Page 62 - Drumul_socialismului_1970_07

2 DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 4830 • SIMBATA 18 IULIE 1970
— « M — W M U f c J — I I —

Cu ani in urmă, Ia Tg.
Jiu, m-am apropiat de 0 VARIANTĂ MAI PUŢIN
„Coloana infinitului", sor-
bindu-i înălţimile, la „Masa
tăcerii" mi*am adunat gin-
durile, multe, neştiute pină A.
atunci, am m îngiiat cu pal-
mele si sufletul piatra tre-
murîndă parcă a „Porţii „Mioriţa", fără îndoială, discuţii contradictorii, apri­
sărutului" şi am simţit pen­ cea mai cunoscută baladă ge, în ce priveşte motivarea
tru o clipii freamătul în­ păstorească românească, psihologică a aţltudinii cio­
ceputului de lume. cristalizează, în varianta sa banului faţă de vestea mor­
Recent, la Bucureşti, in- rea mal completă (varianta ţii care-l pindcşle si a
trînd în sanctuarul anume Russo-Alecsandrl), elemente nificaţiei acestei atitudini.
pregătit să ne dezvăluie folclorice de mare valoare Cercetătorii au stăruit în o
tainele celui care a fost artistică, ce evocă puternice i­ arăta că atitudinea ciobanu­
„Bărbosul de liobiţa", ră­ magini familiare existenţei lui în faţa morţii constitui''
dăcină a neamului româ­ cotidiene a poporului nostru. o viguroasă afirmare a for
nesc, m-am simţit încă o Balada se deschide cu ima­ ţelor vieţii sociale, stimuUml
dotă copleşit de neliniştea ginea plaiului, loc unde se încrederea în capacitatea ne­
facerii universului. Fiecare desfăşoară o bună parte a limitată a omului de a de
cioplitură, fiecare urmă de vieţii ciobanului, loc pe ca­ păşi suferinţa, infringeren.
daltă îmz dezvăluiau, cu o re aceasta îl iubeşte şi, în obiectivindu-şi existenţa tn
înţelegere greu de mărtu­ consecinţă îl. numeşte: „o valori morale şi fante me
risit. sensuri ale vieţii, sub f gură de rai". uite să dăinuie şi după dis­
toate chipurile ei, pe care \ \ „ Pe-un picior de plail Pe-o pariţia lui, rfemonstrlnd o
nu le-am ştiut încă. ( gură de rai". uimitoare stăpînire de sine
„începutul lumii", „Cap ţ Se continuă apoi cu feno­ în faţa morţii inevitabile.
de copil", „Somnul", „Su? Călăreţul Sonet menul transhumanţei, feno­ Dar nu toţi nu fost de
pliciul", '„Orgoliul", „Timl- \ men inseparabil vieţii păs­ acord cu resemnarea tragică
toreşti, însoţit dc melancolia a baciului moldovean. Si
* \ plecării şi umbrit de greu- studiul unor variante în <o­
\ nedesluşit la chip pentru sonet \ *Aţi sl primejdii. in cale/ Se re ciobanul încearcă si.
vin
„tată
\ cobor la valef Trei turme..."/ chiar reuşeşte să înlăture
moartea, opunînd. ro2/sţenfd
V Sonetul tînâr şi turnat in zale, \ Balada conţine apoi alte vrăjmaşilor săi, luplindu-se
Imn de slavă * Prin sită de ceaţă si de lum Cu acelaşi patos şl azi ne infioarâ \ s episoade emoţionante şl cu ei eroic, atestă acest
dramatice străbătute de pu­
lucru.
din satul de munte mo eoboorâ-un drum
Cu care-a fost scandat intiia oară
\
Cine-î călăreţul care vine, moale, De trubaduri in ritmuri provensale. ternice sentimente. O astfel dc variantă a fost
\ aplecat in coama calului pe cale, s Ceea ce ridică insă cin­ culeasă in localitatea To-
Poeţii lumii l-au purtat, vioară, \ tecul bătrlnesc al Mioriţei pllţa (Hunedoara) şi publica­
\
Cine e străbunul core tot coboară
a
pe culmea maiestuoasă
Pe mult spinoasa gloriilor cale ;
măreţiei \ dinspre seară-n zi şi din zi spre seară Canoanele lui vechi, Iniţiale, S eposului românesc este mal tă in culegerea de folclor :
„Tinereţe fără bătrincţe" o
\ şî nu mă ajunge şi nu-l inţeleg, Supun cuvîntul, mai frumos să doară. \ ales episodul cunoscut sub Casei judeţene a c»cafîeî
numele de „testamentul cio­
niciodată chipul nu i-l văd întreg...
