Page 61 - Drumul_socialismului_1970_07
P. 61

/ /  ;, ? i tnitftwtfttrrtT/rttMetncfntfHfnjit / / w w / / w w w w / w w w w .
                                                                                                                                                             U                    M
                                                                                                                            PROLETARI  DIN  TOATE ŢĂRILE.  UNIŢI-VA!
                                                                                                                                                                                          I


                                                                                                                                                                                                                           PAGINA  A  IV  A

                                                                                                                                                                                               &  Vizita  delegaţiei  U.G.S.R.

                                                                                                                                                                                               în  R.P.  Albania
                                                                                                                                                                                          I


                                                                                                                                                                                               H  Plenara  lărgită  a  C.C.  al
                                                                                                                                                                                          ;
                                                                                                                                                                                          I    P.M.S.U.



                                                                                                                                                                                          i     7  Cea  de-a  doua  zi  a  grevei
                                                                                                                                                                                           I   generale  a  docherilor  britanici



                                                                                                                                                                                               8   Situaţia  din  Indochina
                                                                                                                                                                                                                                                  !

        ANUL  XXII.  Nr.  4830                                                   SIMBATA  18  IULIE  1970                                                     4  PAGINI  -   30  BANI



       Urgenţe  şi  priorităţi  în  întreprinderile  cu  rămîneri  In  urmă                                                                                                                Constituirea  Comisiei  cen­

                                                                                                                                                                                           trale  pentru  sistematizarea
         Recuperarea  integrală  a  res­                                                                                                                                                            localităţilor  rurale



            tanţelor,  evoluţie  dinamică                                                                                                                                                                   şi  urbane



              în  activitatea  productivă                                                                                                                                                  Consiliului  de  M iniştri,  vineri   sarcinile  ce-i  revin  în  dome­
                                                                                                                                                                                            Conform  recenlei  hotăriri  a
                                                                                                                                                                                                                         niul  sistematizării.
                                                                                                                                                                                           a  avut  loc  şedinţa dc constitui­  Tn  încheierea  lucrărilor,   a
                                                                                                                                                                                                                         luat  cuvîntul  tovarăşul  Leonle
                                                                                                                                                                                           re  a  Comisiei  centrale  pentru   Răulu,  vicepreşedinte  al  Con­
        Necesitatea  încheierii  cu  re­  marfă   vîndută  şi   încasată,   dind  peste  plan  încă  1  153  to­                                                                           sistematizarea  localităţilor'  ru­  siliului  de  M iniştri.
       zultate   optime  a  cincinalului   „M arm ura"  şi  C.M.N.   Deva   ne  de  fontă  cu  consum  redus                                                                               rale  sl  urbane.
       actual  si  recuperare«  în  indus­  cumulează  o  restanţă  de  peste   de  cocs.
       trie  a  pierderilor  provocate  de   5  milioane  Iei.  iar  la  producti­  Demarajul  industrial  si  des­                                                                          Din  comisie  lac  parte  spe-                 -------------y,
       calamităţi  impun  concentrarea   vitatea  muncii,  întreprinderea   făşurarea  activităţii  industria­                                                                             cialişll.  reprezentanţi  al  unor
       la  maximum  a  forţelor  şi  m ij­  de  industrie  alimentară,  „M ar­  le  în  al  doilea  semestru  se  a­                                                                       minislore  '$î  ai  unor  organe
