Page 61 - Drumul_socialismului_1970_07
P. 61
/ / ;, ? i tnitftwtfttrrtT/rttMetncfntfHfnjit / / w w / / w w w w / w w w w .
U M
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA!
I
PAGINA A IV A
& Vizita delegaţiei U.G.S.R.
în R.P. Albania
I
H Plenara lărgită a C.C. al
;
I P.M.S.U.
i 7 Cea de-a doua zi a grevei
I generale a docherilor britanici
8 Situaţia din Indochina
!
ANUL XXII. Nr. 4830 SIMBATA 18 IULIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI
Urgenţe şi priorităţi în întreprinderile cu rămîneri In urmă Constituirea Comisiei cen
trale pentru sistematizarea
Recuperarea integrală a res localităţilor rurale
tanţelor, evoluţie dinamică şi urbane
în activitatea productivă Consiliului de M iniştri, vineri sarcinile ce-i revin în dome
Conform recenlei hotăriri a
niul sistematizării.
a avut loc şedinţa dc constitui Tn încheierea lucrărilor, a
luat cuvîntul tovarăşul Leonle
re a Comisiei centrale pentru Răulu, vicepreşedinte al Con
Necesitatea încheierii cu re marfă vîndută şi încasată, dind peste plan încă 1 153 to sistematizarea localităţilor' ru siliului de M iniştri.
zultate optime a cincinalului „M arm ura" şi C.M.N. Deva ne de fontă cu consum redus rale sl urbane.
actual si recuperare« în indus cumulează o restanţă de peste de cocs.
trie a pierderilor provocate de 5 milioane Iei. iar la producti Demarajul industrial si des Din comisie lac parte spe- -------------y,
calamităţi impun concentrarea vitatea muncii, întreprinderea făşurarea activităţii industria cialişll. reprezentanţi al unor
la maximum a forţelor şi m ij de industrie alimentară, „M ar le în al doilea semestru se a minislore '$î ai unor organe
loacelor, mobilizarea intensivă mura", C.E.I.L. şi l.l.L. Haţeg rată prom iţător pentru alte u- centrale şi locale ale Adminis-
M iniştri, TELEX
a tuturor resurselor economice sini rămase sub prevederi cu nitâti restantiere. Este de con
aU întreprinderilor, astfel ca 9,8 pînă la 0,5 la sulă. La ex semnat în acest sens lăudabilul Iraliei de stat. Conform hotă-
■..anul si angajamentele supli port cu toate că pe judeţ sar efort al forestierilor de la O- rlrif Consiliului dc
mentare să se îndeplinească cinile sini depăşite cu 11,1 la Tăştie care, faţă de planul lu preşedintele acestei comisii es
întocmai. Aşa cum se sublinia sută. un număr de 6 unităţi nar majorat, asîqurg depăşiri te preşedintele Comitetului de
ză in cuvintarea tovarăşului au livra t mai puţine produse la toate sortimentele şi mai
Nicolac Ceauşescu la recenta cu 1,76 milioane lei, faţă dc Stat pentru Economia şi A dm i \ INSTALAŢIE ORIGINALA t
plenară a C.C. al P.C.R., este contractele scadente la semes cu scamă la buşteni, lemn de nistraţia Locală, tovarăşul Pe s PENTRU RECUPERAREA >
de datoria tuturor faolorilor tru. I tre Dlajovici- ; GAZELOR NECONDENSATE \
de răspundere- din economie Lichidarea tuturor restante LAURENJIU VISKI Comisia a dezbătut, cu p ri . . . (
„să înfăptuiască cil fermitate lor, indiferent de cauzele care Paturile de răcire — etapă finală In lungul drum al transformării lingourilor de o|el in ^ La Rafinăria din Dârmâ- ?