populare,
culegere apărută
\ Cînd sufletul meu cinlâ de iubire \ banului", episod central în in anul 1%1 (culegătorul ba­
Drumul vine, drumul din Carpaţi coboară Inima-ml bate-n ardere cadenţa ;
\ Dinspre searâ-n zi şi din zi spre seară. Pasărea Phoeniz e o plăsmuire, care este inclusă şi căutarea ladei fiind Ştefan Ursit, iar
fiului de către măicuţa bă- informatorul Popa îoan).
\ Dar in ce larmec sâ-i păstrez esenţa, trtnă si spre care se în­ In această baladă se arată
EUGEN EVU
\ Să intru anonim in nemurire dreaptă întreg conţinutul că baciul moldovean îi
de
baladei. Fiind avertizat
S La fel ca trubadurii din Provenţa I t primejdia morţii iminente, aşteaptă pe ceilalţi doi baci.
vrăjm aşi „la vraniţa slînii"
• •
A •
I
I
s C A intecul pnnii TRAIAN FILIMON ciobanul nu vorbeşte nimic luptîndu-sc cu el şi rapu-
\ despre luarea unei măsuri nindu-i,
de apărare, ci se mărgineşte
’ ditate", ^Sărutul* tini tot lată fragmentul cel mai
atttea nuanţe ale măreţiei \ lată-mă Sînt drumul in arătarea dorinţei sale a­ semnificativ din această va- -.
universului, materializate \ supra locului şi ritualului in- riantă ţniţin obişnuită :
in putinţa marmura, a Aceasta e piinea noastră cea coaptă, Sînt drumul ( mormîntării, comparînd tot­ „Pe la miez de noapte/...
bronzului, de-a vorbi, de-a \ Priveşte-i coaja rumenă, de jor - Iat6-mâ, Pe care se poate merge odată moartea cu o nuntă $1 Baciul ungurean' $i cu cel
destăinui. N-am îndrăznit, \ Să mergem in cimp şi in şoaptă Copilul acelor timpuri, călare, ( realizind o tratare unică a vrîncean/ Mări se chitiră1
poate de teamă, să ating \ Să rostim cintecul roţii de car. Pe umeri port o lume subiectului căruia nu i se gă­ Si mi se porniră! Să-i. vie
nici măcar o fibră a aces­ Aceasta e piinea noastră cea bună Alergind in cămaşa lungă Şi slnt atrt de fericit seşte o paralelă nici in lite­ de-aman/ Lui baci. moldo­
tor înţelesuri. Ml se părea \ Ca Inimile strinse mănunchi, de pinza Că deasupra-mi ratura noastră, nici în lite­ vean! Dar baci moldovean!
că stnt undeva la o mar­ \ Intr-un timp neguros, fără lună, lată-mă, Aleargă viaţa. ţ ratura altor popoare. Ceea Mult mai otoma- ' *
gine de lume, înfricoşat st Unsprezece mii semânarâm din trunchi Adus de mină pe plaja Cînd viaţa i ce dă acestui episod o mă­ aminte/ $i-a ieşi
încrezător în acelaşi timp, \ copilăriei. reţie deosebită este partici­ vraniţa stîniil V »
ademenit înspre mijlocul ei Aceasta e piinea noostrâ, a noastră, lată-mă, Se va rostogoli dincolo de parea întregii naturi la in* etnii/ Şi pe 'im
de strigătul „cocosului" \ Veniţi cu toţii intr-un alai - Unde-a rămas semnul mine s mormîntarea-nuntă : htptă-neepurăl... / .
ce-sl revărsa măreţia bi­ \ Să-ntindem o horă imensă, albastră, înălţimii mele, Voi fî tăcere, „Soarele şi lunaj mi-au dovean' A ven >
ruinţei o dată cu soarele, \ °e-aceostâ gură eternă de rai I Alături de semnul mai mare Voi fi deşert. s tinut cununaJ preoţi, munţii Celui un aureai
peste toate văzutele si ne­ mariJ păsări lăutari./ păsă­ vrîncean,j Şi din . ■ > .