       loacelor,  mobilizarea  intensivă   mura",  C.E.I.L.  şi  l.l.L.  Haţeg   rată  prom iţător  pentru  alte  u-                                                                       centrale  şi  locale  ale  Adminis-
                                                                                                                                                                                                               M iniştri,  TELEX
       a  tuturor  resurselor  economice   sini  rămase  sub  prevederi  cu   nitâti  restantiere.  Este  de  con­
      aU   întreprinderilor,  astfel   ca   9,8  pînă  la  0,5  la  sulă.  La  ex­  semnat  în acest sens  lăudabilul                                                                      Iraliei  de  stat.  Conform  hotă-
       ■..anul  si  angajamentele  supli­  port  cu  toate  că  pe  judeţ  sar­  efort  al  forestierilor  de  la  O-                                                                      rlrif  Consiliului   dc
       mentare  să  se   îndeplinească   cinile  sini  depăşite  cu  11,1  la   Tăştie  care,  faţă  de  planul  lu­                                                                       preşedintele  acestei  comisii  es­
       întocmai.  Aşa  cum  se  sublinia­  sută.  un  număr  de  6   unităţi   nar  majorat,  asîqurg  depăşiri                                                                            te  preşedintele  Comitetului  de
       ză  in  cuvintarea   tovarăşului   au  livra t  mai  puţine  produse   la  toate  sortimentele  şi   mai
       Nicolac  Ceauşescu   la  recenta   cu  1,76  milioane  lei,  faţă   dc                                                                                                              Stat  pentru  Economia  şi  A dm i­  \  INSTALAŢIE  ORIGINALA   t
       plenară  a  C.C.  al  P.C.R.,  este   contractele  scadente  la  semes­  cu  scamă  la  buşteni,  lemn  de                                                                          nistraţia  Locală,  tovarăşul  Pe­  s  PENTRU  RECUPERAREA   >
       de  datoria  tuturor   faolorilor   tru.                   I                                                                                                                        tre  Dlajovici-             ;  GAZELOR  NECONDENSATE    \
       de  răspundere-  din   economie   Lichidarea  tuturor  restante­    LAURENJIU  VISKI                                                                                                  Comisia  a  dezbătut,  cu  p ri­    . . .             (
       „să  înfăptuiască  cil   fermitate   lor,  indiferent  de  cauzele  care                           Paturile  de  răcire  —  etapă  finală  In  lungul  drum  al  transformării  lingourilor  de  o|el  in ­     ^   La  Rafinăria   din  Dârmâ-  ?
       liotărirea  Comitetului  Central   le-au  generat  şi  alinierea  tu­                                                                                                               lejul  şedinţei  de  constituire,  i  neşli  a  fost   pusă  in  func-  ]
       şl  guvernului  de  a  se  realiza   turor  întreprinderilor,  secţiilor,                     tr-o  largă  varietate  sortimentală  de  profile  laminate.                                                       I  jiune  o  instalaţie   originală  i
       integral  planul  de  producţie  al   sectoarelor  şi  indicatorilor  la                                                                                     Foto  :  N,  GHENA                                  1  pentru  recuperarea   gazelor  /
       acestui  an  In  toate  sectoarele   nivelul  planului  şi  angajamen­                                                                                                                                          l  necondensate  ce  se  evacuea-  I
       de  activitate.  Va  trebui  ca  tn   telor  trebuie  să  lie  obiectivul                                                                                                                                       .  *ă  în  atmosferă.  Cu  ajutorul  l|
       următoarele  6  luni  să   asigu­  central  al  activităţii  conduce­                                                                                                                                           )  ei,  vor  fi  reintroduse   anual,  (
       răm  folosirea  mal  Intensivă  a   rilo r  Întreprinderilor  şi  specia­                                                                                                                                       \  in  procesul  tehnologic,  peste  \
       capacităţilor  de  producţie.  In­  liştilor,  preocuparea  de  căpe­  în  ţntîmplnarea  „Zilei  constructorului"          Chibzuinţă  ş i răspundere pentru                                                     i  5 000  tone  de  gaze.  Instalaţia  ţ
       cit  pînă  la  sfirşitul  anului  să   tenie  a  organizaţiilor  de  par­                                                                                                                                          se  dovedeşte  avantajoasă  în-
       recuperăm  în  Întregime  pier­  tid.  a  tuturor  salariaţilor   din                                                                                                                                           \  trucit  împiedică  poluarea  at-  >
       derile  suferite  in  Industrie  şl   unităţile  reslanţicre.  „M lnlsle-                                                                                                                                       i  mosferei  şi  pericolul  de  incen-  1
       să  dăm  peste  plan  o  producţie   rele,  centralele  Induşi riale  şl                                                                                                                                           diu.                     \
       de  circa  5  miliarde  de  le i“ .  întreprinderile  —  se  arată  în   Metode modeme de execuţie                            sporirea pioducţiei de  furaje                                                    l   TRAULERE  DESTINATE
        Această  sarcină  de  însemnă­  cuvîntarea  rostită  de  secreta­
       tate  hotărîtoarc  pentru  asigu­  rul  general  al  partidului   la                                                                                                                                             )  NAVELOR  DE  TIP  „ATLANTIC"
       rarea  condiţiilor  optime  de  tre­  plenara  C.C.  al  P.C R.  din  8—9   Predcupaţi  de  sporirea  continuă  o  eficienţei  econo­  Din   proprie   experienţă   cioasă  şi  practicarea  păşunatu-   conducerii  cooperativei  şi  fer­  J   întreprinderea  de  plase  şi
       cere  în  noul  cincinal,   pentru   iulie  a c.  —  trebuie  să  la  mă­  mice,  speciolijlii  de  Io  Trustul  de  construcţii  din  Deva  ou   ne-am  convins  de  importanţa   lui  sistematic  pe  tarlale.  A n i­  mei  un  loc  important  îl  ocupă  .  unelte  pescăreşti,  din  Galaţi.