liotărirea Comitetului Central le-au generat şi alinierea tu lejul şedinţei de constituire, i neşli a fost pusă in func- ]
şl guvernului de a se realiza turor întreprinderilor, secţiilor, tr-o largă varietate sortimentală de profile laminate. I jiune o instalaţie originală i
integral planul de producţie al sectoarelor şi indicatorilor la Foto : N, GHENA 1 pentru recuperarea gazelor /
acestui an In toate sectoarele nivelul planului şi angajamen l necondensate ce se evacuea- I
de activitate. Va trebui ca tn telor trebuie să lie obiectivul . *ă în atmosferă. Cu ajutorul l|
următoarele 6 luni să asigu central al activităţii conduce ) ei, vor fi reintroduse anual, (
răm folosirea mal Intensivă a rilo r Întreprinderilor şi specia \ in procesul tehnologic, peste \
capacităţilor de producţie. In liştilor, preocuparea de căpe în ţntîmplnarea „Zilei constructorului" Chibzuinţă ş i răspundere pentru i 5 000 tone de gaze. Instalaţia ţ
cit pînă la sfirşitul anului să tenie a organizaţiilor de par se dovedeşte avantajoasă în-
recuperăm în Întregime pier tid. a tuturor salariaţilor din \ trucit împiedică poluarea at- >
derile suferite in Industrie şl unităţile reslanţicre. „M lnlsle- i mosferei şi pericolul de incen- 1
să dăm peste plan o producţie rele, centralele Induşi riale şl diu. \
de circa 5 miliarde de le i“ . întreprinderile — se arată în Metode modeme de execuţie sporirea pioducţiei de furaje l TRAULERE DESTINATE
Această sarcină de însemnă cuvîntarea rostită de secreta
tate hotărîtoarc pentru asigu rul general al partidului la ) NAVELOR DE TIP „ATLANTIC"
rarea condiţiilor optime de tre plenara C.C. al P.C R. din 8—9 Predcupaţi de sporirea continuă o eficienţei econo Din proprie experienţă cioasă şi practicarea păşunatu- conducerii cooperativei şi fer J întreprinderea de plase şi
cere în noul cincinal, pentru iulie a c. — trebuie să la mă mice, speciolijlii de Io Trustul de construcţii din Deva ou ne-am convins de importanţa lui sistematic pe tarlale. A n i mei un loc important îl ocupă . unelte pescăreşti, din Galaţi.
progresul economic al tării. suri mai hotărîte pentru elitni- stabilit şi aplicat soluţii noi de lucru care şi-ou dovedit in deosebilâ pe care o prezintă malele sînl întreţinute tn trei şi asiqurarea furajelor necesa ' o inclus în producţia de se-
v i-eazfi în mod direct SÎ in narea neajunsurilor manifesta practică eficacitatea. Ei ou creot premisele sporirii gradu asigurarea bazei furajere pen tabere de vară, din care în re pentru perioada de stabula- \ rie două noi tipuri de trau-
dustria judeţului nostru, mai te, pentru punerea în valoare lui de industrializare şi mecanizare a construcţiilor de lo tru realizarea sarcinilor dc două se află vacile cu lapte. tie. Prima coasă pe cele 73 L lere - unul cu 2 400 ochiuri.
cu seamă acele întreprinderi si a m arilor rezerve Ş( posibili cuinţe în locoIităţife Văii Jiului, prin punerea în funcţiune producţie în sectorul zooteh A vind asigurate condiţii bu ha ocupate cu trifoliene s-a | iar celălalt cu 1 600. Spre
sectoare industriale care, fie tăţi de care dispune economia a poligonului de panouri mari prefabricate de Io Lîvezenl. nic. Ca urmare, în fiecare an ne de în q rijire Şl hrănire pen făcut In condiţii optime, rcali- ' deosebire de tipurile ante
datorită efectelor directe şi in noastră". Numai in acest on, din panourile realizóte aici se vor con consiliul de conducere al coo tru Întreg efectivul de. animale zind o producţie de peste 3 000 . rioare, noile unelte pescă
directe ale calamităţilor, sau Este un fapt deinn do consi strui 240 opartomente. perativei se preocupă cu gri a fost posibil să înlăturăm kg fin la ha. Acum este ter reşti pot dirija peştele către
altor cauze obiective, fia nea deraţie că la Combinatul side- Io construcţio serelor legumicole de la Sintondrei s-a jă şi răspundere de gospodări Influenţa negativă a calamită minală Şi a doua coasă pe a \ fundul „sacului". De aseme-
junsurilor tehnice şl organiza schimbot sistemul prevăzut în proiect de executare a cano- ţilor naturale, care ne-au a proape întreaga suprafaţă cul
