Page 60 - Drumul_socialismului_1970_07
P. 60
oeUMUL SOCIALISMULUI $ Nr. 4829 ) V;N5W I f IULIE ttlú
INDOCHINA. Alacirl
Tovarăşul Kim Ir a primit
Dezbaterile Adunării Intensificate ale forfelor ATLAS
delegaţia militară română aflată populare
mondiale a tineretului ) MUZEUL DE ISTORIE ţ
in vizită in R.P Coreeană Agenţiile de piesă relatează tăţile trimise de regimul de la \ A FARMACIEI ^
PNOM PENII 16 (Agerpres).
Pnom Penh pentru recucerirea
că foiţele de rezistentă popu zonei Kirirom . deşi sprijinite l Recent, Io Institutul central l
NEW -YORK 16. — Cores unităţii de acţiune in lupta lar«, din Cambodqia şi-au in dc foitele aeriene americano, , de cercetări formoceulice din
PHENIAN 16 (Agerpres). — in li-o vizită in R.P.D. Coreea neitl Rieionq Mu. prim -locli- pondentul Agerpres, Con pentru menţinerea păcii si tensificai in ultimele 24 dc ore au lost respinse, zona bind in ) Moscova s-a inaugurat un \
Tovarăşul Kim Ir Sen. secre- nă. ilo r al şefului Direcţiei supe stantin Alexandroaie, trans securităţii in lume. atacurile asupra poziţiilor de- conlinuare sub controlul lorte- ^ muzeu ol medicamentelor, in- i
lar qeneral a) CC. al Partidu A fost prezent Nicolae Po rioare politice a Armatei mite : Dezbaterile Adunării Cultivarea idealurilor de linule de trupele regimului lor patriotice cambodgiene. i cepînd de la măştile de vră- ,
lui Muncii din Coreea, pre pa, amhasadorul Republicii So Populare Coreene. mondiale a tinerelului con pace, progres şi colaborare Lon Noi in dilerile regiuni ale * ^ jilori şi totemuri din epoca 1
şedintele Cabinetului de M i cialiste România Ia Phenian. Convorbirea care a avut loc tinuă intr-o atmosferă de a constituit obiectul unor tării. Patrioţii au lansat im XIENG KUANG 16 (Ager-, \ primitivă pino la cele mai \
niştri al R.P.D. Coreene, a p ri Din partea coreeană au par cu acest prilej s-a desfăşurat lucru, caracterizată prin in propuneri in Comisia pentru portante operaţiuni ofensive. Io preş). — In cursul lunii iunie, l# moderne medicamente ale e- i
mi?. joi delegaţia militară ro ticipat general de armală O într-o atmosferă prietenească. tervenţiile celor pesle .'100 problemele educaţiei. sud-vest si sud-esl de oraşul lortcle Palhet Lao au scos din / pocii noastre. In vitrinele ex-
mână. condusă de qencral-co- Jin U. setul Statului Major, In aceeaşi zi. tovarăşul Kim de delegaii în şedinţele ple In cursul lucrărilor, ma Pnom Pcnh. De asemenea, au luptă aproximativ I 300 m ili I poziţiei se pot vedea plante )
lonol Ion lonifă, ministrul Inr- membru al Comitetului Politic Ir Sen a oîctU o masă in cin nare sau în cele patru co rea majoritate a reprezen- avui loc lupte in regiunea Ta- tari din rindul trupelor guver ţ folosite-de medicii din Egiptul i
ţolor armate ale Rnpuhlitii So al C C. al Partidului Muncii stea deleqaliei m ilitare româ misii ale acestei reuniuni. 1 an Iilor tinerelului lumii keo. in apropiere de punctul nului dc la Vienliane si alia i antic cu mare utilitate şi as- ^
cialiste România, care se allă din Coreea, si genei al-locole- ne. In cadrul lucrărilor Comi s-au pronunţat pentru elim i strategic de la Neak Lung. A- ţilor acestora — informează un I lăzi in fabricarea produselor \
siei pentru problemele păcii narea delegaţiilor regimu gcnlia France Pressc anunţă comunicai difuzat dc aqcnlia ţ farmaceutice moderne cum ^
că miercuri scara artileria fos de presă Khaosan Patliel Lao. i sint : aloe, anoson. măselo- .