       progresul  economic  al   tării.   suri  mai  hotărîte  pentru  elitni-   stabilit  şi  aplicat  soluţii  noi  de  lucru  care  şi-ou  dovedit  in   deosebilâ  pe  care  o   prezintă   malele  sînl  întreţinute  tn  trei   şi  asiqurarea  furajelor  necesa­  '  o  inclus  în  producţia  de  se-
       v i-eazfi  în  mod  direct  SÎ  in­  narea  neajunsurilor  manifesta­  practică  eficacitatea.  Ei  ou  creot  premisele  sporirii  gradu­  asigurarea  bazei  furajere  pen­  tabere  de  vară,  din  care   în   re  pentru  perioada  de  stabula-   \  rie  două  noi  tipuri  de  trau-
       dustria  judeţului  nostru,   mai   te,  pentru  punerea  în  valoare   lui  de  industrializare  şi  mecanizare  a  construcţiilor  de  lo­  tru  realizarea   sarcinilor   dc   două  se  află  vacile  cu  lapte.  tie.  Prima  coasă  pe  cele  73   L  lere  -   unul  cu  2 400  ochiuri.
       cu  seamă  acele  întreprinderi  si   a  m arilor  rezerve  Ş(  posibili­  cuinţe  în  locoIităţife  Văii  Jiului,  prin  punerea  în  funcţiune   producţie  în  sectorul  zooteh­  A vind  asigurate  condiţii  bu­  ha  ocupate  cu  trifoliene   s-a   |  iar   celălalt  cu  1  600.   Spre
       sectoare  industriale  care,   fie   tăţi  de  care  dispune  economia   a  poligonului  de  panouri  mari  prefabricate  de  Io  Lîvezenl.   nic.  Ca  urmare,  în  fiecare  an   ne  de  în q rijire  Şl  hrănire  pen­  făcut  In  condiţii  optime,  rcali-   '  deosebire   de  tipurile  ante­
       datorită  efectelor  directe  şi  in­  noastră".                Numai  in  acest  on,  din  panourile  realizóte  aici  se  vor  con­  consiliul  de  conducere  al  coo­  tru  Întreg  efectivul  de. animale   zind  o  producţie  de  peste  3 000   .  rioare,  noile   unelte   pescă­
       directe  ale  calamităţilor,   sau   Este  un  fapt  deinn  do  consi­  strui  240  opartomente.                        perativei  se  preocupă  cu  gri­  a  fost  posibil  să   înlăturăm   kg  fin  la  ha.  Acum  este  ter­  reşti  pot  dirija  peştele  către
       altor  cauze  obiective,  fia  nea­  deraţie  că  la  Combinatul  side-   Io  construcţio  serelor  legumicole  de  la  Sintondrei  s-a   jă  şi  răspundere  de  gospodări­  Influenţa  negativă  a  calamită­  minală  Şi  a  doua  coasă  pe  a­  \  fundul  „sacului".  De  aseme-
       junsurilor  tehnice  şl  organiza­                              schimbot  sistemul  prevăzut  în  proiect  de  executare  a  cano-                    ţilor  naturale,  care  ne-au  a­  proape  întreaga  suprafaţă  cul­
                                     rtirqic  Hunedoara  se  acţionea­                                                         rea  judicioasă  a  suprafeţelor                                                         ^  nea,  deschiderea  lor,  de  circa
       torice   interne.   înregistrează   ză  cu  vizibilă  energie  şi  cfica-   lelor  colectoare.  S-o  renunţot  astfel  la  utîlizoreo  plăcilor   destinate  producerii  nutreţuri­  fectat  şi  o  bună  parte  din  baza   tivată  cu  lucernă.  iar  finul  na­
       rămîneri  in  urmă  faţă  de  plan.                              prefabricate  cum  ero  stabilit  iniţial,  conolele  fiind  execu-                  furajeră.  Astfel,  la   producţia   tural  s-a  recoltat  în  proporţie   60  metri,  permite  filtrarea  unui
                                     cMate  în  direcţia  traducerii  In                                                       lor.  Pentru  a  obţine  producţii                                                       \  volum  de  apă  de  trei  ori  mai
         Pe  fundalul  economic  vigu­  viată  a  acestor  indicaţii.  După   tote  din  beton  simplu  cu  ojutorul  unor  cofroje  metolice   sporite  de  furaje  de  pe  pajiş­  de  lapte  marfă   prevederile   de  peste  70  la  sulă.  Pentru  a
       ros.  dinamic  al  judeţului,  ala­  repunerea  tn  funcţiune  a  fur­  demontabile.  Pe  ocastă  cale  s-ou  economisit  30  tone  oţel-   tile  naturale  şi  de  pe  terenuri­  s-au  depăşit  cu  peste  3 000  1.   evita  pierderile  de  nutreţuri,   \  mare,  ¡or  capacitatea  lor  este
