii. gubelor aduse averii obşteşti IANCU AVRAM
drepturilor şi răspunderilor ce Rezultatele tot mai bune în­ şa. constituie mijloace de INTIIUl GIND Lo num ărul 24, un tin ăr in pan- secretar al Consiliului popular
revin conducerilor de unitâli registrate de la un an la altul seamă pentru întărirea răspun­ to lăn i scurţi se o p ln le ţte cu o roabă al comunei Ribîţa
p lin ă de m ii. L-am văzut iev'nd cu
agricole, consiliilor populare, de către unitatea noastră Jiu derii personale In muncă. Noi Strada M o ^lo r, ţtlu sigur, a fost ea din casă | i l urmăresc cu p rivi­ Deşi se desfăşoară doar de răstimp a urmat cursurile li­
organelor agricole, fiecărui lu ­ reprezintă altceva decît con­ socotim că aşa este dreot Şi acoperită de apă, d ar nu poartă rea pe trotuarul de vizavi, pină lin ­ ciţiva ani, întrecerea dintre ceului seral, apoi ale şcolii
nici o urmă. Are p ie tre le neclintite,
C riţul Alb,
unde
gă d ig u l dinspre
crător din agricultură, se asi­ cretizarea eforturilor depuse echitabil, ca fiecăruia dintre Iar pa m argine nu e rislă pete de o d e ţo rlă cu scîrbâ, a ju lin d u -te de tinerii strungari, dotată cu tehnice de maiştri. Deşi a
gură un cadru organizatoric şi pentru folosirea judicioasă a noi la drepturi sporite să-l re­ m ii. Vorbesc la un telelon im aginor ta lpo p an lo lu lui. l i o ţin colea ţi fa ­ Pentru înfrumu­ premiul mStrungul de au r" a absolvit-o şi pe aceasta, el
legal favorabil valorificării su­ forţelor şi mijloacelor de care vină şl obligaţii sporite. cu o ro fu l. cu toată sufiorea lu i. In* cem cu no ţtlnţă. II cheamă M a iim i- devenit tradiţională. Pentru nu şi-a părăsit strungul care
treb de ultim a inundaţie ţi mi se răs­
lia n M îheţ, e lectrician lo G u ra b an a .
perioare a potenţialului pro­ dispune cooperativa. Punînd în aplicare punct cu punde că a ici n-a fost apă. In si­ a ajunge insă la mult riv- t-a adus atitea satisfacţii şi
Şi-a luat concediul de odihnă, d ar
ductiv al agriculturii. Demn de Prin dezvoltarea sectorului punct prevederile proiectului nea mea ju stilic răspunsul s B iadul n-are de gind să plece nică ie ri pină seţarea satului nitul trofeu, a spiranţii tre­ bucurii. Laurean Cunţan este
remarcat este că în esenţă, zootehnic, extinderea planta­ de lege avem convingerea că ţtle că necazurile Iul, o ricit de m ici. nu-ţi curăţă casa de noroi. A aju ta t buie să treacă prin citeva un vechi participant la a­
sini )l ale întregului jud e ţ... Şi vrea
prin aplicarea proiectului, se ţiilo r de pomi şi aplicarea teh­ şi 1n cooperativa noastră po­ să le învingă singur în această com ­ ţi pe a lţii, cum fac to ţi oam enii. etape de masă ce sc desfă­ ceste olimniade. Anul trecut
ani,
Fratele său Gheorghe, de ÎS
urmăreşte întărirea ordinii şi nologiilor înaintate în cultura tenţialul uman şl material va panie a refacerii In care |i-o înscris este convins că „m unca reprezintă o Peste 50 de cetăţeni din sa­ şoară in întreprinderi, oraşe, s-a clasat al treilea pe judeţ,
a disciplinei în muncă, ceea ce mare a fost posibil sfl sporim fi folosit cu mai multa eficaci­ numele. destindere” . De oceea se înfige in ­ tul Glntaqa. mobilizaţi de de­ şi municipii, iar apoi la ni­ participînd la faza republi­
oferă o garanţie sigură pentru averea obştească la peste 2,2 tate. ceea ce este în interesul AL DOILEA GIND tre m inorele roabei ţl fuge <u ea putatul lonuţ Doncea. au par­ velul judeţelor. Ultima. faza cană de la Braşov. După
i-e umple, zornăind peste caldarim .