şi securităţii, participanţii ău rilor marionetă de la Saigon
telor de rezistentă populară a- Comunicatul menţionează că I nţa, ceapa de more etc., pre- '
şi din Taiwan. precum si cei
Mitingul de la Phenian cerul încelarea pronunţin- ai unor regimuri colonialis ale Irupelor regim ului lui in această perioadă patrioţii > cum şi tratatele de farmaco- \
războiului
bombardat instalaţiile militare
din
Vietnam,
laoticni au preluat in inlreqi-
^
(
logie ale medicului latin Clau-
du-se- totodată, in favoarea te. Lon Noi aflate in oraşul Siem me controlul asupra importan diu Galien, lucrări ale farma-
Rcap tului oraş Saravane si împre I ciştiJor ruşi, documente din .
PHENIAN 16 (Agerpres). — Ri ici ¡ii'.lu-se la succesele ob A luat apoi cuvin tul gene- Se anunţă, lotodotă, că uni jurim ilor acestuia. ^ 1919 de la înfiinţarea Institu- \
La Phenian a avut loc un mi ţinute de poporul român care val-coloneJ Ion lonifă care a { lului de farmacie din U.R.S.S. Í
ting cu prilejul vizitei delega a hansfonnal (ara sa înlr-un exprimat m ulţum iri pentru pri : Muzeul nu este doar un sim- i
ţiei militare române, condusă stal. socialist ou o industrie mirea făcută delegaţiei, apreci \ piu muzeu ci şi o arhivă pen- J
de general-coloncl Ion loniţă. modernă si cu o agricultură ind-o ca o expresie a senti Masacrul de la ^ Iru cei core se ocupă de is- )
ministrul forţelor armate alo dezvoltată, vorbitorul a ară.al mentelor de prietenie ale po ţ torio acestei stiinte. ^
Republicii Socialiste România. ră in pro/oni poporul român, porului corpeon fala ric po Song My „un act
Au luat parte qcneral de sub conducerea partidului, în porul român \ „POLITICIENI PE ORBITA
armată. Toi Hiăn. ministrul a bunic cu lovarăsul Nicolae Vorbitorul a subliniat cu a- deliberat“
părării nationale al R.P.D. Co Ceau.sescu. depune eforturi ccsl prilej realizările oh(inute l „Plasarea unor politicieni \
reene, qencral de armală O pentru transpunerea in viată a în induslrie. agricultură, in W ASHINGTON 16 (Ager pe o orbită spaţială ar pulea »
Jin U, şeful stalului major, qe- sarcinilor >iabilile de Congre domeniile sociaT-cuMui al. al a pres). — Cel palm membri » fi o idee binevenită. Aceas- ,
ta le-or do posibilitotea, poa-
ncral-colonc) Han Ik Su. şeful sul al X'-lea al partidului. Po părării dc către poporul co al subcomisiei create fn ta \ te, să aibă o mai bună per- \
(
Direcţiei superioare politice a porul coreean, m ilitarii core reean sub conduce rea Partidu j drul Camerei Reprezenlan-
armatei. Ke in Tliia. ministrul eni se bucură de succesele ob lui Muncii din Coreea. în ( Iilo r pentru clarificarea im ) spectivă a Pomîntului şi a i
comerţului exterior, Vang Hic- ţinute de poporul român, de Funie cu tovarăşul Kim Ir ; prejurărllor în care s-a pro ) problemelor sole1'. Aceste o-
m ilitarii săi si le urează mai i ( firmoţii au fost făcute de către t
uuq Seup, ministrul învătă- Sen. : dus masacrul dc la Song M y , Neil Armstrong, comandantul I