văzutele. ( MARIN NEGOITA Al fratelui meu. MIRON TIC rele mii./ şi stele făclii.."/ Din două nevoi/
„Adam ţi Eva*, „Regele întreg ansamblul, creează o movilei Ca semn.
regilor", „Prometeu“ „Prin­ \ atmosferă de resemnare tra­ Acest lip de ti
cipesa X ", „Domnişoara Po­ gică, generatoare de puter­ puţin cunoscute .
ganii", „Noul născut", „Cu­ nice em oţii estetice, atm o­ culaţie mai redus
minţenia pămîntului" îmi C. BRĂNCUŞI ; sferă con? nara bilă eu atm o­ importanţa lor şi
încărcau glndurlle cu alte sfera m arilor tragedii antica - neoliiote atunci r
nctaine, slmţindu-mă în Femeii „REGELE REGILOR" - 1920 Dar dincolo de marea va­ diază h\ înlreana
faţa unul zeu care, sclav - lemn - Muzeul Gugenheîm, loare poctieă, unică şî da plcxi'ate motivul
siesi, truruleste din răspu­ New York. netăgăduit, testamentul cio­
teri, cu trup si Suflet, să Tu eşti rotundul vieţii şi-aleanul din bărbat banului n fost obiectul u n o r Prof. V. I
dea naştere unei lumi nu­ Un vis mereu şi rodul aromei din amiezi ;
mai a lui, unei adevărate Misterele şi mitul cu tine le străbat,
lumi,
Cind stăvili stăm la ape şi priveghem livezi...
„Rugăciune", „Muză a­ Un cearcăn viu de doruri ce tremuro-n păduri
dormită", „Ţestoasă zbură­ O horă peste holde, popas la înnoptări,
toare", „Pasăre in spaţiu", De aur colb ce-l cerne o zinâ din conduri, Concertele Muresienilor la Or
„Cocosul“ dădeau sanctim-K Prin ploi răzbind «furtuni, victorioşi, sub zări... *
rului Brâncusi suflet, Ş\t&=» . Tu eşti speranţa, soaţa a tot ce ni-este drag,
ţineau cu pioşenie, ca nişte De ţeluri întrupare şi freamătul de steag,
cariatide, vii parcă, bolta Din noi eşti nelipsită, co uşii vechiul prag, Iacob Mureşianu (1857-1917) multe localităţi din Transilva­ lr-adevăr cu laude *
credinţei In truda care i-a Chemării permanenţa din sfint, natal meleag... ocupă un loc de cinste în isto­ nia. bueurîndu-se prelulindcni terpreţi. Lucia M
binecuvlntat de atitea ori Rotundul eşti al vieţii şi-aleanul din bărbat, ria muzicii româneşti, fiind re­ de cronici elogioase. După interpretat operele
palmele. cunoscut ca întemeietor al qe- moartea prematură a compozi­ lui compozilor. defu
Un lin îndemn şi-aroma din fructul de amiezi, nuluî vocal simfonic, prin ma­ torului (In 25 mai 1917, la to, cu o ari*
Erau adunate aici roade Legendă ce md legeni cu veocul ce-l străbat, rile sale balade pentru solişti, Blaj, din cauza vicisitudinilor
Mureşianu
D-ra
ale muncii, ale crezului său Cipd din vuiri de ape scot plinul din livezi. cor şi orchestră. în stil de o­ războiului) fiicele sale, pia­ nu numai prin
de o viaţă, piese din mari­ IRIMIE STRAUT ratoriu (Mînăstirca Arqcşului. nistele Lucia şi Sevastia, In dar şi prin apariţia
le muzee ale lumii — Brincoveanu Conslanlin, Ercu- colaborare cu baritonul Lau- si plăcută, a cucerii
New York, Philadelphia, leanu) etc.), al poemului sim­ rian Nicorescu. au alcătuit un ditoriul".