creşterea producţiei agricole milioane Jel. Perspectiva de înlreqii tărănlmi. al economici ticipat în urmă cu citeva zile judeţeană, s-a consumat du­ cum ne-au mărturisit însoţi­
ţi
Los autogara veche in stingă
şi ridicarea eficientei econo­ progres apare şi mai evidentă noastre naţionale. mă opresc pe podul core trece peste AL ŞASELEA GIND la acţiunea de înfrumuseţare minică la UZINA MECANI­ to rii săi de atunci, numai o
mice a activităţii desfăşurate dacă avem în vedere cg în pe­ opa Luncoiului. M ă u it la apa f i­ a satului. In urma sprijinului CĂ DE MATERIAL RU­ defecţiune a strungului la
Citeva case m ai incolo, pensiona­
de lucrătorii ogoarelor. rioada viitoare efectivele de TOVICA MANEA ravă, care d e u n ă li, Intr-O noopte, a rul Iile Golceo cară, de osomenea, prim it din partea autobazei LANT DIN StMERtA unde care lucra a făcut să nu se
Drepturile ce sint acordate bovine vor spori de la 380 la preşedintele C.A.P. Boz p ă ţit spumegînd peste m aluri, aco­ m ii. Tot cu roaba. In tim pul ultim ei de transporturi auto si a sec­ au participat 30 de concu­ situeze printre fruntaşi. De
perind strada M o ţilo r. De unde o tita in u n d a ţii a fo it acasă, dar n-a ovut renţi din localităţile Hune­ data aceasta, insă, speră să
putere in ieruga asta ? ţiei de drum uri Haţeq. şo­
cum ,,so răpună a p a ” . M erge înco­ doara, Petroşani. Petrila, Lu- nu se întoarcă la Hunedoara
voiat po roabă ca peste o cormană seaua ce leagă salul Ginţaga
GINDUL NUMĂRUL TREI de plug. Parcă ară... de sediul comunei Bretea peni, Vulcan. Simeria şi fără un premiu, dorind sd
D lncelo de pod, strada M o ţilo r ULTIMUL GIND, AL ŞAPTELEA Româna a fost complet re- Brad, cci mai buni tineri fie astfel la înălţimea prestl
strungari care s-au impus la
giului pe care şi l-au ciş-
Toate torţele şi mijloacele să fie are case numai pe partea dreaptă. omenajată, astfel ca la ora fazele precedente. tigat tovarăşii săi de muncă
In stingă,
un parc mare cu pomi
Parcul care m ărgineţte strada M a­
in a lfi fi păsări o îtro ju ie ţte verde. ţilo r m oi are băncile ră văţlte ţ i din actuală circulaţia prin a­ Pentru desemnarea cîştigă- sidcrurgiştîi.
La casa cu num ărul 1S. un bărbat loc in loc ochiuri de apă verde, ceastă parte a locului sc des­ torilor, concurenţii au fost Olimpiada a constituit, c.
folosite cu randament maxim prlve ţte sidul de cărăm idă ro ţie — stătută. Aci te aşteaptă in silele u r­ făşoară normal. M erită a fi supusi unor probe dificile şi o singură excepţie, o reuşit
o cum cenufiu d in cauza opei în care
evidenţiat aportul depus de.
m ătoare o In iţia tivă ţi o particip a re
exigente.
Intli au
trebuit
a fost cufundat. Stau c ltio r in drep­
tu l Iul. „P e cine căutaţi X", mă în ­ colectivă a tin e rilo r pentru infrum u- cetăţenii loan Stelian. Gruîtă să-şi demonstreze îndemina- deplină. In acest sens meri
tă apreciată activitatea de
seţerea lui. Las p rivirile , puţin obo­
Munteanu, loan Marcu. Alexo
treabă al - ,,Pe nim eni l M, răspund
la executarea lucrărilor agricole ! eu ţ i plec mai departe cu palm a site, peste fa ţa crudă a pom intului Munteami, M iron Pir. Mino- avînd de executat flecare pusă de către activiştii sec
rea şl măiestria profesională
de lo poarta acestui loc de odihnă.