rtirqic Hunedoara se acţionea rea judicioasă a suprafeţelor ^ nea, deschiderea lor, de circa
torice interne. înregistrează ză cu vizibilă energie şi cfica- lelor colectoare. S-o renunţot astfel la utîlizoreo plăcilor destinate producerii nutreţuri fectat şi o bună parte din baza tivată cu lucernă. iar finul na
rămîneri in urmă faţă de plan. prefabricate cum ero stabilit iniţial, conolele fiind execu- furajeră. Astfel, la producţia tural s-a recoltat în proporţie 60 metri, permite filtrarea unui
cMate în direcţia traducerii In lor. Pentru a obţine producţii \ volum de apă de trei ori mai
Pe fundalul economic vigu viată a acestor indicaţii. După tote din beton simplu cu ojutorul unor cofroje metolice sporite de furaje de pe pajiş de lapte marfă prevederile de peste 70 la sulă. Pentru a
ros. dinamic al judeţului, ala repunerea tn funcţiune a fur demontabile. Pe ocastă cale s-ou economisit 30 tone oţel- tile naturale şi de pe terenuri s-au depăşit cu peste 3 000 1. evita pierderile de nutreţuri, \ mare, ¡or capacitatea lor este
iu ri dc colectivele fu realizări beton şi 30 mc material lemnos. Preţul de cost prevăzut le cultivate, acordăm o mare Iar la export am livra t în plus cu toate că timpul a fost ne * de 30-35 tone peşte. Anul a
de prestigiu, unităţile restan- nalului nr. 8 $i ridicarea aces pe fiecare metru liniar de conol colector s-o redus de Io atenţie aplicării măsurilor a- o cantitate însemnată de car favorabil. la cîleva ore după ' cesta, întreprinderea gâloţea-
liere. puţine ca număr, fac no tuia la parametrii normali, pre 449 lei Io 260 lei, rezultind o economie de 302 000 lei, grolehnice şi tehnologiilor îna- ne. ceea ce a permis ca ferma recoltare trifo iu l si lucerna 1 nâ va confecţiona 28 de ast-
tă discordantă, diminuează a cum si prin alte măsuri lehni inlale recomandate de specia zootehnică cu gestiune econo s-au aşezai pe prepeleei. Apoi. ^ fel de traufere, destinate na-
vefor de pescuit maritim, de
portul industriei hunedorene ce si organizatorice, s-a reu lişti. mică internă creată tn cadrul după uscare, s-a organizat 1 tip „Atlantic", cu care urmea-
la înfăptuirea sarcinilor de şit să se recupereze peste 8 000 Pe lîngă lucrările de curăţa cooperativei să obţin* venituri transportul lin u rilo r la ferme ^ ză să fie înzestrată in cu- .'
le de animale, pînă în prezent
mai mari cu peste 20 la sulă
ansamblu ale economiei naţio tone din restanta la producţia Pe şantierele de drumuri re si defrişare aplicate pe o fa(ă de prevederile planului. depozilîndu-se peste 120 tone i rînd flota noastră de specia- ']
mare parte din cele 576 ha pă
nale. La finele semestrului în- de fontă, iar din luna trecută De remarcat că şi efectivul de furaje fibroase în incinta sec ’ litote. i
şuni, s-au asigurat condiţii de
îîi. valoarea m inusurilor la a început si recuperarea coc Constructorii de drumuri rutiere şi forestiere din jude creştere a producţiei de masă animale prevăzut pentru acest torului zootehnic. La realiza \ L ELEVI ROMÂNI PREMIAŢI \
producţia globală se cifrează sului consumat suplimenlar. ţul nostru ou o contribuţie de seamă Io osigurareo desfă verde prin fertilizare. Cunos- an este deja depăşit cu 81 ca rea acţiunilor amintite o con ’ LA OLIMPIADA \
adus-o
tribuţie de seamă au
la aproape 22,3 milioane lei şi In prima jumătate a acestei şurării în condiţii normale a activităţii de producţie şi c.înd că pentru fiecare kq de pele bovine. unor venituri responsabilul cu baza furajeră, \ INTERNAŢIONALA DE FIZICA j
Realizarea
\se localizează la Întreprinde luni, cu Inat.e că planul esle tronsporturi. Moi mult ca altădată, ei ou muncit onul a înqrăşăminle chimice substan sporite din zootehnie şi din ' Trei dîn cei şase elevi ro- ^
ţă activă se realizează un spor
rea de industrie alimentară mai mult decît mobilizator, cesta cu eforturi sporite pentru înfruntarea greutăţilor cau- de peste 50 kg iarbă. în p ri celelalte sectoare de activita TRAIAN NISTOR \ mâni care au participat la e- /
zote de copriciile vitrege ole naturii.