Paris, tVashington. Chicago fonic românesc (Uvertura „Şte­ program din compoziţiile în­
„Curierul
Ziarul
— Si din ţara noastră, în­ fan cel Mare"), al creaţiei cul­ tâlni lor, in scopul de a le ie i", din Deva anul
tregind, poate pentru D E B U T te româneşti pentru pian şi. a­ face cunoscute. Menţionam mai 1919. nr. 15, cc
intiia dată. plinătatea lumii lături de G. Dima, al cîntării v dinlre localităţile transilvăne­ articol mai vast ac
lui Brăncuşi, credincios corale polifonice şi al liedului ne vizitate, turneul din Deva- cert intitulat : „Sera
pînă la moarte „totemuri­ Cintecul a apărut luni... românesc. Paralel cu activita­ Un ziar al vremii anunţa con­ artistică", din care s
lor" româneşti. tea didactică desfăşurată în certul care va avea loc în 6 Iova rlnduri : „Trcbn
O clipă am auut impresia, Cintecul a apărut într-o (uni şcolile vestite ale Blajului. Ia­ mai 1919, dat de pianista Lu­ turisim din capul I
pot spune că am crezut Şi spunea ceva despre trecutu cob Muresianu s-a impus şi cia Muresianu şi cîntăreţul de concertul d-rci Lm .
chiar, că, trecînd prin unor străbuni. printr-o foarte înseinnală ac­ operă Launan Nicorescu. „Pro­ şianu in oraşul nost-
„Poarta sărutului", la „Ma­ Poate că luni s-a ivit viaţa tivitate concerlistică, prin or­ gramul promite a fi Interesant mult mai mult dccît
sa tăcerii", împreună cu din rima versului de debut, ganizări de concerte şi prestări şi bogat după cum putem de­ artistică. A fost inşi
mine s-au adunat, ca la un Dimineaţa efective, atît el, ca pianist de duce din cuprinsul său. D-şoa- iul artei române în \
sfat al umbrelor, sufletele cind rouă in soare-a căzut. seamă, cit şi . familia sa, care ra Mureşianu, fiica regretatu­ im iudclcan...
lumii plămădite de Brăn­ Nu putea s-aparâ în altă zi, a cuprins remarcabile forţe lui compozitor Iacob Mureşia­ Aveam uneori imprcs i
cuşi, răbufnind în lumină, Decit într-o luni, primăvara, concerlîstice. Fratele său, bari­ nu. va prez.enta exclusiv ope­ că de-a lunqul clapelor subli i
ca pentru a înălţa un imn pentru-a iubi. tonul Traian Mureşianu (elev re de tatăl el, iar Nicorescu răsunătoare operează deoda
de slavă măreţiei infinitu­ Mioriţa l-a-nsoţit de cîte ori al Iul Ress, la Viena) a dat arii din opere şi lieduri. Pro­ mai multe perechi dc mîini < u
lui. C, BRĂNCUŞI ; numeroase concerte In Tran­ gramul este urm ătorul: 1) M u­
* se ducea soarele înspre munţi, o iuţeală şi pcrlonleric ce- i
Şî-n zori silvania, Banat. Moldova. Cum­ reşianu: „Doina", punct dc pian. luau vederile. ..Doină“ , „Cin •
RADU SELEJAN .PRINCIPESA X" - bronz - Muzeul din Philadelphia. nata sa era pianista Metania 21 Verdi ? „Trubadurul", arie. pomiI" , „Vals-concerl", „V gu*
cînd se-ntoarcea de la munţi. 3) Mureşianu : „C im poiul",
ILEANA SîURZA Brinduşcanu. Fiicele lui Iacob „Vals-coneert", punct de pian. velelta", „Scherzo", „Rapsod
Mureşianu au cîntat în mai română" — toate neslcnia
4) Schubert : .Popas", „Către de-ale marelui Iacob Mureşia­
muzică", „Nerăbdare", canto. nu şi-au reqăsit în d-ra Mu­
5) Muresianu : „N ouveletta". reşianu cel maî intim şi c^i
„Scherzo", pian. 8) Bizet, Aria potent interpret, care Ic-a i
toreadorului din Carmen. 7) transpus cu urme nepieritoa
Muresianu : „Rapsodia româ­ in sufletul numerosului auci-
si creatorul Cronica aceluiaşi ziar men­ toriu. a eonii-
nă“, pian“ .