       iu ri  dc  colectivele  fu   realizări                          beton  şi  30  mc  material  lemnos.  Preţul  de  cost  prevăzut   le  cultivate,  acordăm  o  mare   Iar  la  export  am  livra t  în  plus   cu  toate  că  timpul  a  fost  ne­  *  de  30-35  tone  peşte.  Anul  a­
       de  prestigiu,  unităţile  restan-   nalului  nr.  8  $i  ridicarea  aces­  pe  fiecare  metru  liniar  de  conol  colector  s-o  redus  de  Io   atenţie  aplicării  măsurilor  a-   o  cantitate  însemnată  de  car­  favorabil.  la  cîleva  ore  după   '  cesta,  întreprinderea  gâloţea-
       liere.  puţine  ca  număr,  fac  no­  tuia  la  parametrii  normali,  pre­  449  lei  Io  260  lei,  rezultind  o  economie  de  302 000  lei,  grolehnice  şi  tehnologiilor  îna-   ne.  ceea  ce  a  permis  ca  ferma   recoltare  trifo iu l  si   lucerna   1  nâ  va  confecţiona  28  de  ast-
       tă  discordantă,  diminuează  a­  cum  si  prin  alte  măsuri  lehni­                                                   inlale  recomandate  de  specia­  zootehnică  cu  gestiune  econo­  s-au  aşezai  pe  prepeleei.  Apoi.   ^  fel  de  traufere,  destinate  na-
                                                                                                                                                                                                                          vefor  de  pescuit  maritim,  de
       portul  industriei   hunedorene   ce  si  organizatorice,  s-a  reu­                                                    lişti.                        mică  internă  creată  tn   cadrul   după  uscare,   s-a   organizat   1  tip  „Atlantic",  cu  care  urmea-
       la  înfăptuirea  sarcinilor   de   şit  să  se  recupereze  peste  8 000                                                  Pe  lîngă  lucrările  de  curăţa­  cooperativei  să  obţin*  venituri   transportul  lin u rilo r  la  ferme­  ^  ză  să  fie   înzestrată  in  cu-  .'
                                                                                                                                                                                           le  de  animale,  pînă  în  prezent
                                                                                                                                                             mai  mari  cu  peste  20  la  sulă
       ansamblu  ale  economiei  naţio­  tone  din  restanta  la  producţia   Pe  şantierele  de  drumuri                      re  si  defrişare  aplicate  pe  o   fa(ă  de  prevederile   planului.   depozilîndu-se  peste  120  tone   i  rînd  flota  noastră  de  specia-  ']
                                                                                                                               mare  parte  din  cele  576  ha  pă­
       nale.  La  finele  semestrului  în-   de  fontă,  iar  din  luna  trecută                                                                             De  remarcat  că  şi  efectivul  de   furaje  fibroase  în  incinta  sec­  ’  litote.   i
                                                                                                                               şuni,  s-au  asigurat  condiţii  de
       îîi.  valoarea   m inusurilor   la   a  început  si  recuperarea  coc­  Constructorii  de  drumuri  rutiere  şi  forestiere  din  jude­  creştere  a  producţiei  de  masă   animale  prevăzut  pentru  acest   torului  zootehnic.  La  realiza­ \ L  ELEVI  ROMÂNI  PREMIAŢI   \
       producţia  globală  se  cifrează   sului  consumat   suplimenlar.   ţul  nostru  ou  o  contribuţie  de  seamă  Io  osigurareo  desfă­  verde  prin  fertilizare.   Cunos-   an  este  deja  depăşit  cu  81  ca­  rea  acţiunilor  amintite  o  con­  ’  LA  OLIMPIADA   \
                                                                                                                                                                                                                 adus-o
                                                                                                                                                                                           tribuţie  de  seamă  au