m intului superior, si alte per succese in viilo r Relei indu-se apoi la lupla au declarat miercuri, cu prl- I misiunii „Apollo 11", In cursul
soane oficiale. Au (ost, de a In conlinuare, vorbitorul .s-a dusă de poporul coreean îm Í lejul unei conferinţe de pre- ^ unei conferinţe de presă pe ‘
semenea. prezenţi Nicolae Po oprit la succesele oblinute de potriva agresiunii imperialiste, j să, că In cursul anchetei au ţ core o ţinut-o recent la Otto- I
pa. ambasadorul României la poporul coreean pe calea dez qm cral-colonel Ion lonită a j avut de înfruntat o „lipsă de wa. Armstrong a adăugat că »
voltării socialiste a tării si a
Phenian, si membri ai amba relevat că România cere re 1 cooperare totală" din partea
sadei. al aşa li m ilitari ai amba subliniat lupta dusă de pa tragerea trupelor S.U.A. din ! comandamentului forţelor ) nu întrevede posibilitatea
trioţii şi revoluţionarii din Co
sadelor străine din Phenian. Coreea dc sud si sprijină nă j tereslrc americane. Edward l „colonizării Lunii” dar este '
reea de sud penlru salvarea • % de părere că studiereo e| va \
Salulind delegaţia română. naţională zuinţa poporului coreean de a j Hebert, preşedintele subco- I fi rodul unui efort comun al
Kan Hui On, preşedintele Co In încheiere. Kan Hui On trăi intr-o patrie democratico, j misiei, a arătat, de aseme- ^ tuturor savanţilor din lumea
m itetului municipal Phenian, a şi-a exprimat convingerea că prosperă şi unificată, ca o na I nea. că. după părerea sa, întreagă. In cadrul aceleiaşi |
subliniat că vizita acesteia relaţiile de prietenie si colabo ţiune liberă Si independentă. i ancheta generalului W llliam ! conferinţe de presă. Edwin Al- .
contrihuic la întărirea relaţi rare dintre cele două popoa In conlinuare. el a subliniat, Peers a fosl efectuată doar I drin o subliniat, fa rîndul său,
ilor de prietenie si colaborare re si tăvi se vor întări si dez că foitele armate ale Republi ca urmare a hotărîr 11 Con l faptul că cercetoreo spo|iu- I
cii Socialiste România vor dez
existente intre popoarele si volta in interesul celor două volta şi in viilo r relaţiile de gresului de a întreprinde , lui cosmic oferă un bun prl- ţ
anualele celor două lărl. (ări. propriile sale investigaţii pe
colaborare cu armatele tarilor marginea acestui caz. V le¡ de cooperare pe plan ţ
membre ale Tratatului de la Raportul subcomisiei, care ^ internaţional.
Varşovia, cu armatele celor a fost dai publicităţii marţi,
lalte lari socialiste. subliniază că masacrul de la \ POŞTA AMABILA
Recent, unei perechi
Partidul si guvernul român
i
din
In urma grevei acorda o atentie deosebită Song M y a constituit „un ) localitatea Nettelburg (An f
act deliberai" şl că în ca
dezvoltării continue a relaţi
dîn Conado, pe al cărei plic \
ilor do prietenie şi a co la b o drul armatei şl al Departa i glia) i s-o înmînot o scrisoare i
mentului de Stat a existat
/
generale a docherilor, rării dinlrc România si R.P.D. „n încercare vădită de mu f I localităţii şî cuvintele : „Post-
nu erau scrise decît
numele ¡
şamalizare a afacerii".