Deva. „M arm ura“ Si meri a şi lurnaliştii au găsii noi resurse Acestor cerinţe li s-o râspun. prin muncă şi hărnicie. măvară. pe o suprafaţă dc 44 te nc-a asigurat posibilitatea preşedintele C.A.P. Orâştie t diţia 1970, a Olimpiadei inter- \
C.M.N. Deva. La producţia de majorare a realizărilor. Lucrătorii din cadrul Direcţiei judeţene de drumuri au re ha păşune situată în trupul ca lunar să retribuim coopera ’ naţionale de fizică, de la (
torii cu cile 10 lei, rcprez.en-
mediat în cea moi mare parte efectele calamităţilor. „Lunca" s-au administrat 8 to tlnd avansul bănesc pentru \ Moscova. Dragos Fălie, de la !
Toate drumurije comunale şi judeţene avariate, totolizînd ne de azotat de amoniu. De a normele efectuate. ntinu i in i Liceul „Dr, Petru Groro" din 1
.52 km, au fost redate circulaţiei, mai fiind de executat semenea. în păşunea „Dealul In preocupările actuale ale Bucureşti, Florin Surtudâu, de ^
unele ziduri de sprijin şi consolidări. Au fost Înfăptuite M ic" s-a organizat fertilizarea 1 fa Liceul nr. 2 din Ploieşti şi i
în bune condiţîuni şi sorcinile de plan privind moderniza prin tîrlire cu oile a unei su Octovian Sima, de la Liceul )
prafeţe de 20 ha. iar alte 15
rea şi întreţinera căilor de comunicoţii rutiere nealectote ha au fost îngrăşate cu urina i nr. 2 din Turda, au primit ţ
de inundaţii. S-au asfaltat 10 km de drumuri judeţene şi colectată de la fermele de a ’ oremiul III. iar Ion Apostol, i
comunale pe rutele Toteşti—Densuş, Birsău—Hărou—Uroi , nimale. Efectul acestor măsuri La C.A.P. Bejan * de la Liceul „Vasile Alecsan- !
Buceş-Blâjeni şi Buceş-Dupăpiatră. Pe moî mult de 900 se concretizează în creşterea \ d ri" din Galaţi, o menţiune. 1
km drumuri s-ou făcut lucrări de reparaţii si Întreţineri. producţiei medii de masa ver t La această tradiţională ma- \
Lo rîndul (or constructorii de drumuri forestiere au de la ha, care depăşeşte 7 000 nifestare ştiinţifică interna- L
dot din nou cale liberă mijloacelor outo spre bazinele kg la unitatea dc suprafaţă. liu recoltă, nici peşte, i tională de tinerel au parti- «
forestiere Cîmpu lui Ncag. Polotişte şi altele, unde dru Paralel cu acţiunile întreprin \ cipal elevi din Bulgaria, Ce- )
murile au fost distruse de calamităţi. se în vederea sporirii poten i hoslovacia, R. D. Germană, l
ţialului productiv al păşunii, ' Iugoslavia, Polonia, România, ,
\ Ungaria, precum şi din Uniu* )
sub privirea îngăduitoare î ^ nea Sovietică. \
s-a urm ărit organizarea judi
^ NO! CURSE DE SEZON S
, Perfecţionări eficl- \ ALE „TAROM" \
Strictul necesar e căulat. V i pentru a fi convinsă că o bună Direcţiei agricole judeţene
| ente în producţie R A I D trina trebuie să trezească însă reclamă ar li în propriu] său ^ întreprinderea de transpor- j
un interes mal larq. să prezin iniei \ In magazin se află \ Iuri aeriene române „Tarom" \
\ Colectivele de lucrători te mărfurile dincolo de lim ita destule mărfuri pe care cum t a înfiinţat curse turistice de t
! din cadrul întreprinderii de In ridicarea gradului dc urbanizare a satului, ¡n creş necesarului. Acum, cînd se pune cu o