Turneul artiştilor
i o n u r n i o i L u m ţionează, după concert, urmă­ nuat in Sibiu. Braşov si al •
toarele : „M arti a avut loc sea­ oraşe, bueurîndu-se pretutin­
ra artistică Mureşlanu-Nico- deni de o călduroasă prim irr.
Aşa a rcLmas pentru poste­ M olnar Pluariu, Paul Iorqo- Budai Deleanu se arată supe­ cindă din latina", ceea ce a scrierilor lor e*to astfel roase elemente populare şi rescu. De la început putem a­ Aceste concerte au contrfbi1
ritate, de fericită aducere a- v ici. râadu lem pea şi alţii. rior in concepţie faţă de con­ contrastează cu cerinţele qe- mereu subordonată altor co­ regionale, precum şi creaţii firma că acest concert a de­ la afirmarea artei române! I
ininte, Ion Budai Deleanu, Ion Budai i!>eleanu împreună temporanii săi. Plecînd de la nerale de constituire a unei mandamente. Singur Budai de cuvinte proprii, Ţigania- rQ curs în atmosferă artistică şi transilvănene, parte înteqran
prin scrisul şi activitatea sa cu aceştia studiau pentru a aceeaşi premisă, că limba ro­ limbi literare unitare. Deleanu tinde şi atinge o va­ da redă întreaga piram itTă nu a fost un zbor de încerca­ a mişcării spiritual-arlîsticr
concretizate în cele 20 de face lumină, cercetau serios mână provine din ~ la tina Cu preocupările sale gra­ loare autentică, datorită ge­ sociabil a tMniDuTLÎr Exprima­ re de începători, Iar publicul autohtone, care a m ilitat prii
volume de manuscrise aflate din nevoia de a apăra cu ar- populară, el nu devine lotuşi maticale îl anunţă pe Ion E- niului său- rea alegorică i-a permis au­ a putut să savureze interpre­ mijloacele sale pentru înfiijv-
In colecţiile Bibliotecii Aca­ qumente ştiinţifice drepturile un apărător fanatic al puris­ liade Rădulescu. El propune In lucrarea .De origlnibus torului să fac* o critică so­ tarea unor adevăraţi artişti. luirea Idealului desăvîrşirii u-
demiei Republicii Socialiste rom ânilor din provincia ro­ mului lingvistic care urmă­ o reformă a ortografiei ro ­ popularum Transvlvamae" cu cială de mare fineţe, să sa­ Prin Impresia generală putem nilătiî naţionale.
România. Imaginea ilustrului mânească aflată sub domina­ rea să scoată cuvintele străi­ mâneşti bazată pe scrierea caracter Istoriografie susţine tirizeze în chip temerar sl să ne exprimăm critica mai Conf. univ. ENEA BORZA
înaintaş ne lipseşte. Avem ţie străină, romanitatea de ne din limbă ci e de acord cu caracter latin. Se orien­ Ideea continuităţii rom ânilor atotcuprinzător rlnduielile obiectivă care se termină 1n- Conservatorul „G. Dima" Cluj
în schimb un simbol, acela al caie se simţeau mîndri. ca acestea să fie păstrate, tează înspre neologismul la­ din Transilvania, combâtînd feudale. Şi apoi, cine poate
lum inii — luminismul româ­ Luptau să dovedească origi­ pentru a o îmbogăţi. Cercc- tin şl francez. încadrează teoria conform căreia dacii uita personajele memorabile
nesc, al cărui reprezentant a nea latină a poporului ro­ ar fl fost exterminat! Şi din ale acesteia — cuplul de în­
fost. Şl d u un reprezentant mân, continuitatea lui în civilizaţia lor n-ar mal fi ră­ drăgostiţi Par.panghel — Ro- POŞTA__________
oarecare, ci omul cel mai de Transilvania. A şa _> ^_L fim ti- M O T T O : „C A SA SCRII D l N A JIA ŞI TIMPLARILE ŢARII ACEŞTII, mas nimic, aşa cum susţi­ mica. Tandaler, — conducă­