Corcrană — a spus în în< he-
iorc tovarăşul Ion fonită. I. / maşter, pleose open it" \
stare de urgenţă ^ 1 (d-le diriginte ol poştei, vă (
se
rog deschideţi). In plic
afla, pe lingă scrisoarea res- - i
la Rostok s-a încheiat in-
siunea de a realiza proiecte
lilnirea parlamentarilor din 8 mis in problema amendamen le de exlindere a terenurilor Tendinţe de normalizare t ' pectivă, fotografia unei p*r- I
tului. care intenţionează
să
în Anglia târî apar(înînd bazinului Mă blocheze finanţarea unei e- cullivahile în urma defrişă l ) poştoşii, Au fost convocaţi toţi i
rechi.
au
rii Dalticc si din Europa dc
ior adresanţii
nord, care s-a desfăşura) în veutuale noi intervenţii in rilor si de amenajare a unor a vieţii politice braziliene ! fost identîficoţi cu ajutoruf \
noi relele de irigalie.
Cainbodgia şi să interzică a-
cadrul saulăininu Mării Bal julorul m ilitai pentru regi G ^ O ) fotografiei. Expeditorul seri- (
LONDRA 16 (Agerpres). — în Parlament in următoarele» tice mul cambodgian „Kuw eitul nu acceptă nici RIO DE JANEIRO 16 (Ager 15 noiembrie. ^ sorii pierduse adresa cuplu- ,
La Londra a avut loc joi di şapte zile La Londra s-a co Participanţii la in liin irc au o prez.enţă militară străină in pres). — Cu începere de la 15 Generalul Garrastazu Medici, i lui pe core-l revăzuse prima '
mineaţa o şedinţă extraordina municai că dezbaterile asupra discutat probleme irle rito a re rcqlunea G olfului Persic, iulie, toate adunările legisla desemnat în funcţia de pre * oară, după 20 de ani, în va- \
ră a guvernului brilanic. pre decretului privind instituirea la convocarea conferinţei ge- indiferent dacă este vorba de tive ale statelor membre ale şedinte la 31 octombrie anul ) conţo de vară precedentă. «
zidată de primul ministru, Ed- stării de urgentă vor începe neral-europene penlru pro Marea Britanie, sau de o al federaţiei braziliene, dizolvate trecut, a promis revenirea (
vvaid Hcalh. în vederea exa luni în Camera Comunelor. blemele securităţii si la nor tă putere“ — a declarat pri prin actul institutional nr. 5 treptată la viata politică exis I 4 330 ATENTATE CU BOMBE \
minării situaţiei care s*a creai Decrelnl privind s:aica dc malizarea relaţiilor dintre mul ministru kmveitian. şei- din 13 decembrie 1968, şi-au tentă înaintea prom ulgării ac 1 IN S.U.A. |
in urma grevei generale a do urgentă are pulerc dc lege toate tarile ballîce si din Eu cul Jabcr Al Ahmed, A l Ja- reluat activitatea. Guvernul tului inslilutional nr. 5, care
cherilor. In cadrul discuţiilor, limp de 40 de zile, puţind II ropa de nord pe baza princi bor. în cursul şedinţei de În brazilian a publicat, lotodatd, a suspendai Parlamentul fede \ Un raport guvernamental \
s-a holărit declararea stării de reînnoit dc către Parlamenl- piilor coexistentei paşnice si chidere a sesiunii parlapicn- o lislă cu numele celor 22 de ral şi adunările legislative ale \ prezentat în Senatul americon i
urgentă în tară. Apoi. primul Vînînd cont ră Parlamentul b ri dreptului inlernnlinnal. lului emiratului. El a subli persoane desemnate în funcţia sl aţelor. ţ informează că, în ultimele I
,
15 luni, în Statele Unite s-au
ministru britanic a cerut con lanic îşi va suspenda a tliv i’a- 0 + 0 nia! că tai a sa consideră că de guvernatori ai statelor intr-o corespondentă din Rio ) produs în total 4 330 aten- ţ
vocarea de urqcntă a Consi loa la 26 iulie, o dală cu în Două mii de soldaţi brita securitatea regiunii Golfului membre ale federaţiei, care ur de Janeiro, ziarul francez ,.Le > tale cu bombe, care s-au
liului privai al reginei M arii ceperea vacanţei de vară. el nici care lac parte din uni Persic trebuie să fie asigura- mează să-şi preia atribuţiile Monde” menţionează că guver ţ soldat cu moorlea o 43 de '
britanii, care a aprobai mă va li convocat în sesiune ex tăţile d'* asigurare a ordinii lă numai de statele din fl la 3 octombrie a.c. Num irile nul brazilian nu a abrogat ac i persoane şi rănirea oltor 387. ţ
sura guvernului. traordinară la începutul lunii din Iilunda de nord vor (I ecară zonă. vor fi supuse aprobării adună tul inslilutional nr. 5, care 1 Pagubele materiale cauzate .