       la  aproape  22,3  milioane  lei  şi   In  prima  jumătate  a   acestei   şurării  în  condiţii  normale  a  activităţii  de  producţie   şi   c.înd  că  pentru  fiecare  kq  de   pele  bovine.  unor   venituri   responsabilul  cu  baza  furajeră,  \  INTERNAŢIONALA  DE  FIZICA  j
                                                                                                                                                               Realizarea
       \se  localizează  la   Întreprinde­  luni,  cu  Inat.e  că  planul  esle   tronsporturi.  Moi  mult  ca  altădată,  ei  ou  muncit  onul  a­  înqrăşăminle  chimice  substan­  sporite  din  zootehnie  şi   din   '   Trei  dîn  cei  şase  elevi  ro-  ^
                                                                                                                               ţă  activă  se  realizează  un  spor
       rea  de  industrie   alimentară  mai  mult  decît   mobilizator,   cesta  cu  eforturi  sporite  pentru  înfruntarea  greutăţilor  cau-   de  peste  50  kg  iarbă.  în  p ri­  celelalte  sectoare  de  activita­  TRAIAN  NISTOR   \  mâni  care  au  participat  la  e-  /
                                                                        zote  de  copriciile  vitrege  ole  naturii.
       Deva.  „M arm ura“   Si meri a  şi   lurnaliştii  au  găsii  noi  resurse   Acestor  cerinţe  li  s-o  râspun.  prin  muncă  şi  hărnicie.   măvară.  pe  o  suprafaţă  dc  44   te  nc-a  asigurat  posibilitatea   preşedintele  C.A.P.  Orâştie  t  diţia  1970,  a  Olimpiadei  inter-  \
       C.M.N.  Deva.   La  producţia  de   majorare  a  realizărilor.   Lucrătorii  din  cadrul  Direcţiei  judeţene  de  drumuri  au  re­  ha  păşune  situată  în   trupul   ca  lunar  să  retribuim   coopera­      ’  naţionale   de  fizică,  de   la  (
                                                                                                                                                             torii  cu  cile  10  lei,  rcprez.en-
                                                                        mediat  în  cea  moi  mare  parte   efectele  calamităţilor.   „Lunca"  s-au  administrat  8  to­  tlnd  avansul  bănesc   pentru               \  Moscova.  Dragos  Fălie,  de  la  !
                                                                        Toate  drumurije  comunale  şi  judeţene  avariate,  totolizînd   ne  de  azotat  de  amoniu.  De  a­  normele  efectuate.  ntinu  i  in        i  Liceul  „Dr,  Petru  Groro"  din  1
                                                                       .52  km,  au  fost  redate  circulaţiei,   mai  fiind  de  executat   semenea.  în  păşunea  „Dealul   In  preocupările  actuale   ale             Bucureşti,  Florin  Surtudâu,  de  ^
                                                                        unele  ziduri  de  sprijin  şi  consolidări.  Au  fost  Înfăptuite   M ic"  s-a  organizat  fertilizarea                                        1  fa  Liceul  nr.  2  din  Ploieşti  şi  i
                                                                       în  bune  condiţîuni  şi  sorcinile  de  plan  privind  moderniza­  prin  tîrlire   cu  oile  a  unei  su­                                         Octovian  Sima,  de  la  Liceul  )
                                                                                                                               prafeţe  de  20  ha.  iar  alte  15
                                                                        rea  şi  întreţinera  căilor  de  comunicoţii  rutiere  nealectote   ha  au  fost  îngrăşate  cu  urina                                         i  nr.  2  din  Turda,   au  primit  ţ
                                                                        de  inundaţii.  S-au  asfaltat  10  km  de  drumuri  judeţene  şi   colectată  de  la  fermele  de  a­                                          ’  oremiul  III.  iar  Ion  Apostol,  i
                                                                        comunale  pe  rutele  Toteşti—Densuş,  Birsău—Hărou—Uroi  ,   nimale.  Efectul  acestor  măsuri   La  C.A.P.  Bejan                             *  de  la  Liceul  „Vasile  Alecsan-  !