seama al luminismului româ­ turt~jummTsmuPoe teren ro­ PRICINA INTIIA AU FOST TREBUINŢA $1 A DOUA FOLOSUL PATRIEI I neau ceilalţi reprezentanţi al torul celei, „inim osul de ca­
nesc transilvănean, care prin mânesc^ pornit din necesităţi M ELE; CACT AFUND RĂGAZ C U V ÎlN C lO S . CUVIINŢA M-AU ÎNDEMNAT Şcolii ardelene în zelul lor re nu cuteza nlme să se apu­
pondere şi echilibru stă cu nafîonale, din acel entuziasm A LUCRA CEVA, CA SA NU SE ZICĂ OARECIND CA IN ZADAR AM PIER-1 de a demonstra originea pur ce", Corcodel — cel slobod
cinste alături de orice lum i­ patriotic nesilrşit ce-l anima DUT VREMEA FĂRĂ ISPRAVA...*. latină a lim bii şl poporului la gură şi .învăţat la vorbe LITERARĂ
nist european. pe tinerii plecaţi la studii, român. proaste si foarte batjocori­
Avem fericirea să se fi năs­ dovedindu-se ca o puternică Pe Ungă remarcabila acti­ toare", Balaban sl alţii. Ion Popescu — Bozeş. Poezi­
cut pe meleagurile noastre, afirmare ştiin ţific* în cadru vitate ştiinţifica de cercetare, Dacă Ţiganlada redă pira­ ile sînt reuşite. N-ar atrlca ranja. Nu vă s fiiţi: deram v
in apropiere de Orăştie Rui­ european- Ion Budai Deleanu desfăşoa­ mida SOCială a vrem ii, j r ţ f u - lotuşi să le revedeţl. Şl mar­ ti-n e l Numai poeziile să Iie
nele cetăţii Ceugma_La_-poa» Spirit enciclopedic, dublat tarea lexicului limbii româ­ limba in anumite norme gra­ ră şi o însemnată activitate nea fiind plasat* în Ţ ara,Ro- mura e mal frumoasă cînd de­ bune.
lele căreia s-a p u i piatra de de un mare filolog si istoric, ne îl duce la concluzia că maticale, îşi dă seama de e- pe plan literar. „Tiaaniada". mânească, poemul ..Trei vi- A vine... sculptură, nu ? Traian Suclu — Deva. ,Zr<_ţ
temelie a viitorului Cignjâu. el a rămas un savant ataşat vocabularul ei cuprinde şi xislenta în limba noastră, pe întîia epopee a literaturii je jj" prezintă o secţiune în Vaslle Năstuta — Bălţa. „Iu ­ de grajduri cu bovine/ au
şi legendele el l-au "însoţit cauzei drepte a poporului a­ cuvinte dacice, alb^^a*« ele care o deriva din latina noastre, prin unicitatea ei. se viata socială a celor trei birea" — titlu şl sentiment — nu plecat şi ele-n fine" (IV). .
mult timp pe Budai Deleanu suprit. care prin studiile, cer­ El e c-apabîT"să inoveze, să populară, a dialectelor, pro­ înscrie tn rîndul valorilor li­ provincii româneşti, unitatea prea se Jeaqâ cu „coarnele grajdurile pleacă în voiai a*
In frâmîntata sa viaţă, i-au cetările şi concluziile progre­ stabilească requli gramaticale pune limba populară ca bază terare universale. Ea este in tuturor românilor fiind aşe­ frumoase ale căpriorului tată tunel cind II se năzare, mă rog,
deschis larg poarta spre la ti­ siste l-a întrecut pe toii cel­ — „Fundamenta qrammatices a lim bii literare. fond o alegorie, după cum zată pentru prima dată la te­ hoinar în pribegie" (mergea treaba lor. Ceea ce n-am :d-
nitatea lim bii şî poporului lalt! reprezentanţi ai Şcolii linguae romaeniee" | J812) şi înţelege şi concepe litera­ mărturiseşte însuşi scriitorul: melia unei opere literare au­ si „pribeag în hoinăreală“, efi teles însă este de ce pleacă n
nostru, cea atit de mult con­ ardelene, şi în acelaşi timp. o terminoloqie adecvată — tura mai mult ca o modali­ .o aleqorie în multe locuri, tentice. tot aia e). Explicaţiile din final fine".