In eonformitale cu legea din septembrie numai în cazul rclraşi în următoarele zile — (.‘alaiul nu va puica fi re O-*-0 rilor legislative ale statelor poale să „reinlre în acţiune“ ^ de otenlotele cu bombe în pe*
s-a anunţai la cartierul tru
1926. bolarîrea cabinetului en rînd qm crnul va hotărî pre pelor engleze de la Belfast. stabilit în universităţile ame- Ti ibunalul electoral d ir respective. daca opoziţia ,,ar profita" de l rioodo menţionată se cîfreo- I
Anunţarea redeschiderii adu
glez urmează să fie dezbătută lungirea stării dc urgentă. Ei vor fi trim işi la garnizoa riijn e a lil timp cil războiul Columbia a proclamai oficial nărilor legislative şi a numi noile măsuri, provocînd con * ză la 21,8 milioane dolari.
pe Mlsael Pasirana drept pre
nele lor din Malta şi Repu din Vjojndm nil se va slirşî, şedinte ales al (ărli, după cea rilo r in funcţia de guvernator fruntări serioase. îndeosebi tu
ocazia confirm ării guvernato
blica Federală a Germaniei, * declarai scnatoml Edward dc-a doua numărătoare a vo constituie, potrivit observato rilor. printre acestea fiqurm d I INCENDIU URIAŞ
Guvernul conservator britanic de unde au venii, pentru a Kenncdy în lata Comisiei turilor exprimate la 19 apri rilor, o încercare a quvernului o serie dc persoane care nu / PE COASTA DE AZUR...
întări forţele de ordine în speciale create dc preşedin lie. Numărătoarea a fost ho- brazilian de a pregăli terenul au mai deţinui, funcţii impor , Un uriaş incendiu o izbue- ţ
timpul gravelor incidente tele S.U.A. penlru a ancheta tărîlă duipă ce candidatul n- în vederea alegerilor legislati tante sau nu s-au remarcat în » nit miercuri în regiuneo de
reia vinzările de armament dintre comunităţile religioase situaţia din institutele de în poziţiei, generalul Guslavo ve programate să aibă Ioc la viata politică a tării. y sud o Frontei, întreaga zonă
din Irlanda de nord. Efecti văţăm inT superior. Comisia, Rojns Pinilla, a contestat re t% o Coastei de Azur fiind ome- )
vele Irupelor britanice core prezidată de fostul guverna zultatele alegerilor- » nintotă de flăcări. Pină \
tor a) Pennsylvanieî. W jtljam
noul
Potrivii eonslilutiei.