                                                                        Buceş-Blâjeni  şi  Buceş-Dupăpiatră.  Pe  moî  mult  de  900   se  concretizează  în  creşterea                                                 \   d ri"  din  Galaţi,  o  menţiune.   1
                                                                        km  drumuri  s-ou  făcut  lucrări  de  reparaţii  si  Întreţineri.  producţiei  medii  de  masa  ver­                                           t   La  această  tradiţională  ma-  \
                                                                           Lo  rîndul  (or  constructorii  de  drumuri  forestiere  au   de  la  ha,  care  depăşeşte  7 000                                              nifestare  ştiinţifică   interna-  L
                                                                        dot  din  nou  cale  liberă   mijloacelor  outo  spre  bazinele   kg  la  unitatea  dc   suprafaţă.   liu  recoltă,  nici  peşte,               i  tională  de  tinerel   au  parti-  «
                                                                        forestiere  Cîmpu  lui  Ncag.  Polotişte  şi  altele,  unde  dru­  Paralel  cu  acţiunile  întreprin­                                           \  cipal  elevi  din  Bulgaria,  Ce-  )
                                                                        murile  au  fost  distruse  de  calamităţi.            se  în  vederea  sporirii  poten­                                                        i  hoslovacia,  R.  D.  Germană,  l
                                                                                                                               ţialului  productiv  al   păşunii,                                                       '  Iugoslavia,  Polonia,  România,  ,
                                                                                                                                                                                                                        \  Ungaria,  precum  şi  din  Uniu*  )
                                                                                                                                                               sub  privirea  îngăduitoare  î                           ^  nea  Sovietică.         \
                                                                                                                               s-a  urm ărit  organizarea  judi­
                                                                                                                                                                                                                        ^  NO!  CURSE  DE  SEZON   S
       ,  Perfecţionări  eficl-                                                                                                                                                                                         \  ALE  „TAROM"             \
                                                                                                  Strictul  necesar  e  căulat.   V i­  pentru  a  fi  convinsă  că  o  bună   Direcţiei  agricole  judeţene
       |  ente  în  producţie                          R     A     I    D                         trina  trebuie  să  trezească  însă   reclamă  ar  li  în  propriu]  său                                              ^   întreprinderea  de  transpor-  j
                                                                                                  un  interes  mal  larq.  să  prezin­  iniei  \  In   magazin  se  află                                                \  Iuri  aeriene  române  „Tarom"  \
       \   Colectivele   de   lucrători                                                           te  mărfurile  dincolo  de  lim ita   destule  mărfuri  pe  care  cum­                                                t  a  înfiinţat  curse  turistice  de  t
       !  din  cadrul  întreprinderii  de   In  ridicarea  gradului  dc  urbanizare  a  satului,  ¡n  creş­  necesarului.                                        Acum,  cînd  se  pune  cu   o
       j  Industrie  locală  Brad  îşi  In­  terea  nivelului  de  (ral  al  oamenilor  de  aici,  unităţilor   La   Livadia.  vitrinele  sini   părătorii  le  sesizează  doar  din   deosebită  acuitate  problema   vine  energic  (fiind  nevoie  de   '  sezon  de  1  şi  2  zile  de   pe
                                                                                                                                                                                                                                           al  Mării  1
                                                                                                                                                                                                                        1  litoralul  românesc
                                                                                                                                                                                           iniţierea  unor  acţiuni  de  am­
       i  tensiflcă   eforturile   pentru   comerciale  le  revine  o  sarcină  de  prim  ordin.  Ele  tre­  anexe   neglijate.  lnchipuiti-vă   înlîm plare  şi  pe  care  le  cum­  u tilizării  cu  maximum   de     \  Negre  spre  Odesa.  Moscova,  ţ
         dezvoltarea   şi  perfecţlona-   buie  să  depăşească  limitele  necesarului  $|  în  afară  de   m m   ar  putea  prezenta  mărfu­  pără  din  Petroşani  sau  Haţeg,   randament  a  fiecărui  petic  de   ploare  pe  baza  soluţiilor  da­
                                                                                                                                                                                           le  de  specialişti),  terenul  în
       i  rea  activităţii  productive.  La   aţă,  sare,  pclrol,  încălţăminte  etc.,  etc.,  să  olere  cumpă­  rile.  cum  ar  putea  trezi  interes  pentru  ca  apoi  să  constate  că  pâmînt.  este  greu  de  închi­  cauză  să  nu  poală  11  cultivat   ,  Kiev,  Istanbul  şi  Beirut.   Pe  i
         Fabrica  de  cărămizi  de   la   rătorului  (ol  ceea  ce  lipsind  l-ar  lace  pe  acesta  să  bată                                                  puit  să  se  mai  găsească  te­  nici  In  toamnă,  se  impune  ca   1  aceste  rute,  compania  romă-  »
         Vata  s-au  executa!  şi  pus    alte  drumuri,  să  piardă  lirap.                                                                                   renuri  scoase  din   circuitul   Direcţia  agricolă   Judeţeană,   \  neascâ  de  navigaţie   aeria*  \
         în  funcţiune  noi  capacităţi     Animaţi  de  dorinţa  de  a  cunoaşte  modul  cum  „slriclu l                                                      productiv.  $i.  totuşi,  contrar   împreună  cu  O.F-G.A.  $|  con­  i  nâ  foloseşte  avioane   turbo-  (
         de  presare  şi  uscare.  Aceas-   necesar“  capătă  coordonate  cit  mal  largi,  am  vizitat                                                        oricăror  aşteptări,  asemenea   ducerea  Termocentralei  M in­  |  propulsoare  şi  turboreactoare  !