testată, spre poporul din al un mare poet clasic de talie „Temeiurile lim bii române", tate particulară menită să de­ unde prin ţigani să inţăleq si ..Savantul, luptătorul şt Mirea Dumitru — Hun
cărui leagăn s-a ridicat şi ca­ universală, creatorul epopeii să fie preocupat In mod ştiin­ monstreze aproape deductiv alţii, carii tooma aşa au fă­ ^creatorul luminist s-a impus ne-au fost însă de mare folos. doara. Reproducem ultimn
re continuă să trăiască de româneşti. 1-au "consacrat foa- ţific de problema elimoloqici ideile, decit un domeniu al cut $( fac, ca şi ţiganii oa- în literatura noastră prin Acum ştim precis că .colea“ strofă din poezia „Hotelul n
veacuri pe aceste meleaqurî. te aceste atribute cei 32 de şi lexicoloqiei — „Lexicon imaqinii artistice. La drept recînd", de o excepţionala creaţii de o remarcabilă va- înseamnă „pe aici prin apro­ Rusca": „Şi ceea ce ne-a lă-
A vind »posibilitatea să facă ani petrecuţi în Polonia, în­ românesc-nemtese şi nemţesc- vorbind, faptul ne apare fi­ valoare artistică. Prin intriga lloare. prin idei. care devan- piere*, iar „măiastră" înseamnă eut/ Pe căciuli să simţim
studii temeinice la Blaj şi treaga sa cultură nlozofică şi românesc". sau încearcă să resc întrucît toii reprezen­ sa eroică, reconstituie jsează o epocă Istorică v ii- „minunată", musca/ Este efi ne-a întins
mal apoi în străinătate, la literară întemeiată pe solide descopere ceva din fondul tanţii Şcolii ardelene, şi mai tele de glorie ale lui Vlad / toare lui. E o dovadă c* spi- Maî trim iteţi, dar fără cS- ! mina/ Şî pe loc s-a prezenla:
Coleqiul „S fin la Barbara” din studii umaniste Şi cercetări autohton al limbii roniânp, mult decît ei IbiHaî P ric in ii Tguos (eroul luminist) şi~os- ■| ritele dc mare valoare se îm- priori hoinari... — hotel Rusca I /
yjen§, unde f-â în liln it pe ştiinţifice, asimilarea ideilor precedind pe B. P Haşdru. încercau să demonstreze ce- taşilor săi, care-i înfruntă De pun întotdeauna, spârqînd ti­ Vlorel Tirnăvean — Cigmâu. ' Ziceţi că hotelul acesta v-a
Samull Micu, Gheorghe Şin- lum iniştilor europeni, raţio­ Totuşi, unele pxaqorări lati­ V-a", căulau argumentul si.fi n- turci alături de care se des­ ( parele înquste care le încor­ La cele 6 strofe ale poeziei întins mîna şî s-a prezentat :jc
ca!T eh'u_M ulur — lllnoscu- nalismul voltalrean. adîndrea niste nu l-au ocolit nici po ti fie, singurul cu~ Tânsel^ le făşoară o altă intrigă cu ca­ setează. înaînlînd peste vre­ „Cc-ai făcut', 17 greşeli de or­ numele său de botez? Foar-
tîi corifei oi Şcolii ardelene literaturii latine, contactul cu ol. Adept al ot.imolnqismului. succes intr-o perioarih’t hT fia­ racter comic ce redă peripe­ muri aureolaţi do aceeaşi au- tografic sînt cam multe. irumos din partea lui I Dar da i
— şi pe alţi tineri constituiţi literatura clasică italiană, cu 1. Budai Deleanu se declară re naţiunea română „ din vj.rn!icf~ glorie. 1 Mihai Slinga — Brad. V-am ¡•aţi fi arătat poezia—dedica
tnir-o adevărată pleiadă: Va- marele Ossian. Drept urmare, pentru lexicul reqional cu T ransilvania era consklx^a^ ţiile tiqanilor. Fiind scrisă citit „m ica" poezie intitulată tie poate că nu maî era atît do
sile Aaron, loan Barac, l o ^ în domeniul 'lingvisticii, Ion condiţia ca „vorbele s* des- „tolerată“ . Valoarea estetică Intr-o limbă vie, cu nume­ M. BODEA ..Luna" Ide 13 strofe ! ?) si fi­ amabil şi cordial...
nalul scrisorii în care ne în­
trebaţi dacă ne mei puteţi de­ C. DASCÂLU