către Republica Sud-Africană vor rămine la Ulster după a- Scranion. trebuie să-şi pre preşedinte urmează să-şl pre ^ miercuri seara incendiul a i
ceaslă retragere se ridică la
9 000 de oameni zinte concluziile pină la 1 ia funcţiile la 7 august. Nu Pe continentul american l mistuit 5 000 hectare de pă-
şi numeroase
duri, precum
LONDRA 16 (Aqerpres). — Commonwealth. Aqenpa UPI O -* -© octombrie opul acesta pre esle exclus ca pină la aceas ; ) ferme şi locuin|e. Moi multe ^ ţ
C ilind surse informate britani aminteşte că in timpul recen Cunoscutul amendament Co şedintelui* N-lxnn. Constitui tă dală Pinilla să depună o ^ localităţi ou trebuit să fie e-
ce, corespondentul dîn Londra tei campanii electorale, con oper-Church, aprobat de Se rea sa a lost hotărîlă după nouă con testat io ^ vocuale. De asemeneo. încen- *
al agenţiei UPI afirmă că gu servatorii au declarat in re nat, dar respins de Camera tulburările din universităţile O ^ O Răpiri, asasinate » diul omeninfă să io proporţii \
vernul conservator a holăril petate. îînduri că, în eventua Reprezentanţilor, unde adep din S.U.A,, fn urma trim iterii Corespondentul Agerpres, ^ în zona din imediata vecină- ,
să reia vînzările de armament litatea unei victorii în alegeri, ţii politicii S.U.A in Indochi de trupe americane in Cam- Vasile Oros. transmite : La lt tote o oraşului Nisa. Pen-
către Republica Sud-Africană. vor autoriza livrările de arma na au reuşii să-şi impună bodaia. Buenos Aires s-a anunţai că Lcon M. Jordan, cunoscut unei localităţi argentiniene
Hotărîrca ar urma să lie anun ment pentru R.S.A. De altfel, punctul dc vedere. a lost 0 + - 0 forţele aeriene ale Argenti om politic de culoare din un atac similar celui efec / tru o localiza incendiul ou '
membru
Missouri, S.U.A.,
ţată luni in Camera Comune preludiul acestei hotârîri II luai In dezbatere, conform Consiliul Comandamentului nei vor achiziţiona Sn curlnd tuat la începutul acestei ) fost trimise echipe de pompi- i
lor dc ministru) afacerilor ex constituie, indiscutabil, respin procedurii americane, dc o Revoluţie! din Libia a emis din Franţa 14 avioane „M i în Adunarea legislativă a luni, la Calera. Mesajul a ( eri din moi multe deporta-
terne. Douqlas-Homc. Observa gerea, marţi, in Camera Comu comisie mixtă a celor două un decrel in baza căruia a rage". Potrivit observatorilor acestui stat, a fost asa fost publicai in cotidianul « mente ale Franţei. Un olt in- '
torii consideră că anunţarea o nelor si in Camera Lorzilor, a organe legislative penlru a fosl creat un organism însăr politici această măsură se sinat pe una din străzile „Cronica". ^ 1 cendiu o izbucnit în Insula \
. Corsica, provocînd mari pa
oraşului Kansas City.
ficială a acestei holăriri va unui amendament propus dc se găsi o formulă de compro cinat cu înfăptuirea reformei înscrie în efortul tarilor lati- Sc menţionează că Jordan I gube materiale si victime o-
provoca o puternică iuiUmă opoziţia laburistă, în care se mis. agrare. Acest organism, care no-amcricane de a-si reduce îşi depusese candidatura Incertitudinea continuă să | meneşti.
cerea respectarea rezoluliilor P otrivii observatorilor po va dispune in anul curent de dependenta fată dc S.U.A, fn
politică nu numai în Marea pentru un nou loc în Aduna domnească tn legătură cu
O.N.U, privind embargoul asu litici există puţine şanse de suma de 50 milioane lire li domeniul Importului de echi
britanic, ci si la O.N.U. şi In pra vinzărilor dc arme către a se ajunge la ud compro- biene, are, de asemenea, mi pament m ilitar. rea legislativă a statului. soarta fostului ministru dc I :..ŞI ALTUL FARA PRECEDENT '
rindul partenerilor Angliei din Republica Sud-Afrricană. ★ externe columbian Fernando j LA HAMBURG
Londono Y Londono, răpit
Potrivit unui mesaj emis Cel mai mare incendiu core \
de organizaţia clandestină joia trecută de către un co I s-a abătut asupra Homburgu- ţ
argentiniană ,tMontoneros“, mando al organizaţiei „Ar ) Iul în ultimii 25 de ani o iz-
care a revendicat răpirea şi mata de eliberare naţiona 1 bucnit în nooplea de morţi ^
executarea generalului A- lă". Fiul victimei a dezmin * spre miercuri într-unul din an- \
ţit informaţiile transmise dc
ramburu, cadavrul
Presa italiană despre cauzele şi dificultăţile crizei preşedinte s-ar afla in pre trivit cărora Londono ar fi \ ore focul a distrus imDortante * .