       j  ta  a  condus  la  realizarea  în   zilele  acestea  trei  magazine  şi  am  consemnat  citcva  din                                                  cazuri  mai  există.  Iată  un  e-   tia  să  analizeze  de  urgenţă   }  de  mare  capacitate  şi  viteză,  \
         prima  decadă  a  lunii  iulie   vizibilele  lor  particularităţi.                                                                                    xeniplu  concret.                                        l  printre  care  BAC-111,  1L-18  şi  î
         a  unei  producţii  de  144 000                                                            Magazinul satului                                            Deşi  »în  acest  an.  coopera­  situaţia  ş!   să   întreprindă   :  AN-24.       i
                                                                                                                                                                                           măsuri  roncrclc  în  vederea
       ;  cărămizi,  cu  aproape  30  Ia                                                                                                                       torii  din  Dejan.  scontau   să   trecerii  terenului  la  catego­  1   Avioanele  decolează  de  pe  *
         sulă  mai  marc  decit  în  pe­  Experienţa  îşi  spune    tate  şi  chiar  subliniate.   Au                                                          obţină  o  recoltă  bună  de  pe   ria  de  folosinţă   anterioară.   \  aeroportul  internaţional   Ko-  \
         rioada  corespunzătoare  a  lu ­                           fost  comandate,  dar  depozitele                                                          o  suprafaţă  de  peste  80  ha,   A ltfel,  cooperatorii  din   Re­  i  gâlniceanu  -   Constanţa,  care  L
         nii  trecute.                                              de  la   Haţeq  nu  onorează                                                               la  ora  actuală,  terenul  res­  jan  nu  se  vor  alege  nici  cu   '  este  prevăzut  cu  servicii  mo-  :
           Asemenea  îm bunătăţiri  or­  cuvîntul                   toate  cerinţele.                                                                          pectiv,  în  urma  inundaţiilor,   recoltă  de  cereale,  nici  mă­  '  derne  pentru  deservirea  câlâ-  \
         ganizatorice  şl  tehnice  s-au                             V ictor  Uecuş  lucrează  in  co­  poate  oferi  mai                                      a  devenit  un  adevărat  eleş­  car  cu  peşte f       t  (orilor.                  ||
         adus  şl  în  sectoarele  de  mo*   La   Pui,  in  magazinul   de   merţ  de  24  de  ani.  La  capitolul                                             teu.  Cauza?   Canalul   con-
       1  bilă.  prefabricate  şl  exlrat-   textile,   situat  intr-o  clădire   experienţa  se  poate  consemna                                              6lruit  o  dată  cu  barajul  pen­
       I  (ie.  Acestea  se  reflectă   tn   nouă,  ne-a  Inlîm pinat  gestio­  priceperea  dovedita  în  expune­                                              tru  Termocentrala  M intia  s-a
       I  depăşirea   prevederilor   de   narul   Victor  Itecuş.   hre-am   rea  mărfurilor.  In  ajutorul  dat                                               umplut  cu  apă  şl  nu   mai
       I  plan  cu  138 000  lei  la  pro-   interesat  de  varietatea  fondu­  clienţilor  pentru  a-si  aleqe  cele                                          permite  eliminarea  excesului
       I  ducţia  globală,  118 000  Ici  la   lui  de  marfa  existent.  trebuitoare,  In  servirea  exem­    mult  decit                                     de  umiditate  de  pe  terenul  a­
         marfă  vfndulă  şl  Încasată  şi   —  Aseară  am  făcut  aprovi­  plară  pe  care  colectivul  maga­                                                  rabil  al  cooperativei  agrico­
         265  lei  pe  salariat  la  pro­  zionarea  —  ne-a  spus  el.  Ma­  zinului  o   face.  in  depăşirea                                                le.  In  plus.  nu  s-a  efectuat
         ductivitatea  muncii-        gazinul,  prin  aspectul  său,  nu   sarcinii  de  vînzări  pe  semes­                                                   nici  prelunqirea   canalizgrit
                                      trăda  evenimentul.  Deşi  eram   trul  I  cu  peste  100 000  lei.  In ­                                     n          văii  Hejan  —  Tirnăviţa.  aşa
                                      la  cea  dinlîi  oră  dc  la  deschi­  teresul,  ia  rindul  său.  s-a  ma­                                              cum  s-a  stabilit  iniţial,  ceea
                                      dere,   mărfurile  recent  sosite   terializat  in  preocupările  qes-   „stric'ul  necesar                              ce  face  ca  apa  să  nu  aibă  a-
                                      se  aflau  deja  expuse;  vinz.ă-   tionarulu.  care  în  ceea   ce                                                      siqurată  scurgerea  în  Mureş.