stingă strinsă pumn, In dreptul p ie p ­
tu lu i. Văd un ,,X " mare, ţe rp u it, râmos de dora Fechetă. V iorcl Pir si cite un cuplaj de două roţi ţiei economice a Comitetuln
judeţean al U.T.C., care s-a
lo întretăierea roabelor lu i M iheţ ţl
Golceo. Un „X ” în a lt ţ i adine, sim- alţii. dinţate de la cutia vitezo­ ocupat de organizarea e
CEL DE AL PATRULEA GIND
vesc problema stringent fără populare şi organele agricole b o liiin d u -i parcă, pe anonim ii ca- metrului locomotivei cu precum şl interesul manile:
re -ţl consumă in aceste zile, întreaga
pierderi şl conservării tuturor judeţene au datoria să urmă­ Privesc sim ultan, in tim p ce merg, lor fo rţă de muncă penlru REFACE­ ADRIAN VITIONESCU aburi Execuţia trebuia să tat de către conducerea L
(Urmare din pag. 1) resurselor de furaje. rească îndeaproape modul cum lin ia desenolâ de apă pe sidul co ­ RE, po ţa n lie re le mari ale ţâ rii. funcţionar tehnic, secţia de se Încadreze intr-o normă zittei din Simeria rare a as
Din aspectele' prezentate se se îndeplinesc sarcinile eco­ s tie r ţi num ărul de ta b lă bătut in drumuri Haţeg de timp stabilită iar piesele gurat condiţiile cele mi
că
stllp u l p o rţii fiecăreia. Constat
desprinde necesitatea ca or­ nomice în flecare C.A.P., să opa a cuprins cosele de pe strada MARIN NEGOITA să răspundă unor cerinţe de optime dc desfăşurare. Tr>
serios posibilităţile unităţilor ganizaţiile de partid, conduce­ acorde un sprijin efectiv uni­ calitate exigente. După con­ huie menţionat, fn acest co
aqrix>le cooperatiste de a ob­ rile unităţilor agricole şl ca­ tăţilor în organizarea muncii sumarea probei practice, text, că directorul uzinei, ii
ţine o producţie de nutreţuri drele tehnice să-şi Intensifice in vederea utilizării cu randa­ cind s-a făcut aprecierea ginerul şef şi şeful secţi
care să acopere deficitul dc eforturile pentru a mobiliza ment maxim a tim pului favo­ bineînţeles sâ-l ajutăm. comparată a pieselor, juriul mecanice au fost tot timp
furaje existent. Cunoscînd că rabil şt a m ijloacelor mecani­ Astăzi, se pare. că am reuşi). a căzut în unanimitate 'de' " prezenţi la locul de desf>
de pe acum se face simţită lip ­ toate forţele şi mijloacele e* zate. Eficienta acţiunilor pe Se naşte o Colectivul nostru este omo­ acord că cele executate de şurare. a olimpiadei, conU
sa unop»însemnaie cantităti de xistente la efectuarea în con­ care le* întreprind aceste orga­ gen, gindeşle cu nialurilalc către L AU RE AN CU NŢ AN hulnd prin prezenţa lor
finv.rl, este de neînţeles uşu­ d iţii agrotehnice superioare a ne trebuie să se concretizeze si ceea cc-j mai imporlani. a de. la C. S Hunedoara sporirea prestigiului şl iu
rinţa cu care consiliile de Întregului volum de lucrări a­ in impulsionarea ritm ului de spor faţă de plan de peste învăţat să-şi rezolve singur sint cele mai reuşite. Şi la portanţei ei Partid nanllh
conducere ale C.A.P. Streisîn- executare a tuturor lucrărilor 5 000 tone de cărbune. problemele care nu o dală proba teoretică, desfăşurată le-au fost pregătite din vr.