fostului
Irepozitele portului. In cîteva
televiziunea columbiană, po
^
zent in lacul
San Roque,
situat in apropiere de Cor fost pus în libertate in schim i# stocuri de cauciuc, lină. co- ) ^
fea etc., în voloore de moi
*
doba. Mesajul face cunos bul sumei dc 12SOOO dolari. i multe milioane de mărci vest-
cută totodată Uolărirea Autorităţile păstrează cel
reconstituirea centrului-stingă, gentă din partea unui viitor core va trebui şă le depăşească membrilor organizaţiei de a mai strict secret în legătură ,J ) germane. imediat »
\
„L'Unito" men
Andreotti, dacă doreşte să-şi în
Ancheta deschisă
„cu oceleoşi forte şi, mai mult
guvern, ziarul
guvernamentale sau mai puţin, cu acelaşi pro ţionează printre acestea „ex- deplinească misiunea cu succes, răzbuna moartea studentului cu acest caz deşi continuă I de poliţio locolâ elucidarea \ «
n-o reuşit
in mod discret ancheta pen
Emilio Mazza, ucis în cursul
ponşiuneo productivă de tip nou,
gram al premierului Rumor" -
încă să ducă lo
i
privesc administraţiile regionale
mi
regăsirea fostului
tru
unui schitnb de focuri cu po
ofirmâ „II Giorno". „Asupra o-
(«n regiunile unde partidele coa
cestui punct democrot-creştinii, care poate avea o bază solidă liţiei de centru-stingo nu ou ob liţia, şi de a lansa împotriva nistru. 1 cauzelor incendiului. )
numai tinîndu-se scoma de cuce
\
şocaIiştiî. sociol-democrotii (ac ririle oamenilor muncii, morile ţinut majoritatea absolută de ^ URAGAN NEOBIŞNUIT ,
? eso iloliono şi agenţiile de s a declonşot criza a ovul re tualul P.S.U. - n.r.) şi republi reforme sociale, investiţii in locuri) şl politico economică'1.
•r formaţii ocordă spaţii omple percusiuni osupro partidelor - canii sînl de acord. Toţi au con sectoarele de producţie unde se l Un uragan de o putere ne- l
comentariilor privind criza gu în primul rînd asupra democrat- firmat că sint dispuşi să relan pune în mod deosebit problema •ir obişnuită s-o abătut osupro .
. - omentolo declanşată la 6 creştinilor - creind conştiinţa seze coaliţia, nici unul nu a for folosirii braţelor de muncă şi In legătură cu consultările pe ) voievodatului Jeszewski din \
tube, motivele acesteia şi demer- că începe un joc strîns, în care mulat posibilitatea altei soluţii" industrializarea sudului. Pen care le desfăşoora in prezent l R. P. Polonă. Viteza vînlului ţ
j le pe core le întreprinde probleme complexe, cu corectei Dar, - remorca, pe de altă tru această politică - scrie zia premierul desemnat. „Corterre i o atins 35 m/sec, ceea ce .