            Noi  mărci  de            lo rii  —  fiecare  in  raionul  său   priveşte   aprovizionarea   îşi                                                   Ca  urmare,  toate  bunele  in­
                                                                    asumă  de
                                                                                                                                                               tenţii  ale  cooperatorilor  din
                                                                              mullc  ori  şi  rolul
                                      —  erau  preocupaţi  să  reco­
                 oţeluri              mande   prim ilor  cumpărători   merceologilor.                                                                          Rc|an  de  a  cultiva  cele  peste
                                                                                                                                                               80  ha  au  rămas  fără  nici  un
                                      noutăţile.
                                        Sortimentele   sînt  varţate.   Vitrina— o  anexă         Şi  cum  ar  putea  face  trecătorul   le-ar  fi   găsit  şl  la  Livadia.   rezultat.  Rău  este  că  şl  in­
           Combinatul  siderurgic  din   Ele  apar  imediat  in  modelele.                        să  se  oprească  in  fata  ei.   o   dacă  n-ar  fi  stat  ascunse  pri­  tervenţia  făcută  de  conduce­
         Hunedoara  a  asimilat  o  no­  ( ciorile  si  mărimile  solicRate.                      vitrină  goală,  aşternută  peste   virilor.  1              rea  unităţii  la  Direcţia  agri­
         uă  marcă  de  oţel.  cu  carac­  Sînt  cîleva  care  lipsesc  (san­  neglijabilă  ?     tot  cu  un  strat  de  praf,   cu                           colă  judeţeană.  pentru  a  sta­
         teristici  superioare,  destinat   dale  pentru  femei,  bluze-  de                     etichetele  preturilor  şterse  de                            bili  măsuri  dc  readucere  a
         fabricării   sapelor  de  foraj.   vară  cu  inînecă  scurtă.   ată   Magazinul  mixt  din  Livadia   timp.  Acesta  e  aspectul  primei   PETRE  FARCAStU  acestei  suprafeţe  în  circuitul
         S-au  elaborat,  de  asemenea,   pentru  croşetat)  şi  qestionarul   dispune  lut  de  un  local  nou,   vitrine.   iar  celelalte  două  îi         productiv,  nu  $i-a  qăsit  în-
         oteluri  speciale  din  care  se   c  foarte  încurcat  cînd  trebuie   încăpător.  Trei  vitrine  au  fost   seamănă*  întru  totul.                 ră  rezolvarea  corespunzătoa­
         pot  fabrica   arcuri   pentru   să  dea  expttcatii.      amenajate  tocmai  pentru   ca                                                             re.
         maşini,  ţevi.  precum  şi  alte   Cel  mai  bine  lămuresc   lu ­  cele  mai  reprezentative  mărfuri   Gestionara  Alexandrina  Stoi­  (Commuait  ¡n'*pog-' o-  3*o)  Deoarece  există   pericolul
         piese  de  mare  rezistenţă.  crurile  notele  de  comandă   în   să  poată  realiza  ceea  ce  e  de­  ca  are   şi  ca  vechime  in  co­            ca  în  cazul  clnd  nu  se  inter­   Deva  -   Vedere  din  centrul  oraşului.
                                      care  articolele  -lipsă  sînt  no-  numit   „sufletul  comerţului*’.  merţ.  Se  pare  ca  nu  suficient!
   56   57   58   59   60   61   62   63   64   65   66