giorgîu, Bretea Streiului, Li- gricole aflate pe agenda coo­ hotărîtoare pentru soarta pro­ M inerii n-au avantajul con­ apar ca nişte ecuaţii c l mul­ in cursul după-amiezii, a- me strungurile, asigura
vadea, Pricaz, Unirea ş.a. pri­ peratorilor. Totodată, consiliile ducţiei agricole. nouă bala­ cesta s-a impus prin bogatul sculele, desenele. imateriale
structorilor de a-şi etala, dc-a te necunoscute. Bine dotată,
lunqul unor bulevarde largi, mina dispune de trei combine său bagaj de cunoştinţe pro­ şi asistenţa tehnică necesar
scăldate în soare, rodul mun­ pentru abataje, o combină fesionale. fiind declarat ciş- Putem afirma cu olimpiac
cii lor de fiecare zi. Mina îşi pentru pregătiri si cinci ma­ tlgălor al olimpiadei, urmat de la Simeria a constituit i
in
ordine de către A DEL
exemplu de cum trebuie
Control bancar eficace are insă bulevardele sale — dă mine­ şini de încărcai. In acest POPA, de la U.M.M.R Si- fie organizate aceste acţiuni,
fel reuşim să compensăm e-
galeriile. Ele poartă nume de
oameni, ai celor care le-au vcntualele fluctuaţii ale efec­ meria şi ION POP, de la menite să contribuie la creş­
dăltuit în stlncă. schimb dc tivu lu i şî im plicit că creştem Combinatul siderurgic Hune­ terea calificării profesionale
menele neqalive ce apar în constatate, lucru care plnă în schimb, metru cu metru. Ce productivitatea muncii. Spo­ doara, care au obţinut, in a tinerilor. Şi fiindcă am
acest fel, dreptul de a par­
vorbtt de o excepţie. sd
o
realizarea planului economic prezent nu se putea face. Dis­ nume or fi purtind ţoale qa- ru l de peste 5 000 tone rea­
(UrmiSf« : din pag- -1) şi financiar. Această sarcină poziţiile obligatorii pot fi date leriiie ' minei Paroşeni. care rească lizat peste plan în primele 6 ticipa la faza republicană ce amintim. Deşi. se aflau cel
va avea loc in curînd.
poate (i realizată cu eficientă in principal pentru introduce^ însumează peste 14 km, nu luni din acest an a fost ob­ Si acum citeva cuvinte mai aproape de locul de des­
făşurare a olimpiadei, concu­
în măsura in care unităţile rea în planurile financiare sau ştiu. Sint siqur însă că multe ţinut exclusiv pe seama creş­ despre cîşligător. Prin suc­
intervină Ia conducerile între­ controlate vor tine seamă de valutare a unor modificări a­ dintre ele amintesc încă de terii productivităţii muncii, renţii din Deva, Orăştie şl
prinderilor pentru stabilirea de propunerile făcute de organele ferente resurselor suplimentare m inerii şefi de brigăzi Con­ care fată de realizările anu­ cesul obţinut, el a demon­ Câlan nu s-au învrednicit să
măsuri corespunzătoare în ve­ bancare penlru luarea de mă­ do venituri constatate la con­ stantin Peloîu şi Alexandru' lui trecut este cu 36 la sula strat încă o dată cit de im­ participe, făcînd notă discor­
derea realizării acumulărilor suri corespunzătoare si mai trol, rectificarea sau comple­ Laszlo care, în treacăt fie „sufletul“ pină să depileze maî mare. portant este studiul indi­ dantă cu entuziasmul şl in­
planificate. Pentru înfăptuirea ales de felul cum conducerile tarea bilanţurilor contabile, re­ spus, deţin recordurile pe o tonă de cărbune. Despre Am aflat in continuare cum vidual, permanent şi tenace teresul celorlalţi. Acest fapt
acestor deziderate ele trebuie de unilăti vor urmări îndepli­ cuperarea pagubelor aduse Vale la productivitatea mun­ oamenii abatajelor ne vor­ colectivul minei se mîndresle pentru a desluşi toate taine­ constituie o nota slabă pen­
să-şi îndeplinească şi depă­ nirea la termenele fixate a avutului obştesc Şi diminuarea cii. beşte, nu lără îndreptăţită sa­ cu recordurile pe bazin, o b ţi­ le unei meserii. După absol­ tru comitetele municipal şi
şească indicatorii de plan. în măsurilor stabilite. In condiţiile dispoziţiilor legale In acest an mina va . trebui tisfacţie, directorul minei, in­ nute de brigăzile conduse de virea şcolii profesionale, e- orăşeneşti ale U.T.C. din cele
special producţia marfă vîndu- Merită sa fie scoasă în evi­ în vigoare a salariilor tarifare să crească cu nu mai puţin Costache Zaharia. venit la veniment de la care s-au trei localităţi.
fă şi încasată care are legă­ dentă sarcina prevăzuta penlru ale personalului care nu şi-a decît 10 km. Or. cum mine­ ginerul Dan Surulescu. cel Paroşeni de 1« mina Vulcan, scurs 9 ani, Laurean Cunţan
mai tinăr director al celei mai
tură cu realizarea acumulări­ organele bancare dc a sprijini îndeplinit sarcinile, blocarea rii de la brigăzile de la înain- o dală cu directorul. El are Învaţă într-una. In acest AL. SÂNDULESCU
lor. organizaţiile socialiste în spe­ fondurilor destinate plătii drep­ lâri sini un fel de „descălecă­ tinere mine din Valea Jiului. o productivitate de 12,2 tone
Judeţul nostru. în acest an. cial nentru prevenirea defi­ turilor băneşti ale personalului to ri“ care pun temelia viitoa­ — Cînd am venit la Pa­ pe post în abatajele mecani­
¿¡-a adus o contribuţie va­ cientelor. Acest lucru se poate tohnic-adm inistraliv cu func­ relor abataje, sarcina lor nu-i roşeni ml s-a părut că oa­ zate. Apoi Nicolae Croiloru
loroasă la formarea venituri­ fare prin controlul permanent ţii de conducere în cazul in deloc uşoară. menii de aicj nu s-au acomo­ deţine cu 64 ml pe lună re­
lor bugetului de stat, pe sea­ efectuat la unilăti pe linia în­ care se constată abateri de la Dar mina Paroşeni. colecti­ dat cu mina. Sau. poale mina cordul pe Valea Jiului în ce
ma obţinerii unor importante deplinirii indicatorilor dc plan. dispoziţiile leqale în gospodă­ vul ei se inindreşte si cu alic se purta cam rece cu ei. priveşte viteza de avansare
beneficii peste sarcinile de a aprovizionării cu m aterii, şi rirea mijloacelor materiale şi rezultate de prestigiu. In fără combină în abatajele de
plan. Dar, acest fapt nu poate materiale, precum si pe linia băneşti. abataje hărnicia işi spune cu Acum nu mai are importantă pe stratul 18.
mulţumi pe nimeni atita timp desfacerii producţiei. Dc ase­ Sarcinile şi în special cadrul tărie cuvînlul. Adevărate pă­ cine era vinovativl principal. Aceste realizări deosebite
cind sub diferite forme efi­ menea. prin efectuarea opera­ mai favorabil de desfăşurare a duri de otel au luat locul co­ S prijinit îndeaproape de or dau certitudinea că tradiţia
cienta economică plăteşte încă ţiunilor dc decontare sc pot activităţii orqanelor bancare d rilo r de brad. prin înlocui­ qanizaţia de partid, de toţi minei Paroşeni începe să se
tribut. Numai cheltuielile ne- preveni anumite deficiente din prevăzut în noul proiect de rea susţinerii de lemn cu contureze cu claritate. ba­
economicoase pe prim ul tri­ activitatea unităţilor. lege. contribuie la creşterea stîlpi şi grinzi metalice. Com­ comuniştii, am început să ne lada m inerilor de aici în­
mestru se ridică la suma de Dacă in ce priveşte sarcinile intr-o măsură şi mai mare a binele, ca nişle dinozauri re­ ocupăm de oameni. Ne-am cepe să prindă viată. Si toate
peste 25 milioane de lei. Or­ organelor bancare noul proiect influentei acestora asupra con­ înviaţi. se mişcă de-a lunqul propus ca intr-un timp cît mai acestea pe seama muncii si
ganele băncii trebuie să ana­ de lene nu prevede deosebiri ducerilor de unităţi economice abatajelor aburind parcă de scurt să cunoaştem în amă­ a roadelor ei, a recordurilor
lizeze împreună cu conduce­ mari fată dc actualele sarcini, în luarea de măsuri corespun­ truda la care sînl supuse,
rile unităţilor cauzele a'ceslor în schimb în ce priveşte drep­ zătoare pentru eliminarea şî storcind stratului de cărbune nunt puterea şi priceperea obţinute de m inerii Paroşe-
deficiente si să stabilească de turile acestora, proiectul aduce evitarea aspectelor negative sute de tone pe zi, înlocuind şefilor de brigăzi, a m aiştri­ nfului în Întrecerea cu ei
comun acord măsuri corespun­ îm bunătăţiri substanţiale ac­ constatate cu ocazia controlu­ pichamerele care-sî dădeau lor, să le aflăm necazurile şi. înşişi.
zătoare penlru eliminarea şi tualei reglementări. In această lui făcut, prin aceasta sporind Laurean Cunţan, ciştigâtorul locului f.
evitarea aspectelor care in­ direcţie trebuie scoasă in evi­ eficienta muncii de control.
fluenţează negativ activitatea dentă prevederea prin care se
cconomlco-financiară. De alt­ acordă dreptul organelor ban­
fel. noul proiect de lege pre­ care de a da organizaţiilor
vede sarcini exprese pentru or­ socialiste, în urma controlului
Intre clientul o dală pre­ termenul promis clienţilor. A ­
ganele bancare care sîJU obli­ făcut, dispoziţii obligatorii pen­ zentat la o secţie a coope­ vem lucrători ca : Florea Ma­
gate să sesizeze operativ feno­ lru remedierea deficientelor raţiei meşteşugăreşti (sau. în tei, loan Uiolan, Ştefan O pri-
mediul rural, a cooperaţiei de vino mîine 1“ nu se poate ? şan. Ana Blaha, Iosif Varga
consum) şi lucrătorii secţiei si mulţi alţii, care muncesc
respective — deci firma ce o mult şi fac numai lucru de
reprezintă — se perfectează calitate. In acelaşi timp, aceşti
un conlraol. Clientul lansează nedoara. Nu avem piese de dio-frecventă, potenţiometre. plex. Dar abia pe parcurs se 15 minute — ne spunea Marin lucrători se ocupă cu multă
o comandă, se interesează de­ schimb. In luna iunie am dat O ricit ai fi de specialist în ivesc necazuri. N-avem ată la Drăgoi. Dar asta nu-i o trea­ răspundere de creşterea tine­
spre modul de execuţie sub 4 negaţii, tot din lipsă «le electrotehnică, fără asemenea culoare, nasturi, ată penlru bă aşa gravă... relor cadre de meseriaşi. Uce­
diverse aspecte, meşteşugarii piese. aparate ajutătoare nu le butoniere, uneori se mai între­ Nu putem fî de acord, aşa nici ca Frica Steibfnder. Sil­
se angajează, verbal si în scris Şeful secţiei arc dreptate. descurci. Apoi intervine şl lip ­ rupe curentul, nu putem căl­ cum nu sînt nici clienţii pe viu Prafa, M arton Sas fac cin­
(contract, chitanţă), să o ono­ Dar se mai ivesc multe ne- sa de interes şi indisciplina ca ele. rare îi amînă de la o zl la ste secţiei noastre. La con­
reze conform înţelegerii, *10 rcquli care duc la amtnarea unor lucrători. Georqe Slmo- Apoi şeful secţiei a maî a- alta, cu terminarea costume­ cursul pe judeţ, el au ocupat
ca termen, cît şi calitativ. A ­ clienţilor, la nemulţumirea lor. novid, de exemplu. în trei zile m inlit, la insistentele noastre, lor. De aceea, zicem că în lo ­ locuri de frunte în executarea
cest angajament — cuvint de Prima : felul cum Mnt onora­ cul fricii şefului de secţie do operaţiilor de tălpuit şi rih iu it.
onoare — clientul îl ia drept te comenzile. O comandă lan­ a le spune pe nume celor ca­ Deci. ne creştem în continua­
etalon, îşi formează o încre­ sată de secţia amintită la da­ re nu se încadrează în pro- re meseriaşi care să răspundă
dere in el şi. de multe ori, in ta de M mai a.c„ penlru di­ qramnl stabilit, ar fi mult mai cu prom ptitudine cerinţelor
funcţie de cum va fi respec­ ferite piese de radio, nu fusese Raid prin unităţile utilă o opinie generală împo­ clientelei.
tat, ¡şi planifică anumite tre­ onorată nici înlr-o lună I triva indisciplinaţilor. Mai ales Fără Intenţia de a formula
buri : concediu, excursii etc. — De la O.CM .A.D. Deva că există m ulţi lucrători, ca concluzii în urma raidului
Urmează apoi inevitabilele ne spun că nu au — continuă loan Şuiu, V jorel Macarîo, nostru, ele se desprind clar.
probe. Abia acum încep amî- tovarăşul Rădic- Să credem că cooperaţiei meşteşugăreşti Dumitru Filip şi alţii, deosebit Chiar dacă lipsa unor pfese de
nârile clientului. justilicărilo n-ar fi piese care vin dia im ­ de conştiincioşi şi harnici, ca­ schimb face greutăţi în . exe­
şi, o dată cu ele. necazurile o­ port. dar nici de fabricaţie in­ re lucrează uneori şi în locul cutarea la timp a comenzilor
mului. Aşa sc înlîm plă la sec­ ternă să nu fie ? De multe orî f-olor cărora le pasă mai puţin în secţiile meşteşugăreşti, din­
ţiile de croitorie, cizmărie, tr i­ acestea din urmă ni se aduc nici nu se uitase la un apa­ cu teamă şi cu jumătate de dc clienţii purtaţi pe drumuri. colo dc acestea se ascund în­
cotaje ele. Exceptînd probe­ mai greu. In medie, 50 dc /.¡le rat de radio portativ, pe care gură, despre indisciplină. Şi. La secţia cizmărie comandă- că multe nereguli, cărora gTeu
le. aşa se întîmplă şi la sec­ aşteaptă clientul o piesă de îl luase să-l repare. A făcut-o se pare, mai sînt lucrători in romplex, stăm de vorbă pe a- Jî se spune pe nume. Înlătu­
ţiile de reparaţii radio, tele­ schimb penlru radio. De aici doar cind a venit slăpînul să această secţie, şi nu putini, cceasi temă, a respectării an­ rarea lor este simplă si Ja
vizoare. obiecte de uz casnic, foarte multe nemulţumiri, cum gajamentului luat fată de îndemîna conducerii fiecărei
curăţătorii, spălătorii şi altele. e şi firesc. şi-l ridice I care o... îmbrăţişează. Nu res­ clienţi — comanda — cu Kel- cooperative. A r avea de cfşti-
— Noi amlnăm clienţii, îl A doua ar fi slaba dotare — Din moment ce am luai pectă programul de lucru. In lembcrqer Iosif, selul secţiei. gat prestigiul meşteşugarilor
purtăm pe drum uri dintr-nn a secţiei cu anumite aparate, comanda de Ia client, înseam­ loc de ora 6, vin la serviciu — La noi termenul dc exe­ şi. îndeosebi, clientela, în sluj­
Firul paralel ol arterelor de oţel strâbate deportările, apro­ singur motiv — ne declară nă că avem de toate, o vom la 7—7,30. Printre cel „abo­ cuţie a comenzilor este de 15 ba căreia este clu-mată să ac­
piind oamenii, asigurind „hrana" de fiecare xi a urinelor şi care să-i sprijine pe lucrători execula in termen, doar ne-am naţi" la înllrzierl. se numără, zile — ne spune tovarăşul ţioneze cooperate meşteşugă­
fabricilor. Pe întinsul sau se intrec într-o alergare necontenitâ Mircea Rădic, şeful secţiei re­ în munca lor. Secţia nu are angajat fată de om ! — ne de obicei, M arin Drăqol şl Şte­ Kelletnberger. Deşi uneori ne rească.
locomotive moderne. Foto : V. ONOIU paraţii radio-lclevizoare a co­ aparat qenerat.or de radio frec­ spune Neaqu Conache. şef de fan Drăqhici. -lirve o ţf- a .n itm île f u r n it u r i.
operativei .Prestarea“ din Hu- venţă, aparat generator de au- secţie la croitorie bărbaţi-com- — Se mai înlîrzi