j Industrie locală Brad îşi In terea nivelului de (ral al oamenilor de aici, unităţilor La Livadia. vitrinele sini părătorii le sesizează doar din deosebită acuitate problema vine energic (fiind nevoie de ' sezon de 1 şi 2 zile de pe
al Mării 1
1 litoralul românesc
iniţierea unor acţiuni de am
i tensiflcă eforturile pentru comerciale le revine o sarcină de prim ordin. Ele tre anexe neglijate. lnchipuiti-vă înlîm plare şi pe care le cum u tilizării cu maximum de \ Negre spre Odesa. Moscova, ţ
dezvoltarea şi perfecţlona- buie să depăşească limitele necesarului $| în afară de m m ar putea prezenta mărfu pără din Petroşani sau Haţeg, randament a fiecărui petic de ploare pe baza soluţiilor da
le de specialişti), terenul în
i rea activităţii productive. La aţă, sare, pclrol, încălţăminte etc., etc., să olere cumpă rile. cum ar putea trezi interes pentru ca apoi să constate că pâmînt. este greu de închi cauză să nu poală 11 cultivat , Kiev, Istanbul şi Beirut. Pe i
Fabrica de cărămizi de la rătorului (ol ceea ce lipsind l-ar lace pe acesta să bată puit să se mai găsească te nici In toamnă, se impune ca 1 aceste rute, compania romă- »
Vata s-au executa! şi pus alte drumuri, să piardă lirap. renuri scoase din circuitul Direcţia agricolă Judeţeană, \ neascâ de navigaţie aeria* \
în funcţiune noi capacităţi Animaţi de dorinţa de a cunoaşte modul cum „slriclu l productiv. $i. totuşi, contrar împreună cu O.F-G.A. $| con i nâ foloseşte avioane turbo- (
de presare şi uscare. Aceas- necesar“ capătă coordonate cit mal largi, am vizitat oricăror aşteptări, asemenea ducerea Termocentralei M in | propulsoare şi turboreactoare !
j ta a condus la realizarea în zilele acestea trei magazine şi am consemnat citcva din cazuri mai există. Iată un e- tia să analizeze de urgenţă } de mare capacitate şi viteză, \
prima decadă a lunii iulie vizibilele lor particularităţi. xeniplu concret. l printre care BAC-111, 1L-18 şi î
a unei producţii de 144 000 Magazinul satului Deşi »în acest an. coopera situaţia ş! să întreprindă : AN-24. i
măsuri roncrclc în vederea
; cărămizi, cu aproape 30 Ia torii din Dejan. scontau să trecerii terenului la catego 1 Avioanele decolează de pe *
sulă mai marc decit în pe Experienţa îşi spune tate şi chiar subliniate. Au obţină o recoltă bună de pe ria de folosinţă anterioară. \ aeroportul internaţional Ko- \
rioada corespunzătoare a lu fost comandate, dar depozitele o suprafaţă de peste 80 ha, A ltfel, cooperatorii din Re i gâlniceanu - Constanţa, care L
nii trecute. de la Haţeq nu onorează la ora actuală, terenul res jan nu se vor alege nici cu ' este prevăzut cu servicii mo- :
Asemenea îm bunătăţiri or cuvîntul toate cerinţele. pectiv, în urma inundaţiilor, recoltă de cereale, nici mă ' derne pentru deservirea câlâ- \
ganizatorice şl tehnice s-au V ictor Uecuş lucrează in co poate oferi mai a devenit un adevărat eleş car cu peşte f t (orilor. ||
adus şl în sectoarele de mo* La Pui, in magazinul de merţ de 24 de ani. La capitolul teu. Cauza? Canalul con-
1 bilă. prefabricate şl exlrat- textile, situat intr-o clădire experienţa se poate consemna 6lruit o dată cu barajul pen