premierul desemnat. Giulio An- politic generol. se împletesc cu parte „II Sole — 24 Ore” — „nu rul - sîr»t necesare noi grupări dello Sera" observă că primele 1 echivalează cu o furtună de ’
dreolti, in vederea constituirii problemele ^nterne de portid şi se manifestă preo mult optimism unitare, formate pe baze demo contacte „au luat slirşit într-un ţ gradul 12. In urma uroqo- \
unui nou cabinet de CenIru- cu poziţiile politice diferite nu în ce priveşte o rapidă rezolvare cratice în regiuni, în toate adu climot contradictoriu". „Unii - l nului au fost semnalate între- i
scrie şi „Lo Stampa" - se men
StinrjO . numoi ole partidelor ci şi ole per- o crizei". Expunînd poziţia so nările locale şi în parlament, ţin pe poziţiile cunoscute ; alţii I ruperi pe liniile electrice, te
Aializind motivele crizei, „II soonelor sou ale unor qrupuri. cialiştilor, ziarul „Avonti" scrie : licbidînd discriminările absurde ar dori o atitudine mai pruden ) lefonîce şi telegrafice
G ¡rno” subliniază : „Guver Anolizînd originile crizei. „Avan „Noi nu credem că lucrurile sini (aţa de partidele oameniloi tă, sou cel puţin moi atentă
na o căzut pentru că în timpul ti", orgonu) P.S I , relevă că po simple Considerăm pozitive muncii". „Reloţiile de lip nou cu Oor. în ciuda eforturilor pe core | STATIE PE GHEŢAR
• j'te j sole existenţe nu o reu- declaraţiile de încredere în coo cei ce muncesc sînl o condiţie le foc socioliştii, republicanii şi Pe gheţarul Abromov din .
H niciodolă să decoleze elec litica conjuncturolo nu poate IHia centru-stingo. dor osleDtom indispensabilă pentru o -soluţio o porte a dciîiocrol-creştinilor 1 , Pamir, care se mişcă cu o '
tiv. Alionţo între democrat li inseparabilă de politico de ca aceia care le-ou formulat nare democratico a crizei" - pentru o-i convinge pe ceilalţi ^ viteză de 55 m pe on. a fost \
reştini. socialişti, socîol-demo reforme, „element considerat de să le sus(inâ prin fapte : noi ne subliniază „L’Unila“ . să nu facă o problemă capitală ^ instalată Io înălţimea de 4 000 i
(.•aţi şi repub'icom. reconsti P.SI. esenţial pentru linia de vom afla pe aceleaşi poziţii pe „Pentru a recompune coaliţia din menţinerea grupării de cen * m deasupra nivelului mării o '
tuită io sfîrşbul lunii martie centru stingă şi pentru porticipo- core le-om susţinut şi pină a in patru, economia şi consiliile tru stingă şi în consiliile regio- ) staţie ştiinţifică. Scopul oces- \
a.c ero în realitote un compro- cum, pentru care am cerut in- legionole tămin probleme ce so nole, astăzi Drobtemo adminis l tei staţii este de a determino t
un ormislitiu între lorle rea Io guvern". crpdereo corpului electoral, pen licită o rezolvare", observă co traţiilor locale este dominantă, . couza mişcării mai rapide o .
OLANDA - La Amsterdam a avut loc o demonstraţie,
core doreau fiecore lucruri dife In ce priveşte formula pe core tru care sîntem hotârîţi să lup lidionul „II Giorno” . De aceeaşi iar pentru Andreotti $i partidele care au luat parte circa 5 000 de olandezi producători de la i acestui gheţar in timpul nop '
rlte şi core se menţineau hoto- se va bazo viitorul guvern, se tăm...", părere este şi agenţia naţionala de centru-stingo. incandescen fructe, împotriva măsurilor luate de Piaţa comună, care lovesc \ ţii decît ziua.
i pe poziţio asumată iniţial“. recunoaşte că dorinţa şefului Relerîndu-se Io problemele de presă italiano A.N S.A., care tă".
.Corriere dello Sera" relevă, stalului şi a vechilor compo core necesită o rezolvare ur scrie : „Cele două dificultăţi pe S. C. în interesele lor vitale. _________________________________
tn rîndul său, că „modul în core nenţi oi cabinetului italian este
Tiporul t Inlreprlndereo poligrafică Devo. 44065
R#dacţia fl odmlnfftraţlo ilarului I Davo, «h. Dr. Pehu Grozo ni. S3. Telefoane i 12317 fl 11275.