I (ie. Acestea se reflectă tn nouă, ne-a Inlîm pinat gestio priceperea dovedita în expune tru Termocentrala M intia s-a
I depăşirea prevederilor de narul Victor Itecuş. hre-am rea mărfurilor. In ajutorul dat umplut cu apă şl nu mai
I plan cu 138 000 lei la pro- interesat de varietatea fondu clienţilor pentru a-si aleqe cele permite eliminarea excesului
I ducţia globală, 118 000 Ici la lui de marfa existent. trebuitoare, In servirea exem mult decit de umiditate de pe terenul a
marfă vfndulă şl Încasată şi — Aseară am făcut aprovi plară pe care colectivul maga rabil al cooperativei agrico
265 lei pe salariat la pro zionarea — ne-a spus el. Ma zinului o face. in depăşirea le. In plus. nu s-a efectuat
ductivitatea muncii- gazinul, prin aspectul său, nu sarcinii de vînzări pe semes nici prelunqirea canalizgrit
trăda evenimentul. Deşi eram trul I cu peste 100 000 lei. In n văii Hejan — Tirnăviţa. aşa
la cea dinlîi oră dc la deschi teresul, ia rindul său. s-a ma cum s-a stabilit iniţial, ceea
dere, mărfurile recent sosite terializat in preocupările qes- „stric'ul necesar ce face ca apa să nu aibă a-
se aflau deja expuse; vinz.ă- tionarulu. care în ceea ce siqurată scurgerea în Mureş.
Noi mărci de lo rii — fiecare in raionul său priveşte aprovizionarea îşi Ca urmare, toate bunele in
asumă de
tenţii ale cooperatorilor din
mullc ori şi rolul
— erau preocupaţi să reco
oţeluri mande prim ilor cumpărători merceologilor. Rc|an de a cultiva cele peste
80 ha au rămas fără nici un
noutăţile.
Sortimentele sînt varţate. Vitrina— o anexă Şi cum ar putea face trecătorul le-ar fi găsit şl la Livadia. rezultat. Rău este că şl in
Combinatul siderurgic din Ele apar imediat in modelele. să se oprească in fata ei. o dacă n-ar fi stat ascunse pri tervenţia făcută de conduce
Hunedoara a asimilat o no ( ciorile si mărimile solicRate. vitrină goală, aşternută peste virilor. 1 rea unităţii la Direcţia agri
uă marcă de oţel. cu carac Sînt cîleva care lipsesc (san neglijabilă ? tot cu un strat de praf, cu colă judeţeană. pentru a sta
teristici superioare, destinat dale pentru femei, bluze- de etichetele preturilor şterse de bili măsuri dc readucere a
fabricării sapelor de foraj. vară cu inînecă scurtă. ată Magazinul mixt din Livadia timp. Acesta e aspectul primei PETRE FARCAStU acestei suprafeţe în circuitul
S-au elaborat, de asemenea, pentru croşetat) şi qestionarul dispune lut de un local nou, vitrine. iar celelalte două îi productiv, nu $i-a qăsit în-
oteluri speciale din care se c foarte încurcat cînd trebuie încăpător. Trei vitrine au fost seamănă* întru totul. ră rezolvarea corespunzătoa
pot fabrica arcuri pentru să dea expttcatii. amenajate tocmai pentru ca re.
maşini, ţevi. precum şi alte Cel mai bine lămuresc lu cele mai reprezentative mărfuri Gestionara Alexandrina Stoi (Commuait ¡n'*pog-' o- 3*o) Deoarece există pericolul
piese de mare rezistenţă. crurile notele de comandă în să poată realiza ceea ce e de ca are şi ca vechime in co ca în cazul clnd nu se inter Deva - Vedere din centrul oraşului.
care articolele -lipsă sînt no- numit „sufletul comerţului*’. merţ. Se pare ca nu